186 matches
-
e surprinzător că un astfel de roman, nemarcat de realismul socialist, a putut să apară în Albania anului 1963. Obsesii împărtășite și de ideologii vremii (rezistența antifascistă, mișcarea de partizani albanezi în timpul invaziei italiene din 1939) sunt tratate, fără exagerări patriotarde, într-o serie de parabole. Nu fără rost se află, printre capitolele numerotate, câte un �capitol fără număr", plasabil oriunde. Un general și un preot (probabil italieni) sunt trimiși, în urma unui acord între guverne, să dezgroape și să repatrieze soldații
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]
-
fi măturate din curtea societăților democratice și lupta lor, chiar și pentru o glorie antumă, se va încheia într-o pubelă nevinovată. Căcărăzile lor ademenitoare, cosmetizate, oferite gratuit vulgului nedevenit încă cetățean, vor fi înghițite instinctual, fără grimase. Dintotdeauna mârâiala patriotardă, apelul la urletul folcloristo-mârlănesc își va găsi adepți, iar jogodiile se vor prinde de aceste proteze emoționale descărnându-le până la os și servindu-le "publicului" cu satisfacția împlinită. Vulgul își va cumpăra o jigodie docilă, nu va avea nevoie de
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
un act oficial, corespondența particulară. Halal profesionalism, halal metode științifice! Logica pupincuriștilor într-ale patriei nu putea, de altfel, decât să sucombe în fața disperării unui tânăr care visa pentru țara lui un destin mai bun decât cel croit de libidoșenia patriotardă în care străluceau și strălucesc tot felul de lepre cu conturi groase — și atunci, și acum. Faimoasa pagină 63 din Politice a scos din minți pe nimeni alții decât "patri-hoții" care, vorba unui ziar, "ar vinde România în cinci minute
Pamflet fără Gâgă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14130_a_15455]
-
o idee pe care o socotește originală sau îndrăzneață... Din același motiv, Nae Ionescu rămîne egal cu sine și nu e vehement, retoric, vaticinar, nu ridică niciodată tonul - iarăși o asemănare cu Caragiale. Și astfel fiind, nu frizează nici tirada patriotardă, cum i se întîmplă uneori lui Iorga, nici isonul de captatio de care n-au scăpat decît puțini". Aidoma lui Maiorescu și Caragiale, autorul Metafizicii a practicat în felul său o critică a formelor fără fond (deși, din direcție opusă
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
caracteristică instituție a sistemului odios de dinainte de 1989: fiindcă a aruncat în aer toate reperele etice, a suprapus albul pe negru, a dat naștere unei „mocirle morale” din care nici azi nu putem ieși. „Minciuna, diversiunea, echivocul, corupția, falsa retorică patriotardă, toate astea au devenit vicii naționale”, scrie dl Pleșu în încheiere l Ne cade în mînă cu mare întîrziere Caiete critice nr. 11-12 din 2002. Revista comemorează centenarul lui Ș. Cioculescu. Semnează Iordan Datcu, Cornelia Ștefănescu, Barbu Cioculescu, Raluca Dună
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
catedră și scriu în revistele și ziarele de largă circulație să nu fi înțeles necesitatea de a mediatiza lucrările universitare dincolo de Universitate? Rezultatele ar fi putut avea efecte benefice... Cel puțin într-o diminuare a glasului unor neofiți - cu înfăcărări patriotarde senatoriale televizate - care apără „puritatea” limbii noastre de astăzi. Spunem și noi - ca și domnul Nicolae Manolescu, acum cîtva timp - „ascultați-i pe lingviști!” Ei știu... Numai că lingviștii nu știu întotdeauna (sau nu reușesc) să-și facă auzită vocea
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
a „creștinului nepracticant“. Este un oximoron, desigur, dar unul cu semnificație sociologică certă. Cei care aparțin acestei categorii au o locație declarată și asumată, respectiv Biserica tradițională de la care se revendică, se consideră religioși și nu au neapărat o atitudine patriotardă față de Biserică. Doar că o frecventează extrem de rar sau deloc. O secțiune consistentă din acest tip este intelectualistă: nu poate nici în ruptul capului să ia în serios un popă mai puțin școlit decât ea, darămite să sărute dreapta bătătorită
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
esența sa, capabilă doar ea a valida creațiile exponențiale pentru poporul ce le-a produs. Iar sub comunism „jignirile morale” s-au prelungit și adîncit preponderent din motive de ordin extraliterar... Curios, Lucian Valea nutrește idealul retrospectiv al unei literaturi patriotarde, neosămănătoriste, care s-ar fi cuvenit a fi girată de criticii ce, defel antipatrioți, mai bine-zis patrioți în fondul axiologic al lucrurilor și nu la nivelul unui limbaj esteticește delegitimat, au ignorat-o pe drept cuvînt: „E mai mult decît
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
