48 matches
-
lui Nicolae Barcan, tipărit în anul 1922, în care protosinghelul Teofan Anghelea a copiat, la Mănăstirea Neamț, poemul muzical - liturgic Cu noi este Dumnezeu, „care să cântă la praznicile împărătești: adică la Nașterea Domnului, la Botez, și Buna Vestire, la pavecernița cea mare, compus de răposatul ierom(onahul) Visarion din Sfânta Mănăstire Neamțul”. Cele șase manuscrise muzicale ale lui Ucenescu, dintre care patru sunt scrise cu mâna sa, cele șase manuscrise ale lui Neofit, dintre care ouă sunt coligate, cărora se
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
smerenia și căința. Marcată de întristare și doliu, Sâmbăta Morților nu se potrivește cu bucuria nici unei prăznuiri a vreunui sfânt din ciclul liturgic fix; astfel, dacă este vorba de un sfânt „fără praznic”, Slujbele din Mineie sunt depla¬sate la Pavecernița de vineri seara. Sărbătorile sfinților mai importanți cum sunt Sfântul Grigorie din Nazianz (25 ianuarie), mutarea moaștelor Sfântului Ioan Hrisostom (27 ianuarie), Sfinții Trei Ierarhi (30 ianuarie); sunt transferate în ziua de vineri și celebrate cu toată solemnitatea lor. Dar
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
din rai (sau Duminica lăsatului sec de brânză). Luni și marți din prima săptămănă a Postului Mare sunt zile aliturgice datorită ascezei totale (post negru) a monahilor în aceste două zile. Strictețea postului e mai mare față de celelalte săptămâni. La Pavecernița Mare din primele patru zile se adaugă Canonul Sfântului Andrei Criteanul, preluat din joia săptămânii a V-a și împărțit în patru secțiuni. În tot Postul Mare, rugăciunile au un pronunțat caracter penitențial și au un fundament biblic mai evident
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
6 din „Evanghelia după Matei” care au fost citite în această zi: milostenia și rugăciunea să se facă în taină, să fie iertate greșelile altora, cel care postește să nu fie trist. În timpul Postului Mare au fost oficiate slujbe speciale: Pavecernița Mare, Liturghia Darurilor Înainte Sfințite, Maslu, au fost citite rugăciuni precum: „Canoul cel Mare”, „Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul” etc. Rugăciunile au fost însoțite de un număr mare de metanii, în semn de participare completă la rugăciune, atât a sufletului, cât
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
Înainte Sfințite, Maslu, au fost citite rugăciuni precum: „Canoul cel Mare”, „Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul” etc. Rugăciunile au fost însoțite de un număr mare de metanii, în semn de participare completă la rugăciune, atât a sufletului, cât și a trupului. Pavecernița sau Dupăcinarea este slujba de seară care se săvârșește după cină, la începutul nopții sau îndată după Vecernie (slujba de seară) și a apărut din necesitatea pregătirii spirituale a credincioșilor în caz că moartea ar putea surveni subit în timpul nopții. Pavecernița Mare
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
trupului. Pavecernița sau Dupăcinarea este slujba de seară care se săvârșește după cină, la începutul nopții sau îndată după Vecernie (slujba de seară) și a apărut din necesitatea pregătirii spirituale a credincioșilor în caz că moartea ar putea surveni subit în timpul nopții. Pavecernița Mare sau Dupăcinarea Mare s-a săvârșit în toate zilele din Postul Paștilor, afară de sâmbete și duminici, de asemenea, în afara zilelor de miercuri și vineri din săptămâna a cincea a Postului Paștilor și miercuri și vineri din Săptămâna Pătimirilor. Prin intermediul
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
