272 matches
-
junghiat voința!” (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la cel întru Sfinți, Părintele nostru Eustație, arhiepiscopul Antiohiei celei Mari, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 388-389). Bibliografie ● J. P. Migne: Patrologia Graeca, prescurtat P.G., Paris, 1857-1866, vol. LXXXIII și XXXVI; Idem, Patrologia Latina, prescurtat P.L., Paris, editor J. P. Migne, 1844-1855, vol. XVI și LXXVI. ● La selecția tematică a citatelor Părinților și scriitorilor bisericești, s-au folosit următoarele ediții ale colecției
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cel întru Sfinți, Părintele nostru Eustație, arhiepiscopul Antiohiei celei Mari, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 388-389). Bibliografie ● J. P. Migne: Patrologia Graeca, prescurtat P.G., Paris, 1857-1866, vol. LXXXIII și XXXVI; Idem, Patrologia Latina, prescurtat P.L., Paris, editor J. P. Migne, 1844-1855, vol. XVI și LXXVI. ● La selecția tematică a citatelor Părinților și scriitorilor bisericești, s-au folosit următoarele ediții ale colecției Părinți și scriitori bisericești, apărută la Editura Institutului Biblic și de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
compania prietenilor (are un adevărat cult al prieteniei), pe o terasă, la o bere, hulit de unii și adorat de alții, Cristian Bădiliță nu poate lăsa pe nimeni indiferent. În ultimii ani, Cristian Bădiliță a scris mai multe cărți de patrologie (Călugărul și moartea, Manual de anticristologie), filozofie (Platonopolis sau Împăcarea cu filozofia), eseistică (Sacru și melancolie, Văzutele și nevăzutele), jurnal (Tentația mizantropiei. Stromate), poezie (Regele cu o harpă în mîini), interviu (Captivi în lumea liberă. Convorbiri cu Theodor Cazaban, Pe
Jocurile erudiției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12253_a_13578]
-
și ateii, și inițiații și ignarii, și autohtoniștii și hiper-pro-euro-atlantiștii. La 36 de ani, Cristian Bădiliță este doctor la Sorbona în istoria creștinismului timpuriu, știe, cum puțini alții de la noi, greaca veche și latina, a publicat mai multe cărți de patrologie, patristică, filozofie, eseistică și poezie și este coordonatorul traducerii Septuagintei în limba română, sub egida Colegiului Noua Europă, probabil cel mai ambițios proiect cultural românesc de după cel de-al doilea război mondial. Dincolo de acest CV impresionant (liniile trasate mai sus
Înțelepciunea justițiarului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12598_a_13923]
-
nesupunerea aduce moarte. Deși nu este citat explicit, Psalmul 81, 6 pare să se afle în spatele prezentării lui Teofil. Omul a avut 50 Către Autolic, 1.2, pp. 373-374. 51 Către Autolic, p. 374. 52 Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Patrologie, vol. I, p. 164. 53 Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Patrologie, vol. I, p. 166. 54 Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. I, Editura IBMBOR, București, 1984, p. 342. 9 oportunitatea de a deveni dumnezeu prin darul divin
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
pare să se afle în spatele prezentării lui Teofil. Omul a avut 50 Către Autolic, 1.2, pp. 373-374. 51 Către Autolic, p. 374. 52 Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Patrologie, vol. I, p. 164. 53 Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Patrologie, vol. I, p. 166. 54 Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. I, Editura IBMBOR, București, 1984, p. 342. 9 oportunitatea de a deveni dumnezeu prin darul divin al nemuririi, conferit ca răsplată pentru ascultare și supunere, nu prin
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
Către Autolic, 1.2, pp. 373-374. 51 Către Autolic, p. 374. 52 Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Patrologie, vol. I, p. 164. 53 Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Patrologie, vol. I, p. 166. 54 Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. I, Editura IBMBOR, București, 1984, p. 342. 9 oportunitatea de a deveni dumnezeu prin darul divin al nemuririi, conferit ca răsplată pentru ascultare și supunere, nu prin separarea sufletului de trup și înălțarea sa spre tărâmul divin. După Teofil
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
omului călcarea poruncii. Dorind mântuirea tuturor, El îi face pe toți copíi ai lui Dumnezeu și-i cheamă pe toți să fie oameni desăvârșiți prin 61 Philosophumena, 10.34, loco citato, p. 111. 62 Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. II, Editura IBMBOR, București, 1985, p. 67. 11 sfințenie. Renăscuți, grație Lui, prin Sfântul Duh, dorim să alcătuim toți omul desăvârșit, omul ceresc”63. A deveni dumnezeu este un eveniment eshatologic. Fundațiile pentru acest proces sunt puse în viața
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
de vedere, separată de hristologia sa”66. Sudarea soteriologiei, hristologiei și gândirii eleniste într-o structură coerentă urma a constitui cea mai mare realizare a tradiției alexandrine 67. 63 Despre Antihrist, 3.4 la Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie ..., p. 67. 64 Philosophumena, 10.33, în vol. cit., p. 110. 65 Philosophumena, 10.33, în vol. cit., p. 110. A se vedea și Contra lui Noet, 17; Despre Antihrist, 4, pp. 110-111. 66 D. Ritschl, „ Conception of Deification” ..., p.
