48 matches
-
pregătit printr-un post de 40 de zile („postul Crăciunului”, „Advent” sau „Așteptare”. Este precedat de Înainteprăznuirea Nașterii Domnului (la 20 decembrie) și de Ajunul Crăciunului. Praznicul debutează cu slujba de Priveghere de seară a Nașterii Domnului. Aceasta începe cu Pavecernița Mare, când se cântă troparul și condacul praznical, precum și imnuri speciale de slăvire a nașterii Mântuitorului. Apoi preoții rostesc sfinte invocații de binecuvântare a celor cinci pâini, a grâului, vinului și untdelemnului, după care credincioșii vor mânca pâinea binecuvântată și
SĂRBĂTOAREA CRĂCIUNULUI SAU PRAZNICUL ÎMPĂRĂTESC AL NAŞTERII DOMNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_craciunului_sau_praznicul_imparatesc_al_nasterii_domnului.html [Corola-blog/BlogPost/371102_a_372431]
-
În Sfânta și Marea Luni se face pomenire de fericitul Iosif cel preafrumos și de smochinul care s-a uscat prin blestemul Domnului nostru Iisus Hristos. Ziua liturgică începe, după cum aflăm din Triod, duminică seara cu slujba Vecerniei, urmată de Pavecerniță, după care se săvârșește rânduiala specifică Săptămânii Patimilor și anume, Denia, adică Utrenia din Sfânta și Marea Luni, care spre deosebire de celelalte din cursul anului se săvârșește seara și poartă numele de Denie. În cadrul ei se citește pericopa evanghelică de la Sfântul
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428400081.html [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
smerenia și căința. Marcată de întristare și doliu, Sâmbăta Morților nu se potrivește cu bucuria nici unei prăznuiri a vreunui sfânt din ciclul liturgic fix; astfel, dacă este vorba de un sfânt „fără praznic”, Slujbele din Mineie sunt depla¬sate la Pavecernița de vineri seara. Sărbătorile sfinților mai importanți cum sunt Sfântul Grigorie din Nazianz (25 ianuarie), mutarea moaștelor Sfântului Ioan Hrisostom (27 ianuarie), Sfinții Trei Ierarhi (30 ianuarie); sunt transferate în ziua de vineri și celebrate cu toată solemnitatea lor. Dar
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1423829267.html [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
În Sfânta și Marea Luni se face pomenire de fericitul Iosif cel preafrumos și de smochinul care s-a uscat prin blestemul Domnului nostru Iisus Hristos. Ziua liturgică începe, după cum aflăm din Triod, duminică seara cu slujba Vecerniei, urmată de Pavecerniță, după care se săvârșește rânduiala specifică Săptămânii Patimilor și anume, Denia, adică Utrenia din Sfânta și Marea Luni, care spre deosebire de celelalte din cursul anului se săvârșește seara și poartă numele de Denie. În cadrul ei se citește pericopa evanghelică de la Sfântul
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461561029.html [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
din rai (sau Duminica lăsatului sec de brânză). Luni și marți din prima săptămănă a Postului Mare sunt zile aliturgice datorită ascezei totale (post negru) a monahilor în aceste două zile. Strictețea postului e mai mare față de celelalte săptămâni. La Pavecernița Mare din primele patru zile se adaugă Canonul Sfântului Andrei Criteanul, preluat din joia săptămânii a V-a și împărțit în patru secțiuni. În tot Postul Mare, rugăciunile au un pronunțat caracter penitențial și au un fundament biblic mai evident
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422536999.html [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
din rai (sau Duminica lăsatului sec de brânză). Luni și marți din prima săptămănă a Postului Mare sunt zile aliturgice datorită ascezei totale (post negru) a monahilor în aceste două zile. Strictețea postului e mai mare față de celelalte săptămâni. La Pavecernița Mare din primele patru zile se adaugă Canonul Sfântului Andrei Criteanul, preluat din joia săptămânii a V-a și împărțit în patru secțiuni. În tot Postul Mare, rugăciunile au un pronunțat caracter penitențial și au un fundament biblic mai evident
