888 matches
-
studiu de caz prilejuit de reîntemeierea mănăstirii transilvane de la Parva-Rebra. E captivant felul în care, aproape insesizabil, Anca Manolescu trece de la un tip de discurs la altul, cu atît mai mult cu cît analiza temei pare inseparabilă de analiza textelor patristice. Și totuși în cartea aceasta cititorul va găsi multiple drumuri către subiect, către ceea ce autoarea numește geografie sacră și geografie simbolică: de la interpretarea arhitecturii, de o uimitoare expresivitate, a bisericii Kariye Djami din Fanar și pînă la analiza, pe un
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
rugăciunea sufiților, o fac posibilă. Traseul cărții străbate două drumuri importante, unul în continuarea celuilalt. O primă parte a studiului încearcă să înțeleagă, să caute o formulare a unui fapt în esență de neformulat, de neînțeles, pentru că, potrivit tradiției, textelor patristice, acesta depășește marginile intelectului - în ce măsură spațialitatea, dincolo de orice conotație mundană, servește căii urmate de contemplativ. Temă recurentă a scrierilor mistice, fuga de lume devine fuga de spațiu. Spațiul nu este însă abolit, ci epuizat, trecut în non-determinare. Există cîteva modele
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
expresii străine. Un grup de intelectuali din diasporă organizează anual la București congrese de tracologie, sugerînd o întîietate a limbii dacilor față de latină (ideea o avea și Petru Maior, acum două sute de ani). Ba chiar suntem informați, cu mare orgoliu patristic, că a fost descoperită scrierea în limba contemporanilor lui Decebal. Pe scurt, toată lumea e atrasă de aceste lucruri, la care toată lumea crede că se pricepe. Senzaționalul e la modă: și dacă "vedem" pe Lună urme ale unor edificii artificiale, de ce
Citiți-i pe lingviști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14666_a_15991]
-
sacre bizantine și românești este dovedită de străvechea structură modală a acesteia”. El mai afirmă totodată că „traco-bizantinii, la fel ca traco-dacii și toți tracii din Europa și Asia Minor au fost romanizați și creștinați În aceste vremuri apostolice și patristice”, iar „moștenirea lor muzicală comună o reprezintă muzica bizantină sacră”. În finalul cuvântării prezentate, George ALEXE subliniază: că „nu este greșit să afirmi - cred eu - că același sistem modal trac a fost și modelul muzical al muzicii sacre bizantine, cât
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
Martirii - biruitori ai suferinței prin credință - Despre martiri și martiriu - Florilegiu patristic Selecția textelor, introducere și note Diac. Dr. Liviu PETCU Rămâi cu bine și amintește-Ți de credința mea; iar acestea (suferințele martiriului - n.n.) să nu te tulbure, ci să te întărească! (Sf. Mucenic Saturus către ucenicul său, Pudens, în Actele
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
activității misionar pastorale, catehetic-predicatoriale, cultural educative, a dialogului Bisericii cu societatea, precum și necesitatea evidențierii acestuia prin mijloacele media și publicistice ale Bisericii noastre, am găsit de cuviință să venim în întâmpinarea clerului și a credincioșilor prin întocmirea unui un florilegiu patristic tematic, intitulat Sângele martirilor - sămânța creștinilor. Despre martiri și martiriu. După cum se știe, propovăduirea creștină a avut de întâmpinat încă de la început multe piedici, greutăți și obstacole, atât din partea iudeilor, cât și din partea împăraților romani. Aceste prigoane au pus Biserica
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cu cei fără de lege s-a socotit», căci cele despre Mine au ajuns la sfârșit” (Lc. 22, 37). Cupa cea amară a suferințelor Sale cuprindea păcatele întregii lumi. „Numai Cel fără de păcat putea să moară pentru păcătoși”7. Același autor patristic menționează că, pe Golgota, Hristos a fost în același timp și jertfă și preot jertfitor; jertfă după trup și preot după Duh, iar crucea a fost altar 8. Îndurând toate pedepsele rezervate umanității păcătoase, Fiul lui Dumnezeu ispășește pe cruce
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
fie încredințat că participă el cel dintâi la succesul ori la eșecul de obște 21, fiindcă avem nevoie de ajutorul fiecăruia dintre frați „mai mult decât are nevoie o mână de alta”22. Părinții Patericului despre slujirea celor bolnavi Sfatul patristic este categoric în privința iubirii aproapelui și a slujirii acestuia: fiecare să socotească drept cel mai mare câștig folosul pe care-l aduce aproapelui său, căci în folosul aproapelui stă folosul nostru. În Patericul egiptean, ni se istorisește că undeva trăia
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
a aripilor, era un fenomen răspândit. Influența puterii vulturului a fost deja menționată, existând exemple de imagistică a păsării/aripii asociate sufletului în tradiția creștină siriană. Sfântul Efrem (c. 300-373), scriitorul de imnuri și cel mai mare poet al perioadei patristice, în „Imnurile către Iulian al Sabei”21, celebrează fecioara sub forma unui vultur care zboară în înalturi, într-un pasaj în care vorbește despre întâlnirea din ceruri cu „crucea luminii”. Aparițiile vulturului includ și exortația către suflet să se lase
