18 matches
-
Fr.) Flammulina velutipes (Curt.: Fr.) Singer Acorus ca1amus 1.(*) Adiantum capillus-veneris 1. Aesculus hippocastanum Aframomum angustifolium K Schum. (= Amomum angustifolium) Aframomum melegueta K. Schum. Agrimonia eupatoria L Ajuga reptans L. Alchemilla alpina L. A1chemilla vulgaris L. A1chemilla xanthochlora Rothm. Alliaria pețiolata (M. Bleb) Cavara et Grande Look-zonder-look (= Sisymbrium al1iaria Scop.) (= Erysimum alliaria L.) Aliumspp. i Alnus glutinosa (L.) Gaerto. Aloe ferox Mill. (*) @ Aloe vera (ț.) Burm. f. (*) Aloysia. triphylla (L'Her) Britton (*) (= Lippia citriodora Humb. Bonp!. et Kunth) Alpinia galanga (L.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167867_a_169196]
-
Fr.) Flammulina velutipes (Curt.: Fr.) Singer Acorus ca1amus 1.(*) Adiantum capillus-veneris 1. Aesculus hippocastanum Aframomum angustifolium K Schum. (= Amomum angustifolium) Aframomum melegueta K. Schum. Agrimonia eupatoria L Ajuga reptans L. Alchemilla alpina L. A1chemilla vulgaris L. A1chemilla xanthochlora Rothm. Alliaria pețiolata (M. Bleb) Cavara et Grande Look-zonder-look (= Sisymbrium al1iaria Scop.) (= Erysimum alliaria L.) Aliumspp. i Alnus glutinosa (L.) Gaerto. Aloe ferox Mill. (*) @ Aloe vera (ț.) Burm. f. (*) Aloysia. triphylla (L'Her) Britton (*) (= Lippia citriodora Humb. Bonp!. et Kunth) Alpinia galanga (L.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167855_a_169184]
-
este de 30-50 zile depinzând de evoluția factorilor climatici. Ghizdei - Cod 978 Ghizdeiul (Lotus corniculatus) este o plantă perenă, cu sistem raticular bine dezvoltat și profund, tulpini fistuoase, de 15- 40 (80) cm înălțime. Frunzele sunt pentafoliate, cu foliole scurt pețiolate, obovate sau lanceolate, glabre sau slab paroase. Florile sunt galbene, portocalii sau roșiatice, dispuse în umbele lung pedunculate. Fructul este o păstaie cilindrică, polisperma, cu semințe mici, globuloase, de culoare brun-roșcată. Ghizdeiul are cerințe moderate față de caldură, fiind răspândit pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268668_a_269997]
-
de diferite culori, care înfloresc de obicei primăvară. Crește în floră spontană sau cultivata că plantă decorativă. Din multiudinea speciilor de anemone, cea mai cunoscută este "A. coronaria". "A. coronaria" este o plantă tuberculata care are o rozeta de frunze pețiolate de culoare verde intens, asemănătoare frunzelor de pătrunjel, tulpinile lungi de 15 -20 cm au în vârf o floare mare de diverse culori și cu multe stamine. Culorile cel mai des întâlnite sunt: roșu, albastru, roz, violet sau alb. Există
Anemone () [Corola-website/Science/303518_a_304847]
-
extinse, pentru a-i fi recoltate frunzele. Arborii, cu înălțimea de până la 30 m, au coroana bogată. Sunt arbori dioici adică pe un exemplar se găsesc doar flori masculine sau feminine, deci arborii sunt fie masculini fie feminini. Frunzele sunt pețiolate, bilobate, având o nervațiune dihotomică. Toamna frunzele se îngălbenesc și cad (frunze caduce). Culoarea lor devine galbenă cu nuanțe extrem de atrăgătoare, fapt ce face ca în parcurile unde este cultivat arborele aceste frunze să fie folosite în scop ornamental, fiind
Arborele pagodelor () [Corola-website/Science/302852_a_304181]
-