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1455776943.html [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
6 din „Evanghelia după Matei” care au fost citite în această zi: milostenia și rugăciunea să se facă în taină, să fie iertate greșelile altora, cel care postește să nu fie trist. În timpul Postului Mare au fost oficiate slujbe speciale: Pavecernița Mare, Liturghia Darurilor Înainte Sfințite, Maslu, au fost citite rugăciuni precum: „Canoul cel Mare”, „Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul” etc. Rugăciunile au fost însoțite de un număr mare de metanii, în semn de participare completă la rugăciune, atât a sufletului, cât
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1396882568.html [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
Înainte Sfințite, Maslu, au fost citite rugăciuni precum: „Canoul cel Mare”, „Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul” etc. Rugăciunile au fost însoțite de un număr mare de metanii, în semn de participare completă la rugăciune, atât a sufletului, cât și a trupului. Pavecernița sau Dupăcinarea este slujba de seară care se săvârșește după cină, la începutul nopții sau îndată după Vecernie (slujba de seară) și a apărut din necesitatea pregătirii spirituale a credincioșilor în caz că moartea ar putea surveni subit în timpul nopții. Pavecernița Mare
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1396882568.html [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
trupului. Pavecernița sau Dupăcinarea este slujba de seară care se săvârșește după cină, la începutul nopții sau îndată după Vecernie (slujba de seară) și a apărut din necesitatea pregătirii spirituale a credincioșilor în caz că moartea ar putea surveni subit în timpul nopții. Pavecernița Mare sau Dupăcinarea Mare s-a săvârșit în toate zilele din Postul Paștilor, afară de sâmbete și duminici, de asemenea, în afara zilelor de miercuri și vineri din săptămâna a cincea a Postului Paștilor și miercuri și vineri din Săptămâna Pătimirilor. Prin intermediul
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1396882568.html [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
Dumnezeu...” În „Doamne al Puterilor” este invocat Dumnezeu pentru a-i veni omului în ajutor: „Doamne al Puterilor, fii cu noi, căci pe altul afară de Tine ajutor întru necazuri nu avem. Doamne al Puterilor , miluiește-ne pe noi.” La sfârșitul Pavecerniței Mari se citește o rugăciune către Maica Domnului: „Nepătată, neîntinată,...”. Liturghia Darurilor mai înainte sfințite este o slujbă specială care unește Vecernia cu Liturghia. Într-una din predici părintele Răzvan Negoescu ne oferă informații cu privire la originea și specificul acestei slujbe
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1396882568.html [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
drept ajunsese un om firav, gârbov, numai piele și oase. La plecare i-am sărutat mâna, care era aproape rece, am pus mâna pe picioarele sale și ele se răceau. Am spus ucenicului: „nu o mai duce mult”. În vremea Pavecerniței ne aflam cu toții în biserică. În clopotniță a început să bată rar și tare clopotul cel mare... pentru toți a fost ca și un cutremur. Am început să ne privim unii pe alții, spunându-ne.” a trecut la cele veșnice
UN CĂLUGĂR FRUMOS, DREPT ŞI ÎNALT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Un_calugar_frumos_drept_si_marian_malciu_1366122649.html [Corola-blog/BlogPost/345896_a_347225]
-
peste voi." (Isaia 9:1." Starea generală a acestei slujbe este una de pocăință, îmblânzită de o atitudine de așteptare plină de speranță. În tradiția rusă, Miezonoptica este adesea precedată de Rugăciunea de dimineață sau această rugăciune este încorporată în Pavecerniță, care altfel ar fi fost spusă de monahi fiecare în chilia lui. La sfârșitul Miezonopticii, chiar la sfârșitul încheierii, în multe locuri există tradiția cinstirii și închinării a celor prezenți la icoane și moaștele sfinților din biserica respectivă. În cărțile
