176 matches
-
aluminei - Vol III, Comportarea în situația construcțiilor, Editura INCERC, București, 1986 Comunicări științifice mai importante: - Elemente lexicale dacoromâne în limbi ale antichității (mileniile III-I Î.Hs.) - Pitești, 1986 - Limba - mijloc de cunoaștere a preistoriei românilor - Curtea de Argeș, 1985 - Toponime și patronime dacoromâne - Curtea de Argeș, 1985 Cărțile și scrierile lui Alexandru Pele, au început să fie căutate nu numai de intelectualii orădeni ci și de oamenii de specialitate români (și chiar străini) fiind folosite ca materiale de studiu și referință, pentru elaborarea unor
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_o_privire_sinopt_george_roca_1372440559.html [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
oricum, nivelul comunicărilor de bază este același, rămas ca pe vremea tobelor și a sfarelor de fum), trebuie să aflăm că familia Duluman avea o fată, da’ ce zic eu fată, o comoară, pe nume Elfida. Mămica insistase cu acest patronim, deoarece îl auzise la un doctor, un navetist care venea de trei ori pe lună la dispensar, timp în care Veruca, pe vremea aceea tânără și tare nurlie era mai mereu consultată două-trei ceasuri de acesta deoarece suferea de ceva
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
spoitorească un sufix nominal de origine greacă (-ίδης [-ídis/-ídes]/ -άδης [-ádis/-ádes]: ‘fiul lui’, ‘descendentul lui’). Contaminate de terminația de plural a substantivelor terminate în -V̀s la cazul nominativ, patronimele/filonimele obținute prin derivarea cu el de la nume proprii sunt defective de singular. o Mustafàdes = o Mustafàsqe < o Mustafàs (ai lui Mustafá < Mustafá) o Fanàdes = o Fanàsqe < o
UN SUFIX PATRONIMIC RARISIM de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1469027522.html [Corola-blog/BlogPost/340231_a_341560]
-
cauza acuzației aduse împotriva sa, si sa se apere în această limbă, daca este necesar cu asistența gratuită a unui interpret. Articolul 11 1. Părțile se angajează să recunoască oricărei persoane aparținând unei minorități naționale dreptul de a folosi numele (patronimul) și prenumele sau în limba minoritara, precum și dreptul la recunoașterea oficială a acestora, în conformitate cu modalitățile prevăzute în sistemul lor legal. 2. Părțile se angajează să recunoască oricărei persoane aparținând unei minorități naționale dreptul de a expune în limba să minoritara
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140140_a_141469]
-
în măsura în care este posibil, a cererilor agenților publici care cunosc o limbă regională sau minoritară de a fi repartizați în zona în care această limbă este folosită. ... 5. Părțile se angajează să permită, la cererea celor interesați, folosirea sau adoptarea de patronime în limbile regionale sau minoritare. Articolul 11 Mijloace de comunicare 1. Părțile se angajează, pentru vorbitorii limbilor regionale sau minoritare, în zonele în care aceste limbi sunt folosite, în funcție de situația fiecărei limbi, în măsura în care autoritățile publice au, în mod direct ori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192264_a_193593]
-
mai des vorbită într-o formă ușor de înțeles pentru suedezi și norvegieni—fiind adesea denumită "skandinavíska" ("scandinavă") în Islanda. În loc de a folosi numele de familie, așa cum este obiceiul în toate țările Europei continentale și în insulele Britanice, islandezii folosesc patronimele sau matronimele. Acestea urmează numelui de botez al persoanelor, cum ar fi "Elísabet Jónsdóttir" ("Elísabet, fiica lui Jón") sau "Ólafur Katrínarson" ("Ólafur, fiul lui Katrín"). În consecință, cartea de telefon din Islanda este organizată alfabetic după numele de botez. Islanda
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