Usturoiul sălbatic, sau Allium vinealis, este o plantă erbacee, estivală. Usturoiul sălbatic poate atinge înălțimea de 1 m. Are de obicei 4 - 5 frunze, cu o lungime de 15 cm, pețiolate. Are o inflorescență la capătul superior al tulpinii, alcătuit din zeci de flori mici, cu diametru de câțiva mm. Fructul este achenă. Perioada de înflorire este iulie - august. Are un puternic miros de usturoi. Este răspândit pe totul continentul european
Usturoi sălbatic () [Corola-website/Science/307811_a_309140]
-
la 20 metri înălțime. Tulpina are 20-60 cm în diametru. Are o tulpina strâmbă cu scoarță cenușie și netedă. Lujerii sunt verde-cenușii și mugurii cenușii, tomentoși. Frunzele sunt mari (15-20 cm), imparipenat-compuse (5-9 foliole), eliptice, acuminate, fin serate și scurt pețiolate. Pe față frunzele sunt verde-întunecate, glabre, pe dos verde-palide, iar pe nervura mediană sunt ruginiu pubescente. Înflorește în lunile aprilie și mai după înfrunzire. Polenizarea este entomofilă. Florile (caliciul) sunt alb-gălbui, mirositoare, dispuse în panicule terminale, cu periant dublu. Fructele
Mojdrean () [Corola-website/Science/334314_a_335643]
-
în Asia și Europa Descrierea plantei: Rădăcină pivotantă. Tulpină erecte, simplă sau ramificată, dispers-sătos-paroasă, albăstrui-verde, înaltă de 15-30 cm. Frunze profund penat sectate cu segmente lacerat ascuțit dințate, mai mult sau mai puțin păroase, cele superioare sesile, iar cele inferioare pețiolate. Flori solitare, portocalii, roșiatice sau roșii, la bază cu o pată neagră-liliachie, pedunchiulate, așezate la subsuoara frunzelor, caliciul din 2 sepale păroase, corola din 4 petale libere, androceu, din numeroase stamine gălbui, gineceu cu ovar superior, cilindric, alungit, des alb
Mac cornut () [Corola-website/Science/311732_a_313061]
-
și tulpina frunzoasă are utilizări medicinale (pentru scăderea presiunii sîngelui). "Asarum europaeum" L. (pochivnic). Frecvent în pădurile de foioase din zona de cîmpie și colinară, cu o tulpină foarte scurtă, ascendentă, la vârf cu 2 (4) frunze aproape opuse, lung pețiolate, rotund reniforme. Florile sunt situate terminal, solitare, cu miros de piper. Este plantă toxică, cu acțiune iritantă asupra mucoaselor. Cuprinde plante acvatice, la care tulpina are structură atactostelică (cu fascicule închise, ca la monocotilidonate). Florile sunt actinomorfe, hemiciclice, cu numeroase
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
transformă în cupă, acoperind partial o achenă elipsoidală (numită popular ghindă). În România sunt 9 specii, mai frecvente fiind : "Q. robur" L. (stejar pedunculat), cu frunze aproape sesile și cu ghinde pedunculate; "Q. petraea" (Matt.) Liebl. (gorun), cu frunza scurt pețiolată (1,5-3 cm.) și cu ghinde sesile sau foarte scurt pețiolate; "Q. pubescens" Willd. (stejar pufos), cu lujerii anuali pubescenți, cu frunze pețiolate și cu solzii cupei ovați pînă la lanceolați, strîns sau lax imbricați; "Q. pedunculiflora" C. Koch (stejar
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
În România sunt 9 specii, mai frecvente fiind : "Q. robur" L. (stejar pedunculat), cu frunze aproape sesile și cu ghinde pedunculate; "Q. petraea" (Matt.) Liebl. (gorun), cu frunza scurt pețiolată (1,5-3 cm.) și cu ghinde sesile sau foarte scurt pețiolate; "Q. pubescens" Willd. (stejar pufos), cu lujerii anuali pubescenți, cu frunze pețiolate și cu solzii cupei ovați pînă la lanceolați, strîns sau lax imbricați; "Q. pedunculiflora" C. Koch (stejar brumăriu), cu ghinde lung pedunculate. Frunze sesile sau scurt pețiolate și
