187 matches
-
fără nicio ezitare sau respect față de logică și morală. Pe de altă parte, baronii locali, în cel mai bun caz sunt preocupați să țină sub control electoratul din propria feuda. Interesul general, al României, nu este problema lor, cu excepția festivalurilor patriotarde și a declamării pe scenele publice. Măiestria baronilor constă în a lăsa oamenilor din feuda lor îndeajuns cât să nu se răzvrătească și nu atât de mult, încât să îngrădească posibilitățile baronilor de a fura banul public pentru ei și
STATUL ŞI BISERICA 2014 – UN DIALOG CU ION OLTEANU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_statul_si_bise_viorel_roman_1387706275.html [Corola-blog/BlogPost/363615_a_364944]
-
Valerian Galan cu al său roman „Bărăgan“, reportajele lui Toma George Maiorescu (Călătorie prin vreme, Zeii desculți, etc.), prozele lui George Bălăiță (Călătoria, Întâmplări din noaptea soarelui de lapte), Mihai Beniuc cu românul „Pe muchie de cuțit” și poeziile sale patriotarde, Viorel Cacoveanu (Față care spune da!, Morții nu mint niciodată), Dan Deșliu (Lazăr de la Rusca, 1949, Minerii din Maramureș, 1951, Cântec pentru legea cea mare,1949), Petre Ghelmez cu poezia cotidianului, Augustin Buzura (Absenții, Fetele tăcerii), Dumitru Popescu (Pentru cel
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1437996840.html [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
cu dragoste și fericire, ideea românească, ideea națională. Este curios, este tainic cum cineva, venind dintr-o altă credință decât credința noastră, venind dintr-un alt popor, alt neam decât neamul nostru, poate să dea lecții unor spirite false și patriotarde”. Dar el punctează un lucru extraordinar pe care-l spusese Alecu Paleologu la omagierea monahului și anume că „Dumnezeu l-a ales pe părintele Nicolae”. Și cred că aceia care merg în întâmpinarea Mântuitorului și în întâmpinarea lui Dumnezeu, Dumnezeu
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592826.html [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
a „creștinului nepracticant“. Este un oximoron, desigur, dar unul cu semnificație sociologică certă. Cei care aparțin acestei categorii au o locație declarată și asumată, respectiv Biserica tradițională de la care se revendică, se consideră religioși și nu au neapărat o atitudine patriotardă față de Biserică. Doar că o frecventează extrem de rar sau deloc. O secțiune consistentă din acest tip este intelectualistă: nu poate nici în ruptul capului să ia în serios un popă mai puțin școlit decât ea, darămite să sărute dreapta bătătorită
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 250 din 07 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Retorică patriotardă și cu tendință, într-un anturaj politic! „De onoarea de a interveni cu câteva considerațiuni în această împrejurare plenară, responsabilă și reprezentativă
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Retorica_patriotarda_.html [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 250 din 07 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Retorică patriotardă și cu tendință, într-un anturaj politic! „De onoarea de a interveni cu câteva considerațiuni în această împrejurare plenară, responsabilă și reprezentativă cred, a zis preopinentul purtând-și nasul ca pe o flamură continuu vânturată pentru a fixa nu fizionomii
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Retorica_patriotarda_.html [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]
-
puse în scenă de „coregrafi” destoinici ai oricărei puteri (formațiuni sau alianțe) care pretind că ne conduc și ne miruiesc (cu „instrumentarul” acaparant al miluirii instituției de care se servește în mare măsură pentru a ajunge „sus”!) Referință Bibliografică: Retorică patriotardă !... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 250, Anul I, 07 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Retorica_patriotarda_.html [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]
-