Dumnezeu...” În „Doamne al Puterilor” este invocat Dumnezeu pentru a-i veni omului în ajutor: „Doamne al Puterilor, fii cu noi, căci pe altul afară de Tine ajutor întru necazuri nu avem. Doamne al Puterilor , miluiește-ne pe noi.” La sfârșitul Pavecerniței Mari se citește o rugăciune către Maica Domnului: „Nepătată, neîntinată,...”. Liturghia Darurilor mai înainte sfințite este o slujbă specială care unește Vecernia cu Liturghia. Într-una din predici părintele Răzvan Negoescu ne oferă informații cu privire la originea și specificul acestei slujbe
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
din rai (sau Duminica lăsatului sec de brânză). Luni și marți din prima săptămănă a Postului Mare sunt zile aliturgice datorită ascezei totale (post negru) a monahilor în aceste două zile. Strictețea postului e mai mare față de celelalte săptămâni. La Pavecernița Mare din primele patru zile se adaugă Canonul Sfântului Andrei Criteanul, preluat din joia săptămânii a V-a și împărțit în patru secțiuni. În tot Postul Mare, rugăciunile au un pronunțat caracter penitențial și au un fundament biblic mai evident
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
În Sfânta și Marea Luni se face pomenire de fericitul Iosif cel preafrumos și de smochinul care s-a uscat prin blestemul Domnului nostru Iisus Hristos. Ziua liturgică începe, după cum aflăm din Triod, duminică seara cu slujba Vecerniei, urmată de Pavecerniță, după care se săvârșește rânduiala specifică Săptămânii Patimilor și anume, Denia, adică Utrenia din Sfânta și Marea Luni, care spre deosebire de celelalte din cursul anului se săvârșește seara și poartă numele de Denie. În cadrul ei se citește pericopa evanghelică de la Sfântul
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
În Sfânta și Marea Luni se face pomenire de fericitul Iosif cel preafrumos și de smochinul care s-a uscat prin blestemul Domnului nostru Iisus Hristos. Ziua liturgică începe, după cum aflăm din Triod, duminică seara cu slujba Vecerniei, urmată de Pavecerniță, după care se săvârșește rânduiala specifică Săptămânii Patimilor și anume, Denia, adică Utrenia din Sfânta și Marea Luni, care spre deosebire de celelalte din cursul anului se săvârșește seara și poartă numele de Denie. În cadrul ei se citește pericopa evanghelică de la Sfântul
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
pregătit printr-un post de 40 de zile („postul Crăciunului”, „Advent” sau „Așteptare”. Este precedat de Înainteprăznuirea Nașterii Domnului (la 20 decembrie) și de Ajunul Crăciunului. Praznicul debutează cu slujba de Priveghere de seară a Nașterii Domnului. Aceasta începe cu Pavecernița Mare, când se cântă troparul și condacul praznical, precum și imnuri speciale de slăvire a nașterii Mântuitorului. Apoi preoții rostesc sfinte invocații de binecuvântare a celor cinci pâini, a grâului, vinului și untdelemnului, după care credincioșii vor mânca pâinea binecuvântată și
SĂRBĂTOAREA CRĂCIUNULUI SAU PRAZNICUL ÎMPĂRĂTESC AL NAŞTERII DOMNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371102_a_372431]
-
drept ajunsese un om firav, gârbov, numai piele și oase. La plecare i-am sărutat mâna, care era aproape rece, am pus mâna pe picioarele sale și ele se răceau. Am spus ucenicului: „nu o mai duce mult”. În vremea Pavecerniței ne aflam cu toții în biserică. În clopotniță a început să bată rar și tare clopotul cel mare... pentru toți a fost ca și un cutremur. Am început să ne privim unii pe alții, spunându-ne.” a trecut la cele veșnice
UN CĂLUGĂR FRUMOS, DREPT ŞI ÎNALT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345896_a_347225]
-