Giuliano della Rovere era un stejar, copac care în antichitate era venerat ca fiind „copacul lui Jupiter (Jovis). Motto foarte dificil de interpretat: numele tatălui lui Giovanni de' Medici era Lorenzo, sfânt care a fost martirizat pe grătar (nu tatăl, patronimul tatălui). Expresia „Politiana” ar deriva și deci ar trebui să se refere într-un fel oarecare la Angelo Poliziano, căruia Leon al X-lea i-a fost ucenic. Adrian Florensz (florentius) din Utrecht avea pe blazonul pontifical doi lei. Iuliu
Profeția Papilor () [Corola-website/Science/304217_a_305546]
-
alții din satul Grindesti, care-l revendicau), mai înainte de acest nume satul s-a numit Laslaoani, dar nu se cunoaște din ce motive această denumire nu s-a pastrat.Acest nume este caracteristic satelor catolice din Moldova. Evoluția lingvistică de la patronim la toponim urmează o cale particulară. Amintim aici: Săbaoani, Laslaoani, Ardeoani, Crăcaoani, Ghindaoani etc. Ținând seama de faptul că specialiștii în lingvistică au demonstrat că "v + a" din limba maghiară va ajunge "oa" în limba română (că în exemplul: maghiarul
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
precum și înnoirile aduse de tânăra artă sovietică. Lunacearski s-a născut în orașul Poltava, Ucraina, Imperiul Rus că fiu nelegitim al lui Alexander Antonov și Alexandra Lunacearskaia, născută Rostovțeva. Mama sa era căsătorită cu Vasili Lunacearski, ceea ce explică numele și patronimul lui Anatoli. Ulterior, Alexandra a divorțat de Lunacearski și s-a căsătorit cu Antonov, insă Anatoli și-a păstrat vechiul nume. Lunacearski a devenit marxist la vârsta de 15 ani. A studiat doi ani la Universitatea din Zürich fără însă
Anatoli Lunacearski () [Corola-website/Science/322697_a_324026]
-
lui narative. Dacă mă-ntrebați ce-am câștigat citind volumul lui, vă răspund: dacă nu altceva, cel puțin, acum sunt pregătit pentru orice soartă. (Adrian Jicu) Postfață Dimitrie rupe tăcerea prezintă existența unui om obișnuit în cadrul banal al provinciei; dar patronimul său îi conferă demnitate și mister, dobândite în același mod de frații lui mai mari, Antipa și Simion (crescuți în același târg moldovenesc), cât și pretext, ori context propice pentru a-l concura, în manieră parodică, pe miticul Mitică. Personajul
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
populația romanică s-a aflat în interiorul statului roman timp de circa șase secole la sud (în contrast cu perioada scurtă de 165 de ani în cazul Daciei nord-dunărene), fără ca schimburile comerciale, transhumanța și amestecul populațiilor să fi încetat, așa cum o dovedesc tezaurele, patronimele din inscripții și izvoarele vremii. Campaniile în Dacia Traiana ale împăratului roman Constantin, podul construit peste Dunăre în 328 între Sucidava și Oescus, reanexarea unei părți a Daciei Traiana de către Constantin cel Mare, faptul că titlul Dacicus Maximus luat de
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
muntoasă din sud-vest. În număr mai mare locuiesc în așezarea Peștera, dar marea majoritate a aromânilor a fost bulgarizată în decursul secolului XX, prin asimilarea școlară. Există în această țară toponime (Cleava, Cula, Clocotnița, Lunga, Montana, Petrossa, Repeda, Vlahina...) și patronime (Frațev, Skurtov, Vlahov...) care până astăzi amintesc de fosta aromânime din Bulgaria, astăzi minimizată de istoriografia oficială. În afară de aromâni, denumiți de bulgari "vlasi", Bulgaria găzduiește o importantă populație de vorbitori ai limbii române (dialectul daco-român), care se autodenumesc "rumâni". Acești
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
știindu-se că varegii au fost șiei, ca gărzi militare, în solda împăraților bizantini la Constantinopole. Pe teritoriul României, berindeii sunt semnalați în Teleorman în jurul localității Roșiorii de Vede alături de pecengi, uzi și cumani. În județul Olt există localitatea Berindei. Patronimul Berindei a supraviețuit în numele mai multor figuri politice de marcă române cum ar fi Dimitrie I. Berindei respectiv Anton Berindei, ambii născuți la Roșiorii de Vede. Un sat cu numele Berindeești, situat în apropiere de Roman, este menționat pentru prima