de-april - lalelele degrade edilii în dungi la prestația verbală: din nou alegeri - în răspântii mori de vânt își dau aere și la stratagemele ipocrite: simț electoral - cu momeala pe la uși pun picioru-n prag totul este doar înșelătorie, inclusiv parada patriotardă: steagul arborat de florile mărului - speranța în plop Nici evoluția vremii nu e trecută cu vederea. Nu numai merii sînt anul ăsta din nou în floare, ci și merele de sub bluza fetelor în floare dau să rupă nasturii. merii în
VASILICA GRIGORAŞ de CORNELIU TRAIAN ATANASIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/corneliu_traian_atanasiu_1473235037.html [Corola-blog/BlogPost/350005_a_351334]
-
-ți gheară Pe Ardealul nost, bastarde? Numa-numa,-n foc și pară Ca omizile veți arde, Stirpe hâdă și murdară De invadatori și coarde! Vă vom da pe toți afară Cu ciomege și cu barde, Iarba voastră rea să piară, Spurcăciuni patriotarde! Din pecinginea maghiară Și bâhleala lor de ceardă Au venit pământ să ceară Fără botniță și zgardă... Boanghenii degeaba zbiară Și poceala și-o desfardă Vărsând ură și ocară Din istorii de mansardă... Nu cu plebea proletară Avem pricini c-
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1408382081.html [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
am hotărît să nu-i fiu de nici un folos societății, s-o las să-și urmeze destinul firesc, pentru că uneori nu știm dacă procedăm bine cînd schimbăm cursul albiei unui rîu, darmite cînd smintim un popor întreg cu ditirambele noastre patriotarde. Sigur că senzația tuturor, nu numai a mea, este că ne mișcăm într-un spațiu al ficțiunii literare, pentru că totul, pînă și cel mai mic eveniment, a fost deja cuprins într-un top literar și totul se desfășoară ca la
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
li se supună. Înregistrarea neîntreruptă a momentelor succesive de viață, precum curgerea unui fluviu, îi dă o notă alertă și captivantă. Confruntat cu problemele existenței umane, scriitorul stigmatizează impostura, servilismul, aroganța și invidia, decăderea morală mascată inabil în perorații ideologice patriotarde, prezentând o categorie de personaje odioase, cameleonice, bântuite de sfâșietoare tendințe hegemonice, apariții grotești din subterana umană, creionate în nuanțe acide, corozive. Prin semnificația sa, romanul depășește simpla relatare a unui destin uman în vremurile terifiante ale regimului polițienesc. Singularul
ION CATRINA – TĂRÂMUL UMBRELOR – O REEDITARE MAI MULT DECÂT NECESARĂ de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/veturia_adina_colceag_1455171427.html [Corola-blog/BlogPost/342947_a_344276]
-
a „creștinului nepracticant“. Este un oximoron, desigur, dar unul cu semnificație sociologică certă. Cei care aparțin acestei categorii au o locație declarată și asumată, respectiv Biserica tradițională de la care se revendică, se consideră religioși și nu au neapărat o atitudine patriotardă față de Biserică. Doar că o frecventează extrem de rar sau deloc. O secțiune consistentă din acest tip este intelectualistă: nu poate nici în ruptul capului să ia în serios un popă mai puțin școlit decât ea, darămite să sărute dreapta bătătorită
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
a limbii latine vorbite în ținutul romanizat al Daciei, dar mizând pe acest argument pașoptist nu vom convinge pe nimeni să studieze latina ca auxiliar al istoriei patriotice în secolul 21. E nevoie de ceva mai mult decât o retorică patriotardă sau vulgar utilitară: chipurile, latina ar fi o „poartă de intrare” spre limbile romanice etc. Cunosc foarte mulți vorbitori non-nativi excelenți de franceză, spaniolă și italiană care habar n-au de latină, deci se poate să înveți franțuzește perfect și
De ce sunt împotriva orei de latină la clasa a VIII-a. Consideraţii practice by https://republica.ro/de-ce-sunt-impotriva-orei-de-latina-la-clasa-a-viii-a-consideratii-practice [Corola-blog/BlogPost/338164_a_339493]
-
național. Înainte de anul 1859 a fost Unirea; înainte de anul 1918 a fost desăvârșirea Unirii. Astăzi nu ne mai însuflețește nici un ideal mobilizator. În perioada interbelică, Cioran ar fi vrut ca Bucureștiul să devina Bizanțul sud-estului Europei. Și, fără nici o exagerare patriotardă, ar fi putut deveni. Astăzi nici nu vrem, nici nu putem să ne afirmam. Economic, România a devenit o piață de import. Nu cunosc vreun produs românesc vestit la export. Practic, suntem un fel de colonie. În politica externă, am