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
Sfântului Ignatie Teoforul, a Scriitorului bisericesc Teofil al Antiohiei și a Sfântului 2 Gheorghe Sima, „Îndumnezeirea omului după învățătura Sfântului Atanasie cel Mare”, în: Studii Teologice, Anul XLII (1990), Nr. 4, p. 15; Pr. Ioan Mircea, „Îndumnezeirea credinciosului. Mărturii biblice, patristice și cultice ortodoxe”, în: Ortodoxia, Anul XXVII (1975), Nr. 2, p. 316. 3 J. P. Renneteau, Jean Marcadet, Mistica bizantină, Traducere de Eugen Constantin Jurca, în Marie-Madeleine Davy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. II, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, p. 22. 4
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
decât Sfântul Apostol Pavel de modelele epistolare elene; vezi William R. Schoedel, Ignatius of Antioch: A Commentary on the Letters of Ignatius of Antioch, Fortress Press, Philadelphia,1985, p. 35 și Norman Russell, The Doctrine of Deification in The Greek Patristic Tradition, Oxford University Press, Oxford, 2006, pp. 1-3, 89-92. 7 William R. Schoedel, Ignatius of Antioch ..., p. 10. 8 Foarte probabil, pentru că auzise că ostilitatea dintre facțiunile rivale ale creștinilor din Antiohia încetaseră. Christine Trevett sugerează că este posibil ca
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
Sfântului Ignatie Teoforul, a Scriitorului bisericesc Teofil al Antiohiei și a Sfântului 2 Gheorghe Sima, „Îndumnezeirea omului după învățătura Sfântului Atanasie cel Mare”, în: Studii Teologice, Anul XLII (1990), Nr. 4, p. 15; Pr. Ioan Mircea, „Îndumnezeirea credinciosului. Mărturii biblice, patristice și cultice ortodoxe”, în: Ortodoxia, Anul XXVII (1975), Nr. 2, p. 316. 3 J. P. Renneteau, Jean Marcadet, Mistica bizantină, Traducere de Eugen Constantin Jurca, în Marie-Madeleine Davy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. II, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, p. 22. 4
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
decât Sfântul Apostol Pavel de modelele epistolare elene; vezi William R. Schoedel, Ignatius of Antioch: A Commentary on the Letters of Ignatius of Antioch, Fortress Press, Philadelphia,1985, p. 35 și Norman Russell, The Doctrine of Deification in The Greek Patristic Tradition, Oxford University Press, Oxford, 2006, pp. 1-3, 89-92. 7 William R. Schoedel, Ignatius of Antioch ..., p. 10. 8 Foarte probabil, pentru că auzise că ostilitatea dintre facțiunile rivale ale creștinilor din Antiohia încetaseră. Christine Trevett sugerează că este posibil ca
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
of Antioch, Theophilus of Antioch and St. Hippolytus of Rome did not develop a proper doctrine of deification. It was too early for such work, but, as we shall see, they have conceived some teachings related to deification, that later patristic will consider. Diac. Dr. Liviu PETCU - Asistent cercetător științific, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, Universitatea „Al. I. Cuza”.
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
încercând să ne mângâiem firea torturată de chinurile durerii. Dar grăbindu-ne să tocim împunsăturile durerii prin plăcere, întărim și mai mult zapisul aceleia împotriva noastră, neputând ajunge la o plăcere eliberată de durere și de osteneli 26. Din scrierile patristice aflăm că imboldul trupesc a fost lăsat de Ziditorul spre nașterea de prunci, căci judecata dreaptă cu privire la împreunare trebuie să vadă scopul ei în nașterea de prunci. Deci cel ce urmărește plăcerea greșește în judecată, socotind ceea ce nu e bine
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
demoni vine cursa aceasta, ci împreună cu dânșii vine mai întâi de la noi. De nicăieri nu se naște această boală uricioasă, decât de la deprindere, de la vorbe lingușitoare, de la lene și nelucrare, de la a nu avea nimic de făcut 97. Același autor patristic, în alt loc, precizează: desfrânarea se hrănește cu traiul bun, cu petrecerile și cu convorbirile necontenite cu femeile 98. Dar și simplele cuvinte necuviincioase introduc în suflet sămânța desfrânării, și cuvintele puse pe muzică stârnesc focul firesc și din lăuntru
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
erau de la suflet la suflet (cor ad cor loquitur). Stilul predicii augustiniene e întreit: submissa dictio, temperata dictio și granda dicendi genus, feluri care corespund împărțirii făcute de Dionisie din Halicarnas (stilul inferior, mediu și superior)<footnote Nicolae Corneanu, Studii patristice, Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1984, 161. footnote>. Întrebuințarea celor trei stiluri o recomandă Augustin, după cum spune că rezultatul așteptat trebuie să fie lacrymas non plausus (având în vedere că exista obiceiul ca predicatorul să fie întrerupt cu aplauze, obicei la