Berindei () [Corola-website/Science/309710_a_311039]
-
doilea după nume, pe atunci ultim urmaș al renumitei familii boieriești Fărâmă, familie care a avut un rol foarte important pe vremea primei uniri a principatelor române (1600), fiind înrudită cu domnitorul Mihai Viteazul. Denumirea este probabil o deformare a patronimului Nistor. este situat în partea centrală a Moldovei, în zona codrilor. La nord se învecinează cu raionul Călărași, la sud cu raionul Hîncești, la vest cu raionul Ungheni și România, la est cu raionul Strășeni. Teritoriul este cuprins între paralele
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
trăit aproximativ între 1560 și 1620. Pe la 1600, Hândreștii era stăpânit de o serie de familii răzășești înrudite, dintre care neamul lui Bejan și Cazacul se trag probabil din nepoții cu același nume al lui Luca Direptate, deci au devenit patronime. Prima atestare scrisă a Handrestilor e din 1624. În 1635 e pomenit Ionasco de Handresti; în 1665 - Gligorie din Handresti; in 1707 - fiul acestuia, Chiriac Handrescu, iar în 1734, Pintilei Handrescu, fiul lui Chiriac. Fosta moșie răzășască Hândrești se mărginea
Hândrești, Iași () [Corola-website/Science/301282_a_302611]
-
adoptat numele latinizat Linnæus, după un tei gigant ( în suedeză) care creștea în gospodăria familiei. ∅ Acest nume a fost ortografiat inițial cu ligatura æ. (Linnæus) și-a scris numele mereu cu ligatura æ, atât în manuscrise cât și în publicații. Patronimul sau a fost Nilsson, iar numele sau complet în suedeză ar fi Carl Nilsson Linnæus. În lucrările de specialitate publicate în limba română, numele celebrului naturalist suedez este scris și sub alte forme: „Systema naturae” apare în 1735. În această
Carl Linné () [Corola-website/Science/302288_a_303617]
-
controlul Imperiului Trapezuntului. Teodor al II-lea Gavras, un descendent al familiei Gavras, de origine bizantină și armeană, a fost numit în funcția de temarh (logofăt). Familia Gavras a fortificat Dorosul, prescurtare a denumirii întregi Sfântul Teodor (Άγιος Θεόδωρος) după patronimul lui Teodor al II-lea Gavras. Cetatea a devenit centrul administrativ al noului principat, denumit după capitală. Principatul a avut relații pașnice cu Hoarda de Aur situată în nord, plătind un tribut anual ca vasali, dar a fost în conflict
Principatul de Theodoro () [Corola-website/Science/327119_a_328448]
-
județul Constanța), zonă denumită de această legendă « "ținut al Casienilor și peșterilor" » și prezentată ca o « "vatră de trăire duhovnicească profundă, a vestiților călugări sciți" ». O peșteră din Podișul Casimcei a fost recent botezată „Ioan Casian” și inscripții tomitane cu patronimul Kassianos au fost aduse la Casimcea pentru a „susține” legenda nașterii sale în această vale. Dar în ciuda denumirii de « "Scythia minor" », Dobrogea antică nu era locuită de Sciți, ci de Geți : sunt așadar slabe șanse ca Ioan Casian să fi
Ioan Casian () [Corola-website/Science/312393_a_313722]
-
șanse ca Ioan Casian să fi fost scit, chiar dacă mulți hagiografi și comentatori au dedus asta din numele regiunii, parte din provincia romană Mœsia inferior. Însfârșit, conform studiilor istorice, toponimul Casimcea nu este atestat înaintea sec. XVI și provine din patronimul musulman Kasım (« darnic »). Din punct de vedere arheologic și istoric, nimic nu dovedește legături între persoana lui Ioan Casian și valea Casimcei, nici existența vre-unui „trib scitic al Casienilor” menționat în diverse variante ale legendei, izvorâtă din omofonia dintre cele
Ioan Casian () [Corola-website/Science/312393_a_313722]
-
devenit "„j”" ("Djakarta -> Jakarta"), iar "„j”" a devenit "„y”" (exemplu: "djaja" -> "jaya" „victorie”), ca și în malaieza din Malaysia. Grupul "„tj”" indonezian și grupul "„ch”" malaysian deveneau "„c”" (de exemplu, "„tjahaja”" și "„chahaya”" -> "cahaya" = „lumină”). Cea mai mare parte a patronimelor nu au ținut cont de schimbarea grafiei.