INTERVIU CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_domnul_academician_florin_constantiniu_.html [Corola-blog/BlogPost/359453_a_360782]
-
cu oamenii de rând, erau răsplătite cu funcții directoriale remunerate cu salarii consistente și privilegii nobiliare. HP-ul politruc nu avea morală, nu avea principii. Ideologia comunistă o considerau „gargară” pentru amețit fraierii de rând, cărora le serveau și sloganuri patriotarde, naționaliste. Atunci s-au demonetizat principiile sfinte ale iubirii de neam și țară, a respectului față de strămoși. Dacă în perioada comunistă a fost posibilă crearea și dezvoltarea industriei naționale, precum și modernizarea agriculturii, acestea s-au datorat reinvestirii integrale a profitului
HOMO POLITICUS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413808089.html [Corola-blog/BlogPost/349830_a_351159]
-
gotica. Biserică Sfanțul Paul se afla lângă Ground Zero. Există și azi o expozitie ce amintește de evenimentele din 11 septembrie 2001, clopotul dăruit de municipalitatea din Londra, video prezentări cu primarul de atunci Giuliani, totul îmbrăcat într-o aură patriotarda. Biserică Sfanțul Petru de alături e mult mai modestă. Aflat în nordul Manhattan-ului, muzeul Cloister e o piesă rară în peisajul newyorkez. 140 de elemente arhitecturale ale mănăstirii Saint Guilhem le Deșert de lângă Montpellier, Franța, au fost folosite pentru reconstrucția
NEW YORK de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441516563.html [Corola-blog/BlogPost/343990_a_345319]
-
de fiecare dată în vecinătatea unor Picasso, Duchamp sau Marcel Iancu, fie în Europa, fie în SUA. Documentarul creat de Cornel Mihalache în 1996 este, deși indirect, pe de o parte, una din primele încercări împlinite de a deconstrui imaginea patriotardă a unui Constantin Brâncuși nu demult acceptat de cultură autohtonă, însă cu prețul angajării operei acestuia în discursul naționalist al vremii, iar pe de altă parte, o exegeză de pionierat care îl replasează pe Brâncuși în proximitatea de drept a
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A VII-A (CONSTANTIN BRANCUŞI) de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/igor_mocanu_1411529783.html [Corola-blog/BlogPost/376399_a_377728]
-
luminoase sau umbrite, laudative sau degradante, de glorie sau de rușine, atâta vreme cât ele demonstrează identitatea, similitudinile trebuie înregistrate cu grijă. Încurajatoare sau întristătoare în privința destinului unic, ele sunt argumente în privința românismului, așa cum îl analiza realist Constantin Rădulescu Motru: fără edulcorări patriotarde și fără nici o agresivitate la adresa altora, fără tendințe expansioniste ci tocmai ca o circumscriere a locului meritat și istoric și geografic dar și psihologic de un popor. Însă, când aceste similitudini se întăresc printr-o desfășurare sincronică, ele devin de-
SIMILITUDINI, SINCRONISME SAU SINARHIA ACELORAŞI NĂRAVURI? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1434891275.html [Corola-blog/BlogPost/367808_a_369137]
-
publicului cititor. De vină, în această chestiune erau și tehnoredactorii cu care se lucrase și care dovedeau, pe lângă o vădită lipsă de profesionalism, neatenție și dezinteres numeroase numere apărând cu inadmisibil de multe greșeli dar și cu ilustrații pășuniste excesiv patriotarde și, în general, neinspirate. Redacția era bombardată zilnic cu materiale kilometrice, nu o dată abundând în formule agramate sau comunicând banalități sau nimicuri, care nu interesau pe nimeni. La un moment dat, în urma mai multor tehnoredactări făcute în acel moment, după
UN HIDALGO CLUJEAN IN PRESA NORD-AMERICANA de DAN BRUDAŞCU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Lucian_oprea_un_hidalgo_clujean_in_presa_nord_americana.html [Corola-blog/BlogPost/342580_a_343909]
-
