119 matches
-
afară pe ("să intre în șomaj") x, nu y și nu eu; să nu mai aibă cu ce-și ține zilele (mâncare, încălzire, medicamente) cei peste 4 milioane de pensionari; să cresc taxele la universitățile particulare ori costul "meditației", ori peșcheșul pentru diplome (ca să derive, de aici, tendința ori, poate, îndemnul către furtișag din partea părinților). Să mai înșir, aici, navală drogurilor și a medicamentelor sau a alimentelor străine, încurajată de principiul că "nu capră mea moare din asta, ci dimpotrivă". Sau
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
multe ori, prin extensii ironice. încă din textele vechi românești (în primele traduceri de texte religioase, în pravile, la cronicari) apar cuvintele (de origine slavă) mită și mîzdă. Ceva mai tîrzii sînt turcismele rușfet, ciubuc, bacșiș. Alături de vechile și popularele peșcheș (turcism) și plocon (slav), au suferit o convertire semantică înspre sensul marcat negativ și termeni precum dar, drept, atenție. în toate perioadele, pentru a desemna acțiunile de mituire au fost folosite și expresii metaforice sau metonimice - de la vechiul a unge
Șpaga by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14979_a_16304]
-
de pe Kiseleff și împrejurimi, dar nu trece zi în care să nu aflăm că o doamnă profesoară a acceptat o cutie de ciocolată din partea unui părinte mai cu dare de mână... Să fie clar: sunt absolut împotriva oricărui fel de "peșcheș", "șperț" sau "atenție". Mi se pare degradant să fii astfel "răsplătit" pentru o muncă la care te-ai angajat fără să te fi silit nimeni. Numai că nu despre asta vorbim. Vorbim despre faptul că o clică abuzivă și rapace
Pegra cu grade by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15438_a_16763]
-
sunt o necesitate, mai ales, pentru o literatură precum cea română. Nu putem aștepta ca străinii să își însușească limba română pentru a ne cunoaște. Este mult mai înțelept să venim noi în întîmpinarea lor, oferindu-le astfel de plăcute "peșcheșuri" precum traducerile în limbi de circulație internațională. George Topîrceanu. Poezii/Poems. Traducere, studiu introductiv și note: Cristina Tătaru. Cluj-Napoca: Editura Limes.
Topîrceanu în englezește by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/11529_a_12854]
-
celor din „PR”, „management”, „consulting”, „marketing”, de cealaltă, agramatismul viril al maneliștilor, băieților de cartier și șefilor de galerie ai echipelor de fotbal din divizia A. Este o Românie a contrastelor, cu o identitate incertă, în care tradițiile balcanice (bacșiș, peșcheș) se interferează cu civilizația de tip occidental, jeep-urile slalomează printre gropi și aurolaci, arhitectura vilelor este copiată din filmele americane, iar gunoiul este abandonat cu se-ninătate la colțul străzii. La fel ca strămoșul său I.L. Caragiale, Radu Paraschivescu vede
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
ghișee, sau din alte birouri și anticamere ale vieții cotidiene. Înainte de ’89, lucrurile erau oarecum oable: Dacă dai, nu ai; dacă nu dai - ești om rău". Până și turcimea ar fi fost invidioasă (sau mai e încă), observând perfecțiunea artei peșcheșului și bacșișului, la care se ajunsese și pe stil românesc, și pe stil balcanic. Regulile acestei arte au fost dezvoltate magistral, pe segmente, pături și structuri sociale. În bună regulă, funcționează și astăzi. Amabilitatea reală este, desigur, un lux. Cum
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
țări au mai uitat ceva pe fundul sacului. În țara asta, elitele conducătoare au o vocație istorică a trădării. De la pîrîtorii la Stanbul împotriva domnitorului, uns cu insemne turcești după ce el însuși își dădea predecesorul în gît prin intrigi sau peșcheșuri, pînă la protagoniștii întîmplărilor recente, care au vegheat la devalizarea României. Numai aici, după cel de-al Doilea Război Mondial, parașutații la putere din ordinul Moscovei au fost la fel de nemernici sau chiar i-au întrecut pe reprezentanții ocupantului sovietic. În timp ce
Zilnica trădare de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10031_a_11356]
-
picioarele mai scurte decât prânzul unui anorexic. Cum poate dl. Constantinescu să susțină, fără să-i crăpe obrazul, ca în România nu există "corupție oficializata", cănd întregul sistem e bazat pe corupție, trafic de influență și pe domnia atotputernica a peșcheșului! N-o fi existând corupție la Cotroceni, asta se poate! Probabil că vechii securiști din S.P.P. îl slujesc de bună voie, fără să aștepte mită! Dar prea multe fire duc, totuși, spre fostul cuib al cucuvelei și prea adesea ele
De la "Tigareta II" la "Evangelista III" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17546_a_18871]
-