întreaga lume. Abia a mai putut să-mi dea binecuvântarea, făcându-mi semn să-l las singur. L-am revăzut întins pe piatra goală a podelei bisericii. Ultimele lui cuvinte au fost auzite de către abate, care le-a repetat la pavecerniță. L-a întrebat: - Frate, este moartea o trudă? La care el a răspuns, fără să renunțe la obișnuita-i ironie: - Nu, e ușor să mori: este singurul lucru pe care toată lumea știe să-l facă, inclusiv idioții. În ce stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
până la Neamț, unde a lucrat și ca profesor de greacă și secretar al starețului. Traduce din Simeon Noul Teolog, Efrem Sirul. La acestea se adaugă „Cartea Sfântului Ioan al Scării” (Neamț, 1814), „Octoihul cel cu Canoanele Preacuratei Maicii Domnului la pavecerniță” (Neamț, 1816), „Tipicul” (Iași, 1816). Comentariul său, plasat la începutul propriei traduceri din „Cartea lui Varsanufie” (1787) îl califică drept primul patrolog român. Profund legat de starețul Paisie, scrie și o biografie a acestuia. Cuvintele sale de despărțire rostite la
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
peste voi." (Isaia 9:1." Starea generală a acestei slujbe este una de pocăință, îmblânzită de o atitudine de așteptare plină de speranță. În tradiția rusă, Miezonoptica este adesea precedată de Rugăciunea de dimineață sau această rugăciune este încorporată în Pavecerniță, care altfel ar fi fost spusă de monahi fiecare în chilia lui. La sfârșitul Miezonopticii, chiar la sfârșitul încheierii, în multe locuri există tradiția cinstirii și închinării a celor prezenți la icoane și moaștele sfinților din biserica respectivă. În cărțile
Miezonoptică () [Corola-website/Science/299727_a_301056]
-
tradiția cinstirii și închinării a celor prezenți la icoane și moaștele sfinților din biserica respectivă. În cărțile de rugăciune grecești, se folosește o formă modificată a Miezonopticii pe post de Rugăciune de dimineață pentru laici, în timp ce o versiune modificată a Pavecerniței mici este folosită pentru Rugăciunea de seară. În vremurile noastre, Miezonoptica poate avea patru forme, în funcție de ziua în care se ține: (a) pentru zile de lucru, (b) pentru sâmbăta, (c) pentru duminica și (d) o variantă unică, ce se ține
Miezonoptică () [Corola-website/Science/299727_a_301056]
-
Rugăciunea Sfântului Marcu Călugărul către Prea Sfânta Treime este citită, fiind urmată de iertarea reciprocă, Litanie și Încheiere. În tradiția rusă, în fiecare duminică este slujită o Veghe de Toată Noaptea (care începe sâmbătă seara) și de aceea Miezonoptica și Pavecernița sunt omise, de obicei. În unele locuri, Miezonoptica este slujită înainte de Ceasuri și Liturghie. De obicei, grecii nu slujesc Veghea de Toată Nopatea duminica, astfel încât ei pot sluji Miezonoptica la momentul ei obișnuit înainte de Utrenia de duminica dimineața. În Sâmbăta Mare
Miezonoptică () [Corola-website/Science/299727_a_301056]
-
de martiri ai Sandomierzului". Călugării și-au dat seama că au fost avertizați de moartea lor și au petrecut restul nopții și toată ziua următoare pregătindu-se să meargă la Domnul. În cele din urmă, după ce frații au terminat rugăciunea Pavecernița și cântau " Salve Regina" tătarii au reușit să spargă ușa bisericii. În timp ce tătarii credeau că aduc moartea acestor dominicani, ei le-au oferit acestora un mare dar - coroane de martiriu. De atunci, la moartea fiecărui călugăr dominican se cântă " Salve
Sandomierz () [Corola-website/Science/297842_a_299171]
-
cărei structură diferă foarte mult în funcție de tradiția locală și regională. În tradiția bizantină, această slujbă durează toată noaptea fiind formată din întreg ciclul liturgic, culminând cu Sfânta Liturghie. În tradiția slavă, ține mai puțin și conține, de obicei, Vecernia (sau Pavecernița Mare), Utrenia și Ceasul Întâi, fiins slujba regulată de sâmbătă seara. Atunci când se slujește Privegherea, unele porțiuni din slujbele constitutive sunt modificate. Una din caracteristicile distinctive ale Privegherii este aceea că Vecernia Mică (diferită atât de Vecernia Mare și de