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
nesupunerea aduce moarte. Deși nu este citat explicit, Psalmul 81, 6 pare să se afle în spatele prezentării lui Teofil. Omul a avut 50 Către Autolic, 1.2, pp. 373-374. 51 Către Autolic, p. 374. 52 Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Patrologie, vol. I, p. 164. 53 Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Patrologie, vol. I, p. 166. 54 Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. I, Editura IBMBOR, București, 1984, p. 342. 9 oportunitatea de a deveni dumnezeu prin darul divin
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
pare să se afle în spatele prezentării lui Teofil. Omul a avut 50 Către Autolic, 1.2, pp. 373-374. 51 Către Autolic, p. 374. 52 Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Patrologie, vol. I, p. 164. 53 Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Patrologie, vol. I, p. 166. 54 Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. I, Editura IBMBOR, București, 1984, p. 342. 9 oportunitatea de a deveni dumnezeu prin darul divin al nemuririi, conferit ca răsplată pentru ascultare și supunere, nu prin
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Către Autolic, 1.2, pp. 373-374. 51 Către Autolic, p. 374. 52 Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Patrologie, vol. I, p. 164. 53 Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Patrologie, vol. I, p. 166. 54 Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. I, Editura IBMBOR, București, 1984, p. 342. 9 oportunitatea de a deveni dumnezeu prin darul divin al nemuririi, conferit ca răsplată pentru ascultare și supunere, nu prin separarea sufletului de trup și înălțarea sa spre tărâmul divin. După Teofil
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
omului călcarea poruncii. Dorind mântuirea tuturor, El îi face pe toți copíi ai lui Dumnezeu și-i cheamă pe toți să fie oameni desăvârșiți prin 61 Philosophumena, 10.34, loco citato, p. 111. 62 Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. II, Editura IBMBOR, București, 1985, p. 67. 11 sfințenie. Renăscuți, grație Lui, prin Sfântul Duh, dorim să alcătuim toți omul desăvârșit, omul ceresc”63. A deveni dumnezeu este un eveniment eshatologic. Fundațiile pentru acest proces sunt puse în viața
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
de vedere, separată de hristologia sa”66. Sudarea soteriologiei, hristologiei și gândirii eleniste într-o structură coerentă urma a constitui cea mai mare realizare a tradiției alexandrine 67. 63 Despre Antihrist, 3.4 la Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie ..., p. 67. 64 Philosophumena, 10.33, în vol. cit., p. 110. 65 Philosophumena, 10.33, în vol. cit., p. 110. A se vedea și Contra lui Noet, 17; Despre Antihrist, 4, pp. 110-111. 66 D. Ritschl, „ Conception of Deification” ..., p.
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
și dincolo de această lume (ὑπερκείμενον) și pentru ca astfel să trăiască cu dorul continuu după veșnicia divină”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvântul catehetic, 5, în PSB 30, p. 294. Pentru opera Sfântului Grigorie de Nyssa, am consultat mai întâi Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866; în afară de aceasta, pentru referințele la textele Sfântului Grigorie de Nyssa am folosit și traducerile românești publicate în colecția Părinți și scriitori bisericești (PSB), vol. 29 și 30, Editura Institutului Biblic
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
nu prin necesitate Și teamă, ci prin dorință (πόθῳ) Și atracție (ἐπιθυμίᾳ)”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P.G. XLIV, col. 768C; cf. Jean Daniélou, op. cit., p. 310. Pentru opera Sfântului Grigorie de Nyssa, am consultat mai întâi Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866; în afară de aceasta, pentru referințele la textele Sfântului Grigorie In Canticum canticorum, am folosit Și traducerea românească a părintelui profesor Dumitru Stăniloae, publicată în colecția Părinți Și scriitori bisericești (PSB), vol
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Editura Institutului Biblic Și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, precum Și ediția critică a lui H. Langerbeck, In Canticum canticorum (Gregorii Nysseni Opera VI), Editor H. Langerbeck, Brill, Leiden, 1960; pentru opera De vita Moysis, am folosit, pe lângă Patrologia Graeca (P. G.), atât traducerea românească a părintelui I. Buga, apărută în col. PSB, vol. 29, cât Și ediția editată de Herbertus Musurillo, (Gregorii Nysseni Opera, VII), Leiden:Brill, 1964. footnote>. Acestei prime etape succede Ecclesiastul, care eliberează sufletul de
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
