59 matches
-
după toate aceste reacții exagerate) nu o regret și nu o voi schimba vreodată - deci, nu v-am furat nimic și n-am furat vreodată ceva de la cineva... --Stelian Platon: - nu știu la care „oameni implicați” te referi domnule cenzurist patriotard de te-a determinat să nu mă avertizezi, așa cum am văzut că procedai acolo unde te supăra cineva. Nu e prvăzut în regulamentul site-ului asemenea păcat, n-am încălcat nici cu altceva acest regulament pe care l-ai făcut
CUM SE FURĂ DREPTUL DE AUTOR LA WWW.POEZII.BIZ de STELIAN PLATON în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cum_se_fura_dreptul_de_autor_la_wwwpoe_stelian_platon_1350679341.html [Corola-blog/BlogPost/346434_a_347763]
-
stoluri rogvaiv de simbioze tăcute în cuvinte încolonate în rosturi de nori strălucitori ce se cocoață până la constelația Ariadnei micul prinț al visării în oaza meditației unui deșert își repară în echinoxul iluminării frânturile zborului un inorog al refluxului aduce patriotard la țărmul mării brățara iubitei și aripile avionului cedrii se mută din pădurea Lebanonului într-un sarcofag plutitor vestitor de al 5-lea element farfuriile zburătoare se înalță în pagodele învățătorului Budha ca ultimii întârziați cocorii albi descântă țipătul Lunii
NIRVANĂ de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Nirvana_radu_liviu_dan_1382011773.html [Corola-blog/BlogPost/352465_a_353794]
-
n-or mai fi copii la blocuri, Bunici vor plânge sub livan (Zădarnic curățând monocluri), Că stirpea li se stinge-n van... Să nu te întristezi, copile, Ignoră soarta de bastard! Că toate-ți sunt, astăzi, ostile Pe-acest tărâm patriotard. Țara este mamă surogat; Te vinde ieftin la străini. Tata este putred de bogat, Dar grijă are, doar, de... câini. Referință Bibliografică: Și n-or mai fi copii la blocuri ... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 212, Anul
ŞI N-OR MAI FI COPII LA BLOCURI ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 by http://confluente.ro/Si_n_or_mai_fi_copii_la_blocuri.html [Corola-blog/BlogPost/366652_a_367981]
-
moșii Ce docenți și indecenți, Sunt scursura ciumei roșii, Academici delicvenți... Nu salvăm țara cu fraze De docți lași și profesori Ce nu spun ce grav necaz e Țara-n mâini de inpostori... Nu salvăm țara la cazne Cu șefuți patriotarzii Și cu-un șef de stat ce azi ne Face să părem bastarzii... Nu salvăm țara prin cârciumi Unde beau băsești, becali, Iar eu mă spetesc pe brânciu--mi, Pentru ei și alți penali... Nu salvăm țara ce-n vid e
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Nu_salvam_tara_cu_tara_romeo_tarhon_1384724245.html [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
nevoie ca cineva să muncească”?!! Mie ,personal, îmi pare rau-am fost orb,n-am sesizat că oamenii ăia sînt niște,,victime sacrificate pe altarul competenței”.N-am văzut că sînt niște Ane zidite în fundația Noii Românii, niște bricoleori patriotarzi care reconstruiesc țară pe tăcute în timp ce noi ceilalți jucăm lapte gros(Va dati seama că recrutările pentru posturile de ,,sacrificați” erau ,,crunte”.Treceau luni de zile pînă ce H.R.-ul reușea să priponească un candidat capabil ,,să-și sacrifice visele
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
nevoie ca cineva să muncească”?!! Mie ,personal, îmi pare rau-am fost orb,n-am sesizat că oamenii ăia sînt niște,,victime sacrificate pe altarul competenței”.N-am văzut că sînt niște Ane zidite în fundația Noii Românii, niște bricoleori patriotarzi care reconstruiesc țară pe tăcute în timp ce noi ceilalți jucăm lapte gros(Va dati seama că recrutările pentru posturile de ,,sacrificați” erau ,,crunte”.Treceau luni de zile pînă ce H.R.-ul reușea să priponească un candidat capabil ,,să-și sacrifice visele
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