Limba malaieză () [Corola-website/Science/310883_a_312212]
-
timp de câteva luni în 1568 soția regelui Eric al XIV-lea al Suediei. Asteroidul 832 Karin a fost numit în onoarea ei. Karin s-a născut la Stockholm ca fiica unui soldat pe nume Måns (numele ei fiind un patronim, literal înseamnă "fiica lui Måns") și a soției acestuia Ingrid. Mama ei provenea dintr-o familie de țărani din Uppland, care vindeau legume în piață. Se crede că ambii părinți au murit în jurul anului 1560. Potrivit unei legende, Eric XIV
Karin Månsdotter () [Corola-website/Science/332942_a_334271]
-
Великая Княжна) se traduce prin "Mare Prințesă" și însemna că, Tatiana ca "Alteță Imperială" era mai înaltă în rang față de prințesele din Europa care erau "Altețe regale". Totuși, familia, prietenii și servitorii în general îi spuneau pe numele mic, folosind patronimul Tatiana Nicolaevna, sau diminutivele rusești "Tania," "Tatia," "Tatianoșca", "Tanușca." Ca și ceilalți copii Romanov, Tatiana a fost crescută cu austeritate. Ea și surorile ei dormeau în paturi de campanie, fără perne, făceau baie cu apă rece dimineața și în cazul
Marea Ducesă Tatiana Nicolaevna a Rusiei () [Corola-website/Science/315994_a_317323]
-
În facultate a început să practice atletism și handbal și a fost poreclit de către colegi „Pilică”, după latinescul "pilus" (păr), datorită podoabei capilare bogate. Ulterior, porecla lui Constantin Popescu a ajuns să se confunde uneori cu numele, antrenorul însuși folosind patronimul Constantin Popescu Pilică în monumentala enciclopedie a handbalului scrisă de el și intitulată „Istoria Jocului”. În cei patru ani de facultate, Constantin Popescu a jucat handbal la Clubul Sportiv Universitar București, avându-l ca profesor de Victor Cojocaru, cel care
Constantin Popescu (antrenor) () [Corola-website/Science/328247_a_329576]
-
acest profil. Muzeul este situat într-o clădire monument istoric, construită în stil neogotic, între anii 1865-1867. Sub denumirea inițială de Casa Asociației Micilor Meseriași localul a servit drept centru al breslelor. După cel de-al doilea război mondial primește patronimul Casa Hermes, și îndeplinește funcțiuni diverse (spațiu comercial sau administrativ) până în 1989, când este restaurat și devine sediul expozițiilor Muzeului „Franz Binder”. Câteva plăci heraldice descoperite la restaurarea clădirii atestă locuirea aici a lui Valentin Frank von Franckenstein (1643-1697), comite
Muzeul de etnografie universală „Franz Binder” () [Corola-website/Science/314917_a_316246]
-
în apele râului infernal Styx, pentru a-i conferi nemurirea. Zeița îl ține pe erou de un picior în timp ce-l îmbăiază și uită să-i umezească apoi călcâiul, ceea ce îi va aduce mai târziu moartea eroului. Baldur este la originea patronimului european Baldovin (Baldwin, Baudouin, Baldovino) și a multor toponime precum Baldenthal, Baldovina și, în România, Baldovinești (județele Brăila și Olt).
Baldur () [Corola-website/Science/299543_a_300872]