ceea ce este nefolositor<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, V, P. G. XLIV, col. 872B; cf. Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, Editura Emia, Deva, 2005, p. 410. Pentru opera Sfântului Grigorie de Nyssa, am consultat mai Întâi Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866; În afară de aceasta, pentru referințele la textele Sfântului Grigorie de Nyssa am folosit și traducerile românești publicate În colecția Părinți și scriitori bisericești (PSB), vol. 29 și 30, Editura Institutului Biblic
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
ὅλον. După Sfântul Iustin, Logosul este rațiunea divină. „Toți oamenii participă la Logosul seminal, dar numai Hristos este Logosul perfect, Care este Dumnezeu, deosebit de univers și de Logosul din care s-a produs lumea”<footnote Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Patrologie, vol. I, Editura Basilica a Patriarhiei Române, București, 2010, p. 144. footnote>. Plinătatea logosului este Hristos, în care oamenii s-au împărtășit de-a lungul istoriei umane prin lucrarea lui „Logos spermatikos”, Cuvântul cel dumnezeiesc cel împrăștiat în lume, Care
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
se înmulțească, înmulțit să se întărească, întărit să fie slăvit și slăvit să vadă pe Domnul său; vederea lui Dumnezeu aduce nestricăciunea, iar nestricăciunea ne apropie de Dumnezeu<footnote Ibidem. A se vedea și Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. al II-lea, 1985, p. 35. footnote>. În concepția Sfântului Irineu, crearea omului e strâns legată de Logos și de viitoarea Întrupare a Acestuia. Marea autoritate a omului ca făptură după chip și asemănare n-a putut apărea înainte de
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
în aur pur și în argint pe dinăuntru și pe dinafară și te va împodobi în așa fel încât Regele însuși se va îndrăgosti de frumusețea ta”<footnote Contra ereziilor, 4.39.2 la Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. I, p. 44. footnote>. Opera de răscumpărare și îndumnezeire a avut efecte și asupra firii înconjurătoare și a întregului cosmos. Sfântul Irineu întinde „binefacerile recapitulațiunii peste întreg cosmosul, cugetând desigur la freamătul neliniștit al firii, la suspinul ei, despre
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
293. footnote>. Vedem în el un teolog a cărui îndrăzneală speculativă nu e egalată în antichitatea greacă creștină decât de aceea a lui Origen și a Sf. Maxim Mărturisitorul. Cu toate acestea, renumitul patrolog romano-catolic englez Anthony Meredith profesor de patrologie la Colegiul Heythorp din Londra, este de părere că e indubitabil că Sfântul Grigorie de Nyssa nu a ocupat niciodată în mințile contemporanilor săi din Imperiul Roman târziu, ori chiar ale tuturor teologilor Răsăritului și Apusului, aceeași poziție care a
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
filosofia și retorica păgână în prezentarea și susținerea credinței creștine și a trăirii corecte a acesteia și pentru că „a sprijinit învățătura sa pe datele Sfintei Scripturi, care nu contrazic rațiunea, ci se armonizează cu ea”<footnote F. Cayré, Précis de Patrologie, Histoire et doctrine des Pères et Docteurs de l’Église, Tome Premier, Livres I et II, Sociéte de S. Jean L’Évangéliste, Desclée et cie, Éditeurs Pontificaux Paris -Tournai-Rome, 1927, p. 414. footnote>. Filosof fiind, el se străduia să armonizeze
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
femei, Grigore a suplimentat eforturile fratelui și surorii sale cu o învățătură asupra spiritualității. Vasile a oferit monahismului răsăritean organizarea, iar Grigore i-a inspirat prezentarea religioasă caracteristică. Așa cum sublinia și părintele profesor Ioan G. Coman în manualul său de Patrologie<footnote Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Sfânta Mănăstire Dervent, 2000, p. 119. footnote>, Sfântul Grigorie are meritul de a fi sistematizat elementele teologiei de până la el și de a fi dat formule sau demonstrații filosofice unora din adevărurile
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
sale cu o învățătură asupra spiritualității. Vasile a oferit monahismului răsăritean organizarea, iar Grigore i-a inspirat prezentarea religioasă caracteristică. Așa cum sublinia și părintele profesor Ioan G. Coman în manualul său de Patrologie<footnote Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Sfânta Mănăstire Dervent, 2000, p. 119. footnote>, Sfântul Grigorie are meritul de a fi sistematizat elementele teologiei de până la el și de a fi dat formule sau demonstrații filosofice unora din adevărurile de credință. El are, de asemenea, meritul de
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]