nevoie ca cineva să muncească”?!! Mie ,personal, îmi pare rau-am fost orb,n-am sesizat că oamenii ăia sînt niște,,victime sacrificate pe altarul competenței”.N-am văzut că sînt niște Ane zidite în fundația Noii Românii, niște bricoleori patriotarzi care reconstruiesc țară pe tăcute în timp ce noi ceilalți jucăm lapte gros(Va dati seama că recrutările pentru posturile de ,,sacrificați” erau ,,crunte”.Treceau luni de zile pînă ce H.R.-ul reușea să priponească un candidat capabil ,,să-și sacrifice visele
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
făcut poștă aproape toate partidele. Nu l-a deranjat să fie ales nici măcar pe listele înspre care scuipase cu câțiva ani în urmă. Dintr-un intelectual subtil și un cititor rafinat s-a transformat într-un erudit rigid, cu delir patriotard și războaie meschine cu manelele și cu reclamele. Și-a construit singur un “sait”, într-o neaoșa limba românească, spre deliciul internauților. Se credea un purist. Nu devenise altceva decât ridicol. Ultima dată ne-am văzut la protestul cu cartea
RIP by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82879_a_84204]
-
Nimfele Rinului" a ajuns să fie reprezentată pe scena de la "Hofoper", care refuzase cu puțin timp înainte un proiect wagnerian. Vienezii nu au apreciat însă nici opera lui Offenbach, care includea atât un vals din "Le Papillon" cât și cântecul patriotard "Vaterlandslied", compus la Köln în 1848. Posteritatea le va da dreptate, compozitorul va folosi singura melodie care avusese succes la Viena, "Cântul elfilor" ("Der Elfengesang"), în "Povestirile lui Hoffmann". Probele operei au făcut necesară o ședere mai îndelungată la Viena
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
cu baionetele, cu lopețile și cazmalele în mâini, înscriind astfel în istoria neamului cele mai strălucite pagini de glorie și eroism, izvorâte din spiritul de abnegație, nețărmurita iubire de patrie și spirit de sacrificiu total pentru Neam și Cruce". Grandilocvent, patriotard, propagandistic? Ei bine, de astă dată nu. Corelând această mărturie cu celelalte documente de epocă și cu aprecierile germane se poate constata că militarii Diviziei 20 infanterie au luptat într-adevăr eroic în cercul de la Stalingrad, încercând să reziste până la
Nicolae Tătăranu () [Corola-website/Science/307501_a_308830]
-
descrise de către dl. Dimitriu, ne poate consola, dar ne și înspăimântă, pentru că dincolo de zîmbetul iliescian, asta vor, de fapt, pedesereii pentru România: "vizite de lucru, cefe groase, cămăși descheiate și asudate, dublu menton atârnând dizgrațios, obezități indecente, figuri patibulare răcnind patriotard sau revoltându-se țâfnos-intelectual". Și, evident, noi "Cântări ale României", sub forma clasicizată a unui pluri-Păunescu (tatăl, fiul și fiica - pentru a satisface toate gusturile), "dezbateri ideologice" moderate de Eugen Florescu (autorul nemuritorului îndemn către jurnaliștii din Timișoara: "Fiți curajoși
Răutatea vine pe unde radio by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16062_a_17387]
-
De acum înainte nu numai avutul lor era lăsat în voia soartei, ci și persoana lor.” Debutul politicii de stat prin care evreii au fost supuși la muncă obligatorie are loc în decembrie 1940, sub camuflajul unei retorici cu iz patriotard ce voia să sugereze o activitate posibil consimțită și în folosul comunității. Într-o primă etapă, munca obștească - căci așa s-a numit la început - revenea ca obligație bărbaților evrei cu vârsta între 21 și 50 de ani. Evreii în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