dezgroparea securii adversităților au venit (și continuă să vină, adăugăm noi) din sfera politicului. Accentul pe care autorul îl pune pe relevarea înțelegerii și cooperării trebuie apreciat la justa lui valoare în condițiile în care, de la manualele școlare până la discursurile patriotarde ocazionale, aspectele conviețuirii normale erau (și încă sunt) eludate, supralicitându-se în schimb, de ambele părți, episoadele conflictuale. Dl Pomogáts Béla, mizând pe forța obiectivității în reconsiderarea trecutului, numește exact acele cauze care au zădărnicit de atâtea ori o reconciliere
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]
-
cât timp ambele convenții poetice sunt deopotrivă de legitime, fiecare cu avantajele și limitele specifice. Dar e de mirare că, atât de atent în analiza contextului european, Caius Dobrescu ignoră starea poeziei românești din epocă: oare nu inflația de poezie patriotardă (deci "publică") l-a determinat pe Maiorescu să întreprindă cunoscuta "cercetare critică" din 1867? Tocmai această reliefare a unei substanțe lirice originale pe un maldăr de maculatură justifică, dacă nu supremația, măcar statutul de primum inter pares al liricii "vizionare
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
multă încredere în argumentele tale. Singurii oameni care m-au criticat au fost cei care erau legați de o anumită atitudine înainte de ’89 și mă refer la cei care promovau cultul personalității lui Ceaușescu și care scriau la niște publicații patriotarde, să zicem. Dar istoricii consacrați și, cum spuneam adineauri, de factură mai europeană chiar mă ajută în cercetările mele. IM: În legătură cu sursele folosite, sunt ele exclusiv autohtone, românești, sau ați găsit material arhivistic și altundeva în Europa sau peste ocean
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
putere" mai mult sau mai puțin agasant. (N. Manolescu este exceptat, deoarece i se adresează în rândurile următoare o reverență.) Pe de altă parte "impostura" și "mediocritatea" nu reprezintă un apanaj al democratizării. Sunt reamintite cu bun-simț, "valurile de maculatură patriotardă ori cedând convenționalului din anii comuniști", "consecințele confruntării cu cenzura și, chiar în cazul scriitorilor notabili, impactul cenzurii interioare". Cu toate că veleitarismul persistă în forme înnoite, situația de azi nu e chiar dezastruoasă. Am susținut și noi un punct de vedere
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
perioada comunistă devine explicită: "O mare parte din suspiciunea care încă bântuie în lumea postcomunismului românesc (dar nu numai) provine tocmai din faptul că trecutul este încă ignorat, neglijat ori distorsionat. Accesul cât mai liber la arhive, renunțarea la clișee patriotarde și curajul de a recunoaște momente mai puțin glorioase drept parte a experienței naționale sunt acele premise fără de care ne vom menține într-un teritoriu al ambiguităților conformiste și al traumelor inavuabile". După schimbarea de putere rezultată în urma alegerilor din
Lecții de democrație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10305_a_11630]
-
produsul, chiar si artistic, cred eu. Iscodesc de unde vine artă de a construi programe individuale, dar și pe acelea ale unui întreg festival, cum a fost cazul, ăn de an, la Brașov. Cand plecăm acolo ieșeam din prototipurile - accesibilitate, cântări patriotarde, muzici convenționale. Festivalul de la Brașov a fost, de-a lungul anilor, un fel de... anti Cântarea României. Motivația supremă - imi răspunde - este arbitrajul vecinătății între operele clasice model și mereu câte ceva mai nou, chiar inedit, în orice caz susceptibil de
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
desfășurării anchetei (din dorința celor solicitați de a nu mai fi plictisiți de omul de la capătul firului, din politețea de a răspunde adecvat sau din dorința de a fi originali/ ironici/ șugubeți/ altfel decît ceilalți, într-un demers cu aparentă patriotarda etc.). La urma urmei, o anchetă este ca o haină mai nouă sau mai ponosita, mai largă sau, dimpotrivă, intrată la apă, care nu se știe cît îi este de potrivită celui care o îmbracă, mai cu seamă atunci cînd
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
articulat. Ce să aleagă semi-analfabetul din Potârlagele, când oferta se reduce la privirile alunecoase, de om tocmai prins cu mâța-n sac, ale lui Remus Opriș, și pluridecibelii unui Păunescu redivivus? între promisiunea, verificabilă imediat, a liderului țărănist, și icnetele patriotarde ale cenaclistului-standard omul simplu și neapăsat de obsesiile europene, ci de spaima că frigiderul ruginește de-atâta goliciune, alege fără nici o greutate minciuna roz-bombon a demagogiei naționalist-stângiste. Că Păunescu are un instinct politic infinit superior politicienilor de la putere o dovedește
Fanții catodici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17190_a_18515]
-
punctul de vedere al exegetului, resurse "insuficient exploatate". Un capitol pe care insistă dl Liviu Grăsoiu este proza lui Topârceanu, căreia nu i s-a dat niciodată atenția cuvenită. Ea a inaugurat, în 1918, seria cărților antirăzboinice lipsite de exclamații patriotarde. Analizând minuțios proza ignorată, dl Liviu Grăsoiu găsește că, "descrierile lui Topârceanu, chiar și în proză sunt ale unui maestru. Dozarea lor are ca rezultat o mișcare neîntreruptă, un ritm interior supus mereu realismului de la care nu se abate". Capitolul