a „creștinului nepracticant“. Este un oximoron, desigur, dar unul cu semnificație sociologică certă. Cei care aparțin acestei categorii au o locație declarată și asumată, respectiv Biserica tradițională de la care se revendică, se consideră religioși și nu au neapărat o atitudine patriotardă față de Biserică. Doar că o frecventează extrem de rar sau deloc. O secțiune consistentă din acest tip este intelectualistă: nu poate nici în ruptul capului să ia în serios un popă mai puțin școlit decât ea, darămite să sărute dreapta bătătorită
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466668228.html [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
fel procedăm cu a semenilor de lângă noi) și ne doare în cot de țară când abuzăm de numele ei și ne lingușim până nu se mai poate, o plimbăm în gură cu vorbe mieroase, patetice și expresii sforăitoare, amăgitoare și patriotarde, de „anturaj festivist” și „clacă solemnă”, de show-uri plesnind de prețiozități și agramate, cu ceva damf de perversitate fățișă, existente în toată media audio-vizuală. Cel mai adesea invocăm trecutul ca pe o marotă intangibilă, îl prezentăm machiat când e
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_ii_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/366805_a_368134]
-
luminoase sau umbrite, laudative sau degradante, de glorie sau de rușine, atâta vreme cât ele demonstrează identitatea, similitudinile trebuie înregistrate cu grijă. Încurajatoare sau întristătoare în privința destinului unic, ele sunt argumente în privința românismului, așa cum îl analiza realist Constantin Rădulescu Motru: fără edulcorări patriotarde și fără nici o agresivitate la adresa altora, fără tendințe expansioniste ci tocmai ca o circumscriere a locului meritat și istoric și geografic dar și psihologic de un popor. ... Citește mai mult Sinarhia românească este un dat politic impus prin blestemul (-atul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/corneliu_leu/canal [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
luminoase sau umbrite, laudative sau degradante, de glorie sau de rușine, atâta vreme cât ele demonstrează identitatea, similitudinile trebuie înregistrate cu grijă. Încurajatoare sau întristătoare în privința destinului unic, ele sunt argumente în privința românismului, așa cum îl analiza realist Constantin Rădulescu Motru: fără edulcorări patriotarde și fără nici o agresivitate la adresa altora, fără tendințe expansioniste ci tocmai ca o circumscriere a locului meritat și istoric și geografic dar și psihologic de un popor. ... II. CORNELIU LEU - BUGETUL PERSONAL AL SCRIITORULUI ȘI FOAMEA PE CARE VOR ALEȘII
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/corneliu_leu/canal [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
mei eu cumpăr galaxia;/ cam cât credeți că ar costa planeta?/ cu paraziții ei - cu toți poeții/ care se vând de verzi la cămătari/ să-și treacă sufletele peste Stix/ și unde nu sunt critici literari,/ dar nici neveste prea patriotarde/ care ne sting țigara-n podul palmei/ și-și culcă șerpii în privirea blândă/ a Boului biped - așa numitul OM/ din care urlă moartă tinerețea” („Testament aproximativ”). Pare ar fi destul de ușor și de la îndemână să-l citești pe George
GEORGE FILIP LA 77 DE ANI. LA MULŢI ANI, POETE! de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1459853537.html [Corola-blog/BlogPost/344631_a_345960]
-
în stare pur opțională devin înverșunări sadea și neiertătoare, aluviunile și deversările neuronale obturează circulația arterială la etajul superior al construcției umane, se transormă în pată și asta când ni se pune... * Mein Kampf-ul lui Hitler este excelența patetică și patriotardă a unei unei extrovertiri capabile de adâncimi de analiză, eseu politic și doctrinar !? Hitler, etiologia unor erori subliminale. Greu de admis. De explicat logic și într-un crescendo de acreditări și reprezentări care să construiască motivația acțiunii sale politice de
JURNAL DE GÂNDURI ZDRENŢUITE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Jurnal_de_ganduri_zdrentuite_.html [Corola-blog/BlogPost/348244_a_349573]