se vede clar din versurile apărute în S. Aparținând, adesea, unor poeți autentici, dar dispuși la compromis, textele au, în prima fază, o turnură proletcultistă vădită, pentru ca mai târziu, în a doua etapă, să tindă spre un militantism prosocialist și patriotard, iar în cea de-a treia să cadă cu totul în mrejele cultului personalității. E vorba de poeți din toate generațiile, de la cei afirmați înainte de ultimul război mondial sau imediat după (Miron Radu Paraschivescu, Mihai Beniuc, Virgil Teodorescu, Maria Banuș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
picioare. O noapte cu tine, Patrie, / e o noapte cu brijibardo și claudiașifăr la un loc. / Băga-mi-aș capu, gagico / pe sub zonele tale geotermale. / Căca-m-aș în poienele tale, Patrie / care-ai învățat scatofilia de la marii tăi oratori patriotarzi. Pișa-m-aș pă toate cuvintele mari / pe care lumea le păstrează doar pentru tine (O noapte cu patria). Lovind în patrie, mafioții pot jubila liniștiți în portmodernismul lor globalist. Partea grozavă a lucrurilor în România postdecembristă, cum se vede
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
acordat... asta...cum să zic de! zi-i pe nume de!..."; expresii tautologice ("intrigi proaste "); 3. Repetiția obsedantă a unor cuvinte sau sintagme ce duc la ticuri verbale ("Ai puțintică răbdare!"); 4. Contradicția (neconcordanța, nepotrivirea stilurilor) Cațavencu ține un discurs patriotard în fața lui Pristanda ("Nu brațul care lovește, voința care ordonă e de vină..."); 5. Confuzii ale unor dictoane celebre sau folosirea nepotrivită ale altora Cațavencu atribuie dictonul lui Machiavelli " Scopul scuză mijloacele" lui Gambetta, avocat și om politic francez. Comicul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
editată pentru prima oară în limba română, în 1825 și apoi în 1851, lucrarea a picat într-un context condiționat de necesitățile unirii politice a principatelor române, deci într-un spațiu al ideilor dominat de discursul patriotic sau mai adesea patriotard, în care naționalismul devenise o necesitate. Or, într-o asemenea situație, atitudinea lui Cantemir nu pica tomai bine. La începutul capitolului Despre moravurile Moldovenilor, autorul dă în vileag o dilemă care ține de deontologia scrisului său. El are de ales
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Lăzărescu nu poate fi decât ridicolă : „Românul este prin el Însuși tolerant” <endnote id="(699, I, p. 58)"/>. „Spiritul tolerant al românilor - scrie Leon Volovici -, mult invocat de istoricii și politicienii români (folosit și astăzi ca un loc comun propagandistic, patriotard), este real, verificat și În cazul evreilor. El se manifestă de-a lungul timpului ca o acceptare a prezenței unei comunități străine, chiar și de altă religie. Dar ideea de a-i accepta pe străini ca egali cu autohtonii În fața
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
executiv H. J. Wright care nu avea nici o simpatie pentru jurnalismul literar narativ, preferând în locul acestuia "imagini obiective ale noutăților" (Hapgood, Victorian 172). Mai mult, separerea mutuală dintre jurnalism și literatură poate fi reflectată după Primul Război Mondial împotriva tonului patriotard dacă nu chiar naționalist al majorității informațiilor jurnalistice. Știrile factuale și obiective erau la modă în timpul Primului Război Mondial, când ziarele erau monitorizate cu atenție și cenzurate sub legea Spionajului din 1917 și a Legii împotriva Activităților antistatale (Emery and Emery 329-31
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mari din istoria noastră”. În acest tablou reconstitutiv, creat mai mult sau mai puțin artificial, elogiile erau Îndreptate și spre persoana regelui văzut ca „unul din cei mai mari din câți au ocupat până acum Tronul țării”. Desfășurarea acestui scenariu patriotard reclama implicarea profesorilor de toate gradele, care aveau misiunea de „a nu neglija niciun mijloc care ar fi propriu pentru deșteptarea și Întărirea În inima tinerimii a patriotismului celui mai nețărmurit” . Chiar dacă, Într-o primă fază, circulara nu era adresată