"Cazul" Topârceanu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/17210_a_18535]
-
cu valoare de slogan. Nici chiar reciclările ironice ale postmoderniștilor nu le-au slăbit vraja hipnotică. După o scurtă ezitare, crestomațiile de azi le reiau în inventar". Cuvinte în care putem desluși blamarea tuturor kitsch-urilor agitatorice, izvorîte din emfaza patriotardă, de la aripa inflaționistă a producției pașoptiștilor pînă la contemporanii noștrii M. Beniuc și A. Păunescu... Pana d-lui Eugen Lungu știe să reconstituie, în puține rînduri, o existență și un profil literar, punînd accente acolo unde trebuie, cumpănind umbrele și
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
poate o mai clară lumină asupra unor fenomene. "Dilema" în care ne aflăm de vreo zece ani încoace, de cînd discursul critic public a devenit posibil, dacă Eminescu este un scriitor a cărui operă trebuie analizată lucid și fără sentimentalisme patriotarde, sau un fel de miracol literar ivit pe neașteptate în peisajul mai degrabă arid al culturii române, pe care așadar s-ar cuveni să-l adulăm recunoscători cît va ține vremea, presupune, de fapt, o serie de alte întrebări legate
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
ar însemna apariția, de chiar a doua zi, a unui Kosovo politic. Nu mai e nici un secret pentru nimeni că el s-ar numi Transilvania. Legea egoistă a lui "Scăpa cine poate!" ar prevală asupra oricăror alte considerente și texte patriotarde. Pentru că de lozinci și promisiuni românii au avut parte din belșug atât sub Iliescu, cât și sub Constantinescu. Responsabilitatea extremă care atârnă pe umerii actualilor guvernanți nu pare să-i scoată din tabieturile jalnice dobândite de când se înfrupta pe gratis
Sansa democratiei: lovitura de stat?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17961_a_19286]
-
vioară. Făceau muzică de camera de dou\ ori pe s\pt\min\, bunica mea la pian, și alți doi la viol\ și violoncel. În 1912, înființase, la Constantă, revista literar\ "România Mare" (nici în clin nici în mînecă cu foaia patriotarda de astăzi), anticipînd și militînd pentru realizarea visului tuturor românilor. Autor dramatic și actor, jucase într-o piesă a lui Caragiale, în prezența autorului, care l-a bătut prietenește pe umăr în semn de satisfacție. Îmi povestea că, fiind copil
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
o poetă care merită o decorație pentru curajul cu care a apărat cauza limbii române în Republica Moldova, dar care, stabilită în România, a intrat în anturajul lui Corneliu Vadim Tudor și a devenit un fel de coana Chirița a retoricii patriotarde de inspirație naționalist-comunistă, s-a grăbit să intervină în dispută în calitate de... parlamentar. Textul intervenției ei, reprodus în volum, departe de a fi un discurs, pare jelania unei femei, care își smulge părul din cap, scuipă și amenință: Iar ultimul mișel
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
e mult mai mică. Întrebarea, banală, este: ce e de făcut? N-am un raspuns limpede în plan economic. Nu știu cum ar putea deveni accesibilă cartea. Cred însă că o discuție serioasă pe această temă nu poate fi evitată. în locul demagogiei patriotarde de care nu ducem, din păcate, lipsa, s-ar cuveni să privim cu mai multă responsabilitate diminuarea prețului moral al cărții care pune cu adevărat în pericol identitatea noastră națională. Un popor care nu citește se condamnă la înapoiere spirituală
Pretul cărtii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17459_a_18784]
-
descriere a funcționării mecanismului represiunii politienesti-ideologice din fosta Germanie de Est, va trece, firește, neobservată într-o lume în care nesimțirea lui Iliescu și Nastase, aberațiile lui Vadim și Păunescu, orăcăielile de mahala ale lui Gavra sau Băsescu, ori tânguirea patriotarda a mai tuturor "aleșilor" nației domină copios discursul public. Există toate șansele că singurul cititor al acestei cărți să fie, pe patul de spital, înfrântul luptei pentru aflarea adevărului, dl. Ticu Dumitrescu. Să ne mire, atunci, ca ultimă găselnița a
Bingosex, bingolene, bingocinism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17581_a_18906]
-
dirijorii propagandei totalitare". Ni se oferă o explicație, care-i implică și pe Spinii... cu barbă ai ierarhiei noastre ortodoxe, intolerante cu greco-catolicii. Dacă s-ar recunoaște substratul real al Școlii Ardelene, de ordin predominant greco-catolic, evident că pretențiile lor patriotarde, parafate, vai, de crîncenul abuz comunist, din 1948, al desființării unui cult important, ar fi considerabil știrbite. Opinii coroborate printr-un citat din N. Iorga: "Fără unirea în credința cu Romă nu erau școlile mari din străinătate pentru ucenicii români
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]