87,383 matches
-
Constantin Țoiu Sărbătorirea pe care Consiliul Europei a propus-o în anii trecuți pe tema Europa, un patrimoniu comun, a avut loc la Sibiu, în orașul scump nouă, de la poalele Munților Cibin, unde Apusul a implantat la începutul Evului Mediu cea mai puternică și harnică și prietenoasă colonie germană, pe meleagurile, putem să spunem clasice, ale străvechiului nostru
Ideea de Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11257_a_12582]
-
nostru spațiu mioritic. Dar, să nu facem caz de asta. Să ne gândim, în primul rând, la realitate, la modul cum realitatea, prin faptă, prin gândire, devine istorie... E drept că ar mai fi fost și alte locuri unde ideea patrimoniului comun european să fi fost bine reprezentată. Să luăm Suceava, cu arhitectura ei și cu lupta istorică împotriva invadatorilor răsăriteni. Gura Humorului, cu mănstirile din împrejurimi. Iașul, la fel, Tomisul lui Ovidiu, exilatul imperial al Romei severe. Ce să mai
Ideea de Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11257_a_12582]
-
unei înstrăinări de ceea ce, în general, se numește spiritul european. Furturile, jafurile, tâlhăriile și toate celelalte fărădelegi ne îndepărtează uneori sau în unele locuri, încetul cu încetul, de ideea că facem parte din Europa și că alcătuim cu ea un patrimoniu comun. Sigur, acestea sunt aspecte nu esențiale, ele sperăm că sunt trecătoare. Totuși, e bine să nu ne uităm de câte ori primim invitația de a întinde pasul odată și în același timp cu dansul comun european. Fiindcă veni vorba de Sibiu
Ideea de Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11257_a_12582]
-
Alexandru, dar nu ignoră prezentul local, ba chiar face conexiuni între acesta și aspectul sau statutul locului respectiv pe vremea macedoneanului. Gazda nu se preface obiectivă, dimpotrivă, face comentarii radicale asupra războiului (care, în treacăt fie spus, a făcut praf patrimoniul muzeului din Kabul, unica mărturie a unei întregi civilizații, directorul instituției afirmând că, privind dezastrul, s-a simțit de parcă i-ar fi murit părinții), și nu ignoră sărăcia pe lângă care trece echipa de filmare. În plus, scopul documentarului este de
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
Kenichi Ohmae, The Borderless World. Power and Strategy în the Interlinked Economy, Harper Books, New York, 1999. 7 Repertoriul legislativ: http://www.cdep.ro/pls/legis/legis pck.frame 8 Raportul anual pentru 2014: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/legislație/patrimoniu public/RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA IP 2014.pdf 9 Rapoartele anuale ale Băncii Naționale a României accesibile la umătoarea adresa electronică: http://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=9403 Bibliografie DREVET, Jean-François, L'élargissement de l'Union Européenne, jusqu'où?, L'Harmattan, Paris, 2001. GADREY, Jean, Nouvelle économie
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de "om metropolitan" recunoscută drept condiție juridică în societatea globală a sec. XXI (o societate predominant urbană). Cele două axe ale conceptului de "dezvoltare durabilă" -"responsabilitatea de a proteja" a oamenilor din prezent pentru cei din viitor și conceptul de "patrimoniu transmisibil temporal" (de la umanitatea prezența la cea viitoare) merită a fi explorate din perspectiva drepturilor omului, în sensul identificării de noi drepturi care să vizeze protecția juridică extinsă asupra umanității (nu doar privite în contemporaneitatea ei, ci și în evoluția
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
citirea cărții mi-a creat-o a fost aceea a unei lucrări serioase, care se sprijină pe analiza unor fonduri de documente arhivate la Arhivele Naționale Istorice Centrale, Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Arhiva Ministerului Culturii și Patrimoniului Național. Din acest punct de vedere, surpriză a fost plăcută deoarece o absolventa a studiilor de stiinte ale comunicării și jurnalism a reușit să realizeze o lucrare serioasă, fondată pe o cercetare de tip arhivistic. Una dintre explicații ar fi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
medicale din România • Centrul de îngrijire de zi pentru copii „Sfanțul Dumitru” • FĂRĂ, (the Romanian Children Fund) Este membră în Board-ul Fundației „Pro Patrimonio”, de numele căreia se leaga conservarea și restaurarea unora dintre cele mai importante obiective ale patrimoniului cultural și natural din România și membră în Board-ul Fundației europene „Generation Europe”. Toată această activitate i-a adus în 2005 o recunoaștere specială din partea Comisiei Europene, care i-a decernat premiul pentru reușite umanitare remarcabile ale femeilor din
Marina Sturdza by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82765_a_84090]
-