Miezonoptică () [Corola-website/Science/299727_a_301056]
-
tradiția cinstirii și închinării a celor prezenți la icoane și moaștele sfinților din biserica respectivă. În cărțile de rugăciune grecești, se folosește o formă modificată a Miezonopticii pe post de Rugăciune de dimineață pentru laici, în timp ce o versiune modificată a Pavecerniței mici este folosită pentru Rugăciunea de seară. În vremurile noastre, Miezonoptica poate avea patru forme, în funcție de ziua în care se ține: (a) pentru zile de lucru, (b) pentru sâmbăta, (c) pentru duminica și (d) o variantă unică, ce se ține
Miezonoptică () [Corola-website/Science/299727_a_301056]
-
Rugăciunea Sfântului Marcu Călugărul către Prea Sfânta Treime este citită, fiind urmată de iertarea reciprocă, Litanie și Încheiere. În tradiția rusă, în fiecare duminică este slujită o Veghe de Toată Noaptea (care începe sâmbătă seara) și de aceea Miezonoptica și Pavecernița sunt omise, de obicei. În unele locuri, Miezonoptica este slujită înainte de Ceasuri și Liturghie. De obicei, grecii nu slujesc Veghea de Toată Nopatea duminica, astfel încât ei pot sluji Miezonoptica la momentul ei obișnuit înainte de Utrenia de duminica dimineața. În Sâmbăta Mare
Miezonoptică () [Corola-website/Science/299727_a_301056]
-
cuprind: Denia de Joi seara, în timpul căreia se citesc „cele douăsprezece Evanghelii“ care vorbesc despre Pătimirile Domnului; Ceasurile împărătești au loc vineri dimineața, Vecernia, în timpul căreia se face și „Punerea în mormânt“ sau scoaterea Epitafului în mijlocul bisericii, spre închinare și Pavecernița.
Vinerea Mare () [Corola-website/Science/322641_a_323970]
-
scurtau după anotimpuri, vara și iarna. Dar orologiile în curând vor codifica mai strict orarele. Începând de la 3 noaptea, la deșteptare, suna utrenia, apoi, la 6, laudele, terța la 9, sexta la amiază, nona la 15, vecernia la 17 și pavecernița (dupăcinarul), seara, înainte de culcare. La acestea se adăuga celebrarea liturghiei, dimineața. Cum noua stareță interzisese orice instrument muzical pentru a da strălucure sau relief ceremoniilor, orgile trebuiau să rămână mute și călugărițele psalmodiau de acum înainte singure, de 7 sau
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
de martiri ai Sandomierzului". Călugării și-au dat seama că au fost avertizați de moartea lor și au petrecut restul nopții și toată ziua următoare pregătindu-se să meargă la Domnul. În cele din urmă, după ce frații au terminat rugăciunea Pavecernița și cântau " Salve Regina" tătarii au reușit să spargă ușa bisericii. În timp ce tătarii credeau că aduc moartea acestor dominicani, ei le-au oferit acestora un mare dar - coroane de martiriu. De atunci, la moartea fiecărui călugăr dominican se cântă " Salve
Sandomierz () [Corola-website/Science/297842_a_299171]
-
liturgic foarte intens, oficiindu-se zilnic toate Laudele bisericești și Sfânta Liturghie. Tipicul mănăstirii este după modelul Sfântului Munte Athos. Cântarea la strană este psaltică-bizantină, dar și corală-liniară. Astfel în fiecare seară, la ora 18.00, se săvârșește Vecernia și Pavecernița, iar dimineața, la ora 4:00, se oficiază Miezonoptica, Utrenia, Ceasurile și Sfânta Liturghie. În zilele de miercuri și vineri, după săvîrșirea Sfîntei Liturghie, se citește Acatistul Maicii Domnului, iar în fiecare duminică seara se cântă Paraclisul Preasfintei Născătoare de
Mănăstirea Zăbriceni () [Corola-website/Science/315309_a_316638]
-