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
să instruiască, să placă, să convingă, și aici Augustin este influențat de Cicero de la care preia regulile retoricii și ale stilului (simplu, împodobit, sublim). Cuvântările lui Augustin constituie „cea mai grandioasă operă oratorică pe care a lăsat-o creștinătății Apusul patristic”, iar „îndrumările lăsate predicatorilor de Augustin sunt valabile, în întregime, și astăzi. Sit eius quasi copia dicendi, forma vivendi - viața celui ce vorbește trebuie să fie conformă cu ceea ce spune. De aceea Augustin cere predicatorului să fie «orator», nu «dictor
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Study of Form in Early Christian Literature, ThS, 18, 1957, 357-386; H. Maguire, Art and Eloquence in Byzantium, Princeton, 1981, 9-21; N. G. Wilson, Scholars of Byzantium, London, 1983, 8-12; H. Auxentios, The Notion of Rhetoric in the Eastern Orthodox Patristic Tradition, Greek Orthodox Theological Review, 34, 1989, 45-58; U. Treu, Formen und Gattungen in der frühchristlichen Literatur, in Spätantike und Christentum: Beiträge zur Religions-und Geistesgeschichte der griechisch-römischen Kultur und Zivilisation der Kaiserzeit, C. Colpe, L. Honnefelder, M. Lutz-Bachmann (eds), Berlin
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
1999, p. 22. footnote>. Așa cum am precizat deja<footnote Vide supra. footnote>, la Sfântul Grigorie al Nyssei, există viziunea extatică a lui Dumnezeu în „întunericul luminos”, „întunericul divin” - ὀ λαμπρός γνόφος, ό θειος γνόφος - și citim în opera autorului nostru patristic de o „vedere prin nevedere” - εν τούτω γαρ αληθής εστίν ειδησις του ζητουμένον, το εν τούτω το ιδειν, εν τω μη ιδειν - de „o cunoaștere prin necunoaștere”, de o „beție sobră” sau „beție trează” și așa mai departe - ή θεια
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
este focul pentru aur, așa sunt ispitele vieții pentru noi. Ne întăresc, ne călesc, ne dau mai multă credință, ne smeresc și ne învață să ne rugăm și să cerem sfat. Sfântul Paisie Velicikovski, cel mai mare propagator al filosofiei patristice din secolul al XVIII-lea și cel care a tradus Filocalia din limba greacă în limba slavonă („Dobrotoliubie”) în anul 1793, declanșând astfel o amplă mișcare de renaștere duhovnicească întemeiată pe întoarcerea la Părinții filocalici și rugăciunea lui Iisus, referindu
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
în termeni fizici, sau prin împărtășirea unui universal platonician, ci prin implicarea umană împreună cu Hristos în istoria mântuirii, în special prin credință, Botez și urmarea Sa ca ucenic al Lui<footnote Norman Russell, The Doctrine of Deification in The Greek Patristic Tradition, Oxford University Press, Oxford, 2006, p. 230. footnote>. Dorul continuu al omului după Dumnezeu cu Care se știe înrudit Umanitatea este orientată spre Dumnezeu de la bun început. Să ne amintim că lucrarea Sfântului Grigorie al Nyssei - De vita Moysis
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
noi ca persoană. (Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. 1, Ed. IBMBOR, București, 1978, p. 122); cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 10-11. footnote>. Sufletul trebuie să transforme pasiunea în ceva nepasional La începutul omiliilor sale asupra Cântării Cântărilor, una dintre capodoperele misticii patristice, Sfântul Grigorie de Nyssa explică sufletului căutător de Dumnezeu că pare paradoxal să spui „cel puțin”<footnote Textul grecesc poate fi regăsit în ediția GNO, citată deja. Pentru pasajul discutat aici, a se vedea omilia I (14-42). Există o traducere
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
carnea (trupul) la Întrupare prin unirea cu aceasta (acesta); această carne sau acest trup, la rândul său, Îndumnezeiește credincioșii prin unirea cu ei când este primită (primit) prin Sfânta Euharistie<footnote Norman Russell, The Doctrine of Deification in The Greek Patristic Tradition, Oxford, 2006, p. 233. footnote>. Când se Întoarce la Euharistie În capitolul 37 al Marelui cuvânt catehetic, Sfântul Grigorie extinde Îndumnezeirea trupului lui Hristos prin Întrupare la restul omenirii, Într-o manieră similară, prin acțiunea Euharistiei. Uniunea divinului Și
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Dr. Ion, Mistica - pentru uzul studenților teologi, curs intern, mss., 248 p.; Radu, Pr. prof. univ. dr. Dumitru Gh., Repere morale pentru omul contemporan, Editura Mitropolia Olteniei, Craiova, 2007, 324 p.; Russell, Norman, The Doctrine of Deification in The Greek Patristic Tradition, Oxford, 2006, 418 p.; Stăniloae, Pr. Prof. Dr. Dumitru, „Ființa Tainelor În cele trei confesiuni”, În Ortodoxia, Anul VIII (1956), Nr. 1, p. 3-28; Idem, Spiritualitate Și comuniune În Liturghia ortodoxă, Craiova, Edit. Mitropoliei Olteniei, 1986, 440 p.; Idem
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]