Singurul motiv pentru care cuiva îi pasă de delta în țara asta e tăierea copacilor... Acel Paul Cononov ar trebui să se gândească înainte de a reduce arealul protejat la faptul ca delta nu e a domniei sală ci e în patrimoniul unei țări, unui continent...poate...unei planete. Vremea coșmarului a fost o lectură minunată...sunt atâtea lucruri pe care că și bărbat nu ai de unde să le știi...rămâne să mulțumești mamei, soției, bunicii... iar cum mi-am cheltuit ultimii
Proză scurtă din blogosferă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82894_a_84219]
-
dinamica și la diversitatea unui fenomen care ilustrează istoria picturii românești însăși, cu toată diversitatea ei formală și cu marea sa unitate lăuntrică, și, pe de altă parte, la rolul enorm al colecționarului în păstrarea, promovarea și transmiterea unui imens patrimoniu cultural. Dacă ar fi să privim experiența peisajului din perspectiva fiecărui artist în parte, am avea, în mod cert, o mare varietate de atitudini, de comportamente, de tipuri de sensibilitate a expresiei și de înțelegere a motivului. Dacă privirea ar
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
de multe ori repetate pentru a fi și însușite: pictura ca fenomen complex, debarasată de mitologii și de personalități hegemonice, și colecționarul ca ferment cultural, ca partener demn pe piața bunurilor simbolice și ca factor activ în gestionarea și transmiterea patrimoniului. Performanța lui Vasile Parizescu și a lui Marian Constantin stă tocmai în această demonstrație că spațiul culturii este mult mai amplu, mai nuanțat, mai flexibil și mai viu decît o spun vechile manuale și la fel de vechile mentalități și ideologii.
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
informații legate dosarele de manuscrise, bine ordonate, cu o greutate evaluată la peste 200 de kilograme. Situația ajunge să fie urmărită în seria de contribuții furnizate din străinătate, ca o provocare și atragere a atenției asupra gravității moștenirii literare, ca patrimoniu al culturii românești, cărora "Jurnalul literar" le pune la dispoziție un important spațiu al revistei. Aici asistăm la derularea faptelor, relatate sub titlul Cazul Pamfil Șeicaru, formate din expuneri, "drepturi la opinie", "câteva sublinieri", "apeluri la simțul moral", "certificări de
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
și ,,satul Mogoșoaia peste tot hotarul, cu casele de piatră, cu curțile, cu viea, cu heleșteul, cu moara". Cum ,,casele de piatră" au fost construite cu șapte ani înainte de a face obiectul darului de nuntă și de a intra în patrimoniul lui Ștefan, al acestui diplomat subtil și scriitor cu un rafinat simț liric, adică în 1702, în acest an, adică în 2002, ele împlinesc exact trei sute de ani. Pentru a marca momentul, altfel destul de rar, pentru că nu sînt multe monumentele
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
la rigoare, unul pe mai multe nivele, în care intră deopotrivă accepțiunea strictă a termenului, aceea de dotă sau dar de nuntă, și aceea de moștenire, de transmisiune în timp de la o generație la alta, de investitură a urmașilor cu patrimoniul și cu insemnele unor predecesori exemplari. Astfel, pornind de la zestrea pe care Brâncoveanu o dă copiilor săi, zestre cuantificabilă în bunuri funciare, imobiliare și mobile, se ajunge în mod firesc la zestrea pe care Brâncovenii au lăsat-o posterității, pe
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
Brâncoveanu o dă copiilor săi, zestre cuantificabilă în bunuri funciare, imobiliare și mobile, se ajunge în mod firesc la zestrea pe care Brâncovenii au lăsat-o posterității, pe care au delegat-o viitorului și cu care au îmbogățit un întreg patrimoniu cultural și spiritual. Dacă, la un nivel mai larg, zestrea este privită ca o acțiune pe verticala istoriei, ca un set de valori transmisibile în timp, la unul mai restrîns ea este privită ca o acțiune pe orizontala categoriilor și
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
tînărului mecanism familial. O dată creată această premisă, nu rămînea decît opțiunea consolidării și a sporirii în timp. Pînă și imperativul stabilității familiale era încorporat în zestre, din moment ce destrămarea unei familii nu atrăgea automat după sine și recuperarea bunurilor aduse în patrimoniul comun dacă vinovăția era limpede stabilită. Dar cum societatea noastră, croită ambiguu după modele orientale, dar plină de interes și pentru instituțiile occidentale, era una evident falocrată, în special vinovăția femeilor în compromiterea unei căsnicii atrăgea după sine și pierderea
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