inutilele demonstrații de la Craiova sau Deva, ar fi trebuit să ne punem problema politicii de promovare din România. Grosolăniile de la Olimpiadă nu pot fi despărțite de lejeritatea cu care este privită la noi numirea sau revocarea într-o funcție. Cumetriile, peșcheșurile, impostura, șantajele sunt cele mai eficiente mijloace de a dobândi un post călduț, o diplomă nemuncită, un grad didactic superior, o funcție de decizie, un fotoliu de ministru sau un loc eligibil pe lista parlamentară. Ca mentalitate, am rămas tot în
Aur pentru Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16710_a_18035]
-
parte din elementele străine utilizate în revistă). Parodiile lingvistice iau de obicei formă epistolara. O "jalba a boierilor către Poartă" (Nichipercea, nr. 3, 1859) folosește procedeul comic al acumulării de turcisme: "Alah să te ție în husmeturi și berecheturi, bez peșcheșuri, cacirmale, gheliruri, chilipiruri și locmale". Un efect asemănător, produs de enumerarea termenilor religioși tradiționali (ortodocși), de origine slavona și grecească, este amplificat de contrastul cu restul textului (o scrisore atribuită lui "Franciscus ÎI, ex-rege al Neapolei"), redactat într-o italiană
Gheliruri, chilipiruri și locmale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16557_a_17882]
-
politichie Udrea-i fată elevată. În Parlament, când intra, de colegi era vizată. Acum o vizează... DNA! ,,Împăratul Traian" Traian, mare Împărat, pe toți îi privea de sus. De când a fost detronat, nu-l găsești că... e ascuns! Riscul meseriei Cu peșcheșul garantat, toți vor în politichie. Dar, când este demascat, pe toți îi face... piftie! Autor Maria Filipoiu Referință Bibliografică: Călătorie în...epigramă / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1518, Anul V, 26 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
CĂLĂTORIE ÎN...EPIGRAMĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377269_a_378598]
-
Capitală, pentru că cei mai mulți dintre ei au credite. El a zis: domn’e, am salariul ăsta, câștigăm atâta pe lună, n-a luat în calcul anu’ trecut când toate firmele cad. și acela care dădea o mie de euro pe lună peșcheș nu mai are de unde să i-o dea mia și mulți au făcut credite de o sută de mii, de două sute de mii sau s-au împrumutat, au făcut, au luat case la copii pe alte nume, pe credite, pe
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
privilegiile. - Tu taci; - - Astăzi, parlamentul și guvernul țării, divaniții de azi, arendează pământurile și întreprinderile “nerentabile “ la indicațiile unor străini de neam cărora le cântă osanale, unor arendași străini, spunând că asta se numește privatizare. Pentru aceste arende, ei primesc peșcheșul iar țara rămâne pe butuci. - Tu taci; - - Astăzi, urmele civilizației străbunilor voștri sunt șterse pentru că fiii tăi să nu mai știe niciodată cum au apărut ei pe acest pământ, cine le sunt strămoșii și care le sunt meritele: - Un copil
Petiție pentru Dacia, în loc de România. Câți au semnat și de ce by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/79547_a_80872]
-
că Decebal, dacă ar fi avut o armată de microbiști recrutați din Ghencea, Giulești sau Constanța, altfel ar fi arătat acum Columna lui Traian, iar pe lângă Sarmizegetusa, Roma ar fi fost un cătun ai cărui băștinași ar fi venit cu peșcheșuri și cu smerite plecăciuni la scaunul regesc din Munții Orăștiei... Da, domnule, asta ne trebuia: o armată de microbiști profesioniști, și altfel s-ar țese pânza... Simt că vecinul începe să devină un element periculos, drept care îi propun să renunțe
Microbiștii - urmași ai vitejilor daci? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11175_a_12500]
-
scos la iveală mai multe hârtii de un leu și chiar vreo două de trei lei. I-a numărat cu încetineală ca apoi să-i dea și lui Beldie șase lei. Nu erau chiar jumătate, dar pentru Beldie era un peșcheș grozav. Nu mai văzuse bani în mâna lui de multă vreme. Grapă a început să-i povestească lui Beldie despre viața lui. Era orfan de amândoi părinții și nu știe cum se aciuase pe lângă moș Lică! Acesta îl considera băiatul
BELDIE FRATE DE CRUCE CU GRAPĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361270_a_362599]
-
RĂSCRUCE -PAMFLET- Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Istoria-i la răscruce, când țara la urne duce mulțime de naivi ,,eroi", să ducă țara în noroi! Să nu mai aud de peșcheș, l-aș vota pe Vodă-Țepeș! Corupți trăgând în țeapa lui, i-ar mări faima numelui! Aș vota Cantacuzinii, că, străinii-s precum spinii! În țara Sa, neamul român să-i fie singurul stăpân! Votând pe Ștefan cel Mare să ne
ISTORIA LA RĂSCRUCE -PAMFLET- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384421_a_385750]
-