(în greacă: "Apodeipnon"; în slavonă: "Povocherniya"; literal, rugăciunea de "după cină") este o slujbă de rugăciuni și psalmi, citiți după cină și care se slujește după Vecernie. Originea Pavecerniței a dus la discuții îndelungate între liturgiști. În trecut, opinia generală (inclusiv a lui Bäumer și Batiffol) atribuia originea acestei slujbe Sfântului Benedict, la începutul secolului al VI-lea. Dar Părintele Pargoire și, mai târziu, A. Vandepitte s-au opus
Pavecernița () [Corola-website/Science/318211_a_319540]
-
De asemenea, în întrebarea a 37-a din "Great Asketikon" ("Regulile Lungi") ale Sfântului Vasile cel Mare, se vorbește despre o slujbă intermediară între Vecernie și Miezonoptică. Astfel Părintele Pargoire pune sub semnul întrebării aserțiunea că Sfântul Benedict este inițiatorul Pavecerniței, el ducându-i originea, în timp, înapoi până la Sfântul Vasile. În articolul menționat anterior, Părintele Vandepitte confirmă aceste concluzii; cu toate acestea, el declară, în cei mai limpezi termeni, că nu în Cezareea anului 375 ci în retragerea sa din
Pavecernița () [Corola-website/Science/318211_a_319540]
-
termeni, că nu în Cezareea anului 375 ci în retragerea sa din Pontus (358-362), a conceput Sfântul Vasile , care nu exista înaintea vremii sale, adică la puțin timp după mijlocul secolului al IV-lea. De asemenea, Dom Plaine așază originea Pavecerniței în secolul al IV-lea, pe baza unui pasaj din Eusebiu și a unuia din Sfântul Ambrozie și din Sfântul Ioan Casian. Aceste fragmente au fost analizate critic iar Părinții Pargoire și Vandepitte au dovedit că înainte de perioada Sfântului Vasile
Pavecernița () [Corola-website/Science/318211_a_319540]
-
această formă de cult era necunoscută. În orice caz, chiar dacă aceste texte nu exprimă tot ceea ce Dom Plaine pretinde, cel puțin aduc mărturie despre obiceiul specific de a spune o rugăciune înainte de retragera pentru odihnă. Dacă nu era vorba despre Pavecerniță așa cum o știm astăzi, era cu siguranță o formă preliminară a acesteia. Aceeași scriitori resping opinia lui Ladeuze și a lui Dom Besse, care amândoi cred că Pavecernița face parte din Regula Sfântului Pahomie, ceea ce înseamnă că își are originea
Pavecernița () [Corola-website/Science/318211_a_319540]
-
spune o rugăciune înainte de retragera pentru odihnă. Dacă nu era vorba despre Pavecerniță așa cum o știm astăzi, era cu siguranță o formă preliminară a acesteia. Aceeași scriitori resping opinia lui Ladeuze și a lui Dom Besse, care amândoi cred că Pavecernița face parte din Regula Sfântului Pahomie, ceea ce înseamnă că își are originea chiar mai înainte de secolul al IV-lea. Nu este necesar să intrăm în această polemică, dar este posibil să împăcăm aceste sentimente diferite prin aceea că deși este
Pavecernița () [Corola-website/Science/318211_a_319540]
-
originea chiar mai înainte de secolul al IV-lea. Nu este necesar să intrăm în această polemică, dar este posibil să împăcăm aceste sentimente diferite prin aceea că deși este un fapt acceptat că Sfântul Vasile a instituit și fixat forma Pavecerniței pentru Răsărit, așa cum Sfântul Benedict a făcut pentru Apus, totuși a existat obiceiul de a recita o rugăciune înainte de culcare încă din vremea Sfântului Ciprian și a Sfântului Clement din Alexandria, în care obicei găsim cea mai îndepărtată origine a
Pavecernița () [Corola-website/Science/318211_a_319540]
-
pentru Răsărit, așa cum Sfântul Benedict a făcut pentru Apus, totuși a existat obiceiul de a recita o rugăciune înainte de culcare încă din vremea Sfântului Ciprian și a Sfântului Clement din Alexandria, în care obicei găsim cea mai îndepărtată origine a Pavecerniței. Pavecernița are două forme distincte: Pavecernița mică și Pavecernița mare. Cele două versiunei au lungimi destul de diferite. La Pavecerniță (mică sau mare), se citește un canon al Maicii Domnului în glsul săptămânii (aceste canoane se găsesc în Octoih). Slujbele sfinților
Pavecernița () [Corola-website/Science/318211_a_319540]