vinovăția era limpede stabilită. Dar cum societatea noastră, croită ambiguu după modele orientale, dar plină de interes și pentru instituțiile occidentale, era una evident falocrată, în special vinovăția femeilor în compromiterea unei căsnicii atrăgea după sine și pierderea drepturilor asupra patrimoniului propriu. Chiar dacă toate aceste informații, mai mult sau mai puțin explicite, se regăsesc în textul și în subtextul expoziției Zestrea, ele nu sînt singura miză a acestei expoziții și nici pe departe cea mai importantă. Pentru că în afara nivelului ei narativ
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
Procesul de modificare, de învechire a limbilor e un fenomen specific lumii contemporane. Popoarele mici vor fi nevoite oare să renunțe la limba lor natală, la identitatea națională? Cu timpul, probabil că da. Omenirea va pierde o parte imensă din patrimoniul său cultural. Va fi, vorba lui Nichita Stănescu, "o mare pierdere". Dar nu mai mult decît o mare pierdere. De fapt, nu și-l va pierde, ci el va fi conservat în muzee, biblioteci, pe casete, CD-uri, poate pe
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
dat, componente ineluctabile ale înseși existenței noastre culturale. Edituri importante din România, cum sunt Humanitas și Editura Fundației Culturale, au fost inițiatorii unor asemenea proiecte, dificile și costisitoate în același timp, de a înlesni accesul unui public mai larg la patrimoniul european, dar și cîteva edituri europene, printre care Parkstone, în primul rînd, au încercat să lanseze, pe piața occidentală, valoroși artiști români de ieri și de astăzi. Cărțile prezentate mai jos, evident doar cîteva dintre multele care au apărut între
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
a unui oraș care a sedus imaginația Europei. Cititorul cărții descoperă de fapt două orașe. O dihotomie obișnuită în studiile de imagologie. Există un Tombouctou real, în Republica Mali, amenințat astăzi de înaintarea deșertului, exploatat turistic și aflat pe lista patrimoniului protejat de UNESCO, și există un Tombouctou imaginar, rod al fanteziei europenilor dornici să intre în orașul despre care se știa că se află în stăpînirea tuaregilor sîngeroși și că e interzis creștinilor. Acesta din urmă e subiectul cărții Simonei
Orașul inventat by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14970_a_16295]
-
scandalul incendiului de la Muzeul Satului, același muzeu a devenit subiect de fapt divers și pentru presa internațională nu numai pentru cea autohtonă. Asta după ce reporteri ai Antenei l au dezvăluit obiceiul paznicilor muzeului de a închiria cu ora casele de patrimoniu, pentru ședințe de sex. Sau, cum titrează JURNALUL NAȚIONAL: "Cazul sex la muzeu a făcut înconjurul lumii" Ministrul culturii mai promite încă o dată măsuri excepționale la Muzeul Satului scrie tot Jurnalul cu litere groase. Titlul e pleonastic, iar "culturii" trebuia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
mea, vreo performanță, imperios necesară la care "filmul românesc" trebuie să aspire, este aceea de a-și recîștiga publicul. De cele mai multe ori, "filmul românesc" tratează publicul de fraier. Ori îl ignoră complet, și-atunci se cheamă că e operă de patrimoniu, ori îl tratează ca pe un copil oligofren și îl invită să ronțăie grisine. Sînt convins că publicul, ca entitate, e mai inteligent decît își închipuie mulți și că poate savura șampania, ca oricare om de gust. Noțiunea de "film
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
Sibiului, care ar atrage incomparabil mai mulți turiști și ar fi cu adevărat un gest civilizator. Văzîndu-i ministrului de resort zîmbetul semidoct cu care își anunță triumfurile de genul Dracula Land, mă întreb dacă mai putem lega vreo speranță de patrimoniul urbanistic național. Trebuie să recunosc că, în această privință, optimismul nu mă dă afară din... bloc.
Orașe by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15411_a_16736]
-
3 (număr integral relevabil pentru conținut și punere în pagină) Toma Roman jr., însoțit de fotografiile foarte expresive ale lui Octavian Tibăr: Profetul, dolarii și turcii. E vorba despre ce a mai rămas din insula Ada Kaleh, aflată cîndva în patrimoniul UNESCO, scufundată după 1969 de N. Ceaușescu în apele lacului de acumulare de pe Dunăre de la Porțile de Fier-2 și mutată, cam o treime, pe insula Șimian. Pe Ada Kaleh se afla o cetate din secolul XV, o moschee, case vechi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]
-
spaimele de singurătate, și nevoia patetică de comunicare și de socializare, și visul îmbogățirii prin providențiala ignoranță a celorlalți, și stările suspecte de oboseală și de crepuscul. Avînd în vedere toate acestea, propun declararea talciocului din Pantelimon drept bun de patrimoniu sau, după caz, monument național, și ridicarea lui, prin însuși sufragiul celor care îl compun, la demnitatea de Parlament al României. Pentru că aici suntem reprezentați cu toții, dar absolut cu toții, morții și vii, săracii și bogații, majoritarii și minoritarii, pînă și
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15540_a_16865]