imperială ce nu s-a supus ordinei și administrației habsburgice, așa că, în 1739 imperialii au fost bucuroși să se retragă, fără regrete, din ”Kleine Walahei”. Domnul fanariot de la București și-a frecat mâinile de bucurie, gândindu-se la haraci și peșcheș, care nu era doar pentru Poarta Otomana, dar și pentru el și neamurile lui, cu care împânzise Țara Românească, punându-le în înalte dregătorii. Și le-a frecat degeaba, pentru că anarhia și haiducia oltenească a luat asemenea amploare încât nu
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
pazvangii și-a început să jefuiască prin Balcani, strângând o sumă mare de galbeni pe care o trimite sultanului Selim al III-lea pentru a-l numi și pe el agă, comandant de armată otomană, cu promisiunea că va dubla peșcheșul dacă îl va numi. Bineînțeles că a devenit agă, doar erau în lumea otomană. Bucuros, dar nu destul, acum vrea să devină pașă, adică guvernator de pașalâc, și surpriză, sultanul Selim nu mai răspunde la pungile lui de galbeni. Avea
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
și mi-am făcut prieteni. Sydey e ceva mai vast... mai întins... Frumos, elegant, dar cu mai puțini prieteni, cu mai puține obiceiuri obișnuite inimii, cu o posibilitate de acomodare mai dură. Lipsesc strămoșii, părinții, „miorițele”, „miticii”, „dâmbovițenii de pe mal”, „peșcheșul și alte influențe otomane”, „rahatul de pe clanța”, „halimaua”, „micul și sarmaua”, „ca la noi la nimenea”, „capra vecinului”, „doină, doină cântic dulce”, „nea Alecu”, „bancurile cu Bulă” și multe altele. Dar nu vă speriați... și aici la Sydney veți găsi
INTERVIU CU GEORGE ROCA – DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE [Corola-blog/BlogPost/92413_a_93705]
-
Și un alt cuvânt din limbaju-i nemaipomenit: secoritate. Secoritatea era, de fapt, obsesia și dragostea lui cea mai năvalnică. Oamenii ei erau, la rându-le, singurii care-l iubeau. Aveau și de ce. Nu trebuiau, pentru lefurile uriașe, pentru privilegiile și peșcheșurile pe care le considerau ca pe un drept natural, să muncească, să învețe, să trudească oricât de puțin. Ci doar să umilească, să jignească, să urmărească oamenii, să-i hăituiască, să-i prigonească. Pe oricine, pentru orice. Dar mai ales
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
lasă ei, mai dăm noi, de, cunoașteți dumneavoastră. Cât despre aceste cinstite fețe bisericești, ele se întorc în Moldova, după cum ne-am înțeles. Am socotit că lor noul domn - n-ar avea parte de domnit nici până ajungem noi cu peșcheșul! - nu le-a tăie căpățâna. Cel mult, două-trei tapangele la spinare. Avem să avem și noi oamenii noștri în Moldova. Dar de unde ați strâns galbenii? - întrebă hanul. Am înțeles că ați rămas fără o lescaie. Nici chiar așa, mărite han
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
spune repejor tot ce-ai făcut. Episodul 34 VIZIRIUL SE MĂRTURISEȘTE — N-am făcut nimica, păcatele mele! - începu să se tânguie Barzovie-Vodă. Să-mi saie ochii din cap, cum vă văz și cum mă mai vedeți, de-am făcut ceva! Peșcheș am dat, balgi-bașlâc am dat, cu leahu nu m-am încuscrit, la moscal prietini n-am avut, pielea prostimii nu o am luat, monastiri n-am rădicat, ci numai o pustie de teatru; cu pâra n-am umblat, hotarele le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
puterea, se instalează la palat și organizează un referendum popular prin care e ales sultan. în general, se poate spune că Beșiktaș Mehmet Hamzâ a militat pentru micșorarea numărului de bătălii, pentru declanșarea lor de comun acord, pentru stabilirea unor peșcheșuri rezonabile, umane. în vremea lui, deși imperiul otoman n-a cunoscut mari extinderi cantitative, este de subliniat faptul că s-a îmbunătățit mult calitativ. S-au înființat numeroase ateliere meșteșugărești, unde săbiile de Toledo erau obținute printr-un procedeu turcesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cârtească, iar 5 i-am azvârli prostimii, să strige pentru noul domn. — Și turcilor? întrebă Barzovie-Vodă. — Mai am Dealul Măgurii, de unde ies pe puțin 200 de saci, barabule una și una, cât un cap de copilaș. Pe astea le trimitem peșcheș la Poartă. — Da’ Sima-Vodă nu știe încă de ele? - zise spătarul Vulture. — Ba știe, da’ nu știe la ce-s bune. A trecut în toamnă pe-aici, a luat o barabulă, s-a uitat bănuielnic la mine și m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
încât nu vor realiza că noii aleși pot avea aceleași metehne vechi, de origine asiatică, pe care politicienii noștri le-au dus la perfecțiune în aproape un mileniu. Ce cer, de fapt, tinerii noștri? Să dispară corupția generalizată, mita, șpaga, peșcheșul, „șperțul”, cum zicea poetul comemorat. Mulți spun că lui Adrian Păunescu nu i-a părut rău c-a murit... Chinuit (ca Hristos pe Cruce...) în ultimii 20 de ani de adversarii politici, dar și de „figuri” ale micimii intelectual-culturale, Adrian
5 ANI FĂRĂ ADRIAN PĂUNESCU de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368465_a_369794]