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
pedunculat), cu frunze aproape sesile și cu ghinde pedunculate; "Q. petraea" (Matt.) Liebl. (gorun), cu frunza scurt pețiolată (1,5-3 cm.) și cu ghinde sesile sau foarte scurt pețiolate; "Q. pubescens" Willd. (stejar pufos), cu lujerii anuali pubescenți, cu frunze pețiolate și cu solzii cupei ovați pînă la lanceolați, strîns sau lax imbricați; "Q. pedunculiflora" C. Koch (stejar brumăriu), cu ghinde lung pedunculate. Frunze sesile sau scurt pețiolate și pe dos cenușii sau cenușii-verzi. în Romînia mai cresc : "Q. dalechampii" Ten
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
scurt pețiolate; "Q. pubescens" Willd. (stejar pufos), cu lujerii anuali pubescenți, cu frunze pețiolate și cu solzii cupei ovați pînă la lanceolați, strîns sau lax imbricați; "Q. pedunculiflora" C. Koch (stejar brumăriu), cu ghinde lung pedunculate. Frunze sesile sau scurt pețiolate și pe dos cenușii sau cenușii-verzi. în Romînia mai cresc : "Q. dalechampii" Ten. (gorun balcanic), "Q. polycarpa" Schur (gorun ardelenesc), "Q. cerris" L.(cerul). Dintre speciile exotice menționăm: "Q. suber" (stejar de plută), "Q. ilex" (stejar de stîncă). Scoarța de
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
în Ordinul Asparagales. Aceste plante prezintă atât rădăcini principale cât și rădăcini adventive. Rădăcinile adventive pot fi atât subterane cât și aeriene. Rădăcinile aeriene prezintă velamen adesea prevăzute cu micorize endofite. Plantele din această familie au frunzele întregi, alterne, simple pețiolate sau sesile. Florile plantelor din această familie sunt bracteate, înalt specializate la polenizarea entomofilă. Simetria florilor este zigomorfă. Perigonul este petaloid. Dintre petale, labelul, prin forma sa adesea sofisticată, dă corolei originalitatea, grația și frumusețea, de multe ori și numele
Orchidaceae () [Corola-website/Science/303425_a_304754]
-
le (Nymphaeaceae) (din latina "nymphaea" = nufăr) este o familie de plante erbacee acvatice, cu rizomi și rădăcini adventive, cu frunze cordiforme lung pețiolate, plutitoare sau emerse, cu stomate numai pe fața superioară, cu flori mari, solitare, hermafrodite (bisexuate) și cu fructe nucule, bace sau capsule (ex. nufărul alb, nufărul galben, lotusul, drețele). Familia cuprinde 6 genuri cu 55-60 specii hidrofite. Cele mai multe nimfeacee sunt
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
este gros, cărnos, de la el pleacă frunzele. Frunzele sunt mai adesea întregi, rar sectate, ele pot fi submerse sau emerse (natante), plutind la suprafața apei. Frunzele de formă cordată, ovată până la subrotundă sau peltată, cu sinus bazal profund, sunt lung pețiolate. Pețiolul cu lacune mari, sub formă de canale aerifere. Organele vegetative posedă laticifere. Florile sunt mari, emerse, solitare, axilare, hermafrodite (bisexuate), cu simetrie radiară. La sepale, petale și stamine se întâlnește toată gama metamorfozelor de organe florale. Florile au un
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
mai ales în bălțile și lacurile aferente Nilului din Egipt. Semințele și rizomii suculenți sunt utilizau în alimentație de către populația egipteană. Are rizomul gros și voluminos. Frunzele sunt mari, poliforme, la început liniare apoi lanceolate, rotunde sau cordate, de obicei pețiolate. Florile au 10 cm în diametru și sunt albe-gălbui cu miros delicat de trