19 matches
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > CORNELIU FLOREA - PAZVANGIII - DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL Autor: Corneliu Florea Publicat în: Ediția nr. 2344 din 01 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Mulți români au auzit de Pazvante-chiorul (Osman Pazvantoglu 1758-1809) dar puțini știu cum a jefuit el, cu pazvangiii lui, Țara Românească la începutul secolului al XIX-lea, întrecut fiind doar de eliberatorii sovietici cu „Sovromurile lor” și de administrațiile dâmbovițene postdecembriste conduse de: Petre Roman, Văcăroiu, Năstase, Boc
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1496284755.html [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
stăpânească, nici să adune averi cât ar fi vrut pentru el și Imperiul Otoman în declin, datorită corupției fără margini ce îl cuprinsese și ascensiunii Imperiului Habsburgic. În acest moment istoric, undeva în Bosnia balcanică se naște Osman, ce devine Pazvantoglu, numit după bunicul său, gardian al închisorii din Sofia, fiindcă rămăsese orfan. Fiind dezghețat și ager, îndrăzneț fără pereche și bun mânuitor de arme, vrea să se impună, să domine și să fie bogat cu orice preț. Calea aleasă a
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1496284755.html [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
să scape din închisoare și până la București nu se oprește, unde deasupra balcanismului otoman înflorise fanariotismul, cu ramuri groase de fățărnicie, ticăloșenie și înșelătorie. Acest oraș, parazitat la sânge de demnitari fanarioți, era mediul favorit, identic cu firea lui Osman Pazvantoglu, ce în scurt timp a ajuns cunoscut prin escrocarea unor boieri naivi. De formă se angajează mercenar în gărzile de arnăuți ale domnului fanariot Mavrogheni și subit e cuprins de ambiția de-ajunge șeful gărzii, ceea ce realizează, în doi ani
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1496284755.html [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
avea nici măcar 10.000 de pazvangi! Dar, surpriza surprizelor, vine din partea sultanului care se răzgândește în privința răzvrătitului; renunță să-i mai aducă capul pe tavă, ba mai mult, îl face pașa de Vidin! L-a costat foarte scump pe Osman Pazvantoglu răzgândire sultanului, pe lângă prețul plătit lui aga Kukuc să nu poată cuceri Vidinul! În istorie s-a scris că armata de 100.000 oșteni a lui aga Kukuc nu a putut cuceri Vidinul pentru că domnitorul fanariot Hangerli, al Țări Românești
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1496284755.html [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
Înaltei Porți, sau ca urmare presiunilor puterilor europene de a crea instabilitate în provinciile românești. Fiind o țară fără armată, teritoriile Valahiei, în special Oltenia, sunt călcate sistematic de achingii și adalii(turci din insula Ada Kaleh) din slujba lui Pazvantoglu, un tâlhar de pașă de Vidin, care jefuiau satele, dădeau foc locuințelor, violau și luau în robie femeile, ucideau locuitorii, fără să-i oprească cineva de la aceste mârșăvii. Trupele agiei și arnăuții din paza domnului erau cu mult inferioare cetelor
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1430936426.html [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
filonul acestui neam de greci pierzându-se . Primul domn din această familie, a fost însă Constantin Hangerli, fost domn al Țării Românești, numit de turci tot legat de o problemă delicată, turcii având pe atunci mari probleme cu bandele lui Pazvantoglu, care jefuiau pe atunci întreaga regiune a Dunării din Bulgaria și Țara Românească și deși turcii care mai avură asemenea situații, încercară un compromis cu puternicele forțe ale bandițiilor înarmați, momindu-l pe Pasvantoglu cu onoarea de pașă de Vidin
Alexandru Hangerli () [Corola-website/Science/304795_a_306124]
-
vechi, cum ar fi Sf. Pantelimon, Sf. Petka, Sf. mare mucenic Dimitrie, Sfânta Parascheva, biserica îngropată, ctitorie a lui Matei Basarab (toate datând din secolul al XVII-lea), o sinagogă evreiască (1894), o moschee și o bibliotecă a lui Osman Pazvantoglu, o secție de poliție tucească (secolul al XVIII-lea).
Vidin () [Corola-website/Science/303172_a_304501]
-
o estremă tiranie asupra șefi-lor lor chiar; dar acest înalt curaj civic d. Cogălniceanu trebuie să-l aibă. Da, va avea în contră-i banda de esploatatori roșii, dar în tabăra sa ar fi țara întreagă, sugrumată de adepții lui Pazvantoglu. Această satisfacere e datorită țării întregi. Celelalte ramuri de administrație publică, oricât de rău împînzite ar fi cu oamenii silei, au totuși legi organice cari le fac contrabile. Dar în administrația atârnătoare de Ministeriul de Interne controlul lipsește cu desăvârșire
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și repetate ale lui Mihai Suțu, Alexandru Suțu, Constantin Ipsilanti. Abuzurile fanarioților îi provoacă autorului, pătimaș și veninos ca mai vechii cronicari munteni, resentimente puternice, violent exprimate. Țara se află sub permanenta amenințare a atacurilor și jafurilor turcilor lui Osman Pazvantoglu, pașa din Vidin, un rebel față de puterea, în declin, a Imperiului Otoman. În timpul domniei lui Alexandru Moruzi pazvangiii pârjolesc Oltenia, boierii înfricoșați pribegesc la Sibiu, cei lacomi rămânând să își păzească averile, iar cronicarul observă, cu simț analitic, cum frica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
ale cârjaliilor, cunoscute și din relatările unor martori oculari. Încercarea lui Alexandru Moruzi de a forma o oaste de panduri este disprețuită însă de Z., devenit, ca și în alte dăți, boier cu vechi ifose față de acei mișei. Atacurile lui Pazvantoglu nu vor fi respinse nici de Capitan Pașa (Capudan Hassan), ajutorul trimis de Poartă (în intrigile căruia s-ar afla o cauză în plus a morții lui Hangerliu), ci de intervențiile mult mai eficace ale nazârului Brăilei. A doua invazie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
Tatăl său se trăgea dintr-o familie (Peșica) de aromâni din Vlaho-Clisura, care se stabiliseră la sfârșitul secolului al XVI-lea în Craiova și se îndeletniceau cu comerțul. P. a învățat la Brașov și Craiova. Răpit de cârjaliii lui Osman Pazvantoglu, tânărul este reținut la Vidin în cancelaria acestuia și obligat să traducă documente slavone luate de la boierii români. După 1818, la Vidin, controlează comerțul de tranzit și este secretarul lui Rusten Pașa. Se stabilește apoi la Craiova, unde se numără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288766_a_290095]
-
chiar la încheierea unui Tratat de alianță cu Rusia, cel mai mare inamic al Porții, la 3 ianuarie 1799. Această evoluție rapidă și imprevizibilă a evenimentelor din Europa de Sud-Est, alianța „contre nature” turco-rusă, dar și legăturile emisarilor francezi cu Pazvantoglu, pașa din Vidin și cu Ali, pașa de Ianina, care atacau garnizoanele otomane de la Dunăre, au determinat Anglia să se implice mai activ în Imperiul otoman, iar locul nevralgic unde o putea face cu maximă eficiență erau Principatele Române, care
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
XVIII-lea nu își numise încă un reprezentant consular la București, era Marea Britanie. Trăgând învățăminte din situația critică, creată de expediția lui Napoleon în Egipt, și din încercările împăratului de a insurecționa Balcanii prin ajutorul acordat pașei din Vidin, Osman Pazvantoglu (care nu mai recunoștea autoritatea Porții), lordul Thomas Elgin, ambasadorul britanic la Constantinopol l-a trimis, pentru început, cu titlu personal, pe Francis Summerers, ca emisar personal al său în Principatele Române. în trecut au existat și alte demersuri de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Țara Românească, ceea ce a determinat refugierea domnitorului Mihai Suțu, a marilor boieri și a corpului consular în Transilvania. Proaspătul reprezentant al Marii Britanii a rămas la Brașov până în luna august, inițiind contacte cu ayanul Rusciukului, Ismail Tersenikoglu, principalul adversar al lui Pazvantoglu, pentru a-și asigura trimiterea pachetelor în siguranță, pe ruta Constantinopol-Viena, și pentru a submina puterea pașei pe care o sprijinea Napoleo. Rapoartele diplomatice subliniază ca Summerers s-a achitat cu bine de aceste obligații, stabilindu-și o adevărata rețea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
O atenție deosebită a acordat Summerers consulilor francezi în Principate, precum și emisarilor trimiși de împărat în Balcani. O categorie distinctă de rapoarte consulare abordează această problemă. Sunt cuprinse negocierile duse în noiembrie 1803, de consulul francez St. Luce cu Osman Pazvantoglu, fiind subliniate pretențiile inacceptabile ale acestuia din urmă asupra Țării Românești, intrigile eșuate ale lui Gaspary de Belleval la București, și ale lui Reinhard, la Iași. Ultimul urmărea să pună la punct o rețea de agenți francezi în porturile dunărene
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
deghizat, în popor, nu durează. Alexandru Moruzi, „maestru” în a strânge banii, înființează un spital la București, speriat de ciumă și cutremur. Calamitățile - ciuma, seceta, lăcustele - se repetă în istorie, și cronicarul, frisonat, le consemnează. Personaj de nuvelă istorică, Osman Pazvantoglu este bine caracterizat în ascensiunea sa de fost mercenar ajuns, prin uzurpare, stăpânul Vidinului. Pazvangiii și cârjalii lui trăiesc din jafurile repetate prin Oltenia, de frica lor ajungând a se bejeni chiar și marii boieri. Capudan Hassan-pașa, care trebuia să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
în ascensiunea sa de fost mercenar ajuns, prin uzurpare, stăpânul Vidinului. Pazvangiii și cârjalii lui trăiesc din jafurile repetate prin Oltenia, de frica lor ajungând a se bejeni chiar și marii boieri. Capudan Hassan-pașa, care trebuia să-l prindă pe Pazvantoglu, petrece, la București, cu podărese și cârciumărese, travestite în cucoane, într-o farsă, viu colorată, a viciului balcanic. Constantin Hangerli, ce istovise țara în biruri și dări, sfârșește tragic. Un joc viclean, bine gradat, cu virtuți scenice, se consumă între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
a statului otoman, nu mai erau posibile, cu toate caracteristicile conservatoare ale Imperiului turcesc. În perioada de sfârșit a secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, au avut loc incursiuni de jaf ale pașei de Vidin, Osman Pazvantoglu, care nu s-a conformat cu ordinele venite de la Istanbul, considerându-se independent față de suveranul Imperiului Otoman. El n-a recunoscut „Nizam-i Djedid” („Noua Ordine”) și a afirmat fără nicio reținere următoarele: „Mai degrabă devin creștin decât să accept
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
față de suveranul Imperiului Otoman. El n-a recunoscut „Nizam-i Djedid” („Noua Ordine”) și a afirmat fără nicio reținere următoarele: „Mai degrabă devin creștin decât să accept Nizam-i Djedid”. Desele incursiuni în ținuturile românești de la Dunăre, vor face din Pazvantoglu un personaj de temut, considerat un pericol permanent. În timpul domniei lui Selim al III-lea, sârbii vor declanșa o mișcare de eliberare națională, în anul 1804, având în fruntea lor un om din popor, Karagheorghe. Trupele otomane au învins pe
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]