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
două amante ale frizerului, Mița și Didina, debutează cu un „Allons enfants de la patrie”, semnal al declanșării păruielii. Chiar dacă în sensul speculării efectelor hilare ale patriotismului de operetă, existent din plin la Caragiale, Pintilie împinge deformarea până la ultimele consecințe. Ridicolul patriotard explodează în expresia unui burlesc enorm, pasiunile republicane sunt afirmate incontinent, unind latrina cu foliculina, belcanto-ul cu libidoul, păruiala cu drăcuiala, baia publică cu bodega răpănoasă. Lache perorează în baia publică asemeni unui senator roman învelit în prosop, ulterior
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
publicația va avea o vădită tentă prosovietică și prosocialistă, fiind printre primele care lasă să se întrezărească semnele epocii comuniste. Tonul este dat de editorialele directorului, chiar și atunci când abordează eseistic teme mai generale (Factorul simpatetic, Cărturarii, Lucrătorul, Patrioți și patriotarzi, Italia), dar mai ales când comentează conjunctura politică (Grele condițiile armistițiului?, Partide dezorientate), diverse probleme ideologice (Propaganda, Falsul burghez, Ce este democrația?, Binefacerile democrației) ori când lansează apeluri cvasipropagandistice (Intelectuali de tot felul, uniți-vă!) sau face deschis elogiul URSS
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290257_a_291586]
-
Pagina culturală”, „Viața de organizație”, „Cu dalta și ciocanul”, „Cronica filmului”, „Cronica dramatică”, „Note de lector”, „Sport”, „Actualitatea”, „Lumea ideilor”, „Cântarea României”, „Accente”, „De peste hotare”, „Agenda”, „Ultimele știri”. Versurile, incluse destul de rar în sumar, au, în general, un caracter declamator, patriotard, mai cu seamă în etapa de început a ziarului. Ele sunt semnate de Ștefan Iureș, Mihai Beniuc, Veronica Porumbacu, Dan Deșliu, Nina Cassian, Marcel Breslașu, Eugen Jebeleanu, Al. Andrițoiu, Nicolae Labiș, Ion Brad, Victor Tulbure, Florența Albu, Adrian Păunescu, A. I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
Umorul și inteligența artistică sunt confirmate pe deplin în Parodii originale. Poetul își amendează propriul sentimentalism (ca în Un începător de talent: Apostrofe la lună), dar nu îl iartă nici pe cel al confraților. Satirizează idilismul rural și romanțios, retorismul patriotard, simbolismul excentric și clișeele de toate nuanțele, parodiile fiind - așa cum le-a definit autorul - „adevărate pagini de critică literară în pilde”. Cele mai multe s-au ivit în timpul polemicilor purtate cu adversarii literari ai „Vieții românești”, dar și ca percepție plină de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
și a spiritului citadin, sincronismul, cosmopolitismul, relativismul valorilor". E adevărat, însă trebuie să remarcăm că altele au fost condițiile la finele anilor '60 decît la începutul anilor '40. Cerchiștii și-au făcut apariția pe fundalul unui tradiționalism îngustat și etatizat, patriotard, pe cînd junii clujeni de mai tîrziu s-au manifestat într-un climat de liberalizare, în care, fără a se suspenda, instanțele de veghe ideologică "au dat drumul" esteticului și au îngăduit într-un anume grad "sincronizarea" culturală cu Occidentul
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
va vărsa și ea în istoria epocii noastre atît de tensionate, că nu se simte nici francez și nici român. în contul primei ipostaze, d-sa însuși s-a proclamat métčque, în contul celei de-a doua, așteptăm să acționeze... patriotarzii de serviciu.
Oponent nu numai prin cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10682_a_12007]