Privegherea de toată noaptea () [Corola-website/Science/318212_a_319541]
-
în special la zile de sărbătoare mare sau de hramul comunității. În tradiția rusă, Privegherea de toată noaptea este slujba obișnuită de sâmbătă seara și constă, de obicei, din Vecernie, Utrenie și Ceasul Întâi—deși, cu anumite ocazii, conține și Pavecernița Mare în loc de Vecernie. În cadrul parohiilor Privegherea este slujită cu mai puțin zel decât în mănăstiri, dar structura este aceeași. Adesea, Vecernie conține și Litia, cu binecuvântarea pâinii—întotdeauna la sărbătorile mari. Diferențele dintre practica slujirea riguroasă și cea mai relaxată
Privegherea de toată noaptea () [Corola-website/Science/318212_a_319541]
-
(în greacă: "Apodeipnon"; în slavonă: "Povocherniya"; literal, rugăciunea de "după cină") este o slujbă de rugăciuni și psalmi, citiți după cină și care se slujește după Vecernie. Originea Pavecerniței a dus la discuții îndelungate între liturgiști. În trecut, opinia generală (inclusiv a lui Bäumer și Batiffol) atribuia originea acestei slujbe Sfântului Benedict, la începutul secolului al VI-lea. Dar Părintele Pargoire și, mai târziu, A. Vandepitte s-au opus
Pavecernița () [Corola-website/Science/318211_a_319540]
-
De asemenea, în întrebarea a 37-a din "Great Asketikon" ("Regulile Lungi") ale Sfântului Vasile cel Mare, se vorbește despre o slujbă intermediară între Vecernie și Miezonoptică. Astfel Părintele Pargoire pune sub semnul întrebării aserțiunea că Sfântul Benedict este inițiatorul Pavecerniței, el ducându-i originea, în timp, înapoi până la Sfântul Vasile. În articolul menționat anterior, Părintele Vandepitte confirmă aceste concluzii; cu toate acestea, el declară, în cei mai limpezi termeni, că nu în Cezareea anului 375 ci în retragerea sa din
Pavecernița () [Corola-website/Science/318211_a_319540]
-
termeni, că nu în Cezareea anului 375 ci în retragerea sa din Pontus (358-362), a conceput Sfântul Vasile , care nu exista înaintea vremii sale, adică la puțin timp după mijlocul secolului al IV-lea. De asemenea, Dom Plaine așază originea Pavecerniței în secolul al IV-lea, pe baza unui pasaj din Eusebiu și a unuia din Sfântul Ambrozie și din Sfântul Ioan Casian. Aceste fragmente au fost analizate critic iar Părinții Pargoire și Vandepitte au dovedit că înainte de perioada Sfântului Vasile
Pavecernița () [Corola-website/Science/318211_a_319540]
-
această formă de cult era necunoscută. În orice caz, chiar dacă aceste texte nu exprimă tot ceea ce Dom Plaine pretinde, cel puțin aduc mărturie despre obiceiul specific de a spune o rugăciune înainte de retragera pentru odihnă. Dacă nu era vorba despre Pavecerniță așa cum o știm astăzi, era cu siguranță o formă preliminară a acesteia. Aceeași scriitori resping opinia lui Ladeuze și a lui Dom Besse, care amândoi cred că Pavecernița face parte din Regula Sfântului Pahomie, ceea ce înseamnă că își are originea
Pavecernița () [Corola-website/Science/318211_a_319540]
-
spune o rugăciune înainte de retragera pentru odihnă. Dacă nu era vorba despre Pavecerniță așa cum o știm astăzi, era cu siguranță o formă preliminară a acesteia. Aceeași scriitori resping opinia lui Ladeuze și a lui Dom Besse, care amândoi cred că Pavecernița face parte din Regula Sfântului Pahomie, ceea ce înseamnă că își are originea chiar mai înainte de secolul al IV-lea. Nu este necesar să intrăm în această polemică, dar este posibil să împăcăm aceste sentimente diferite prin aceea că deși este
Pavecernița () [Corola-website/Science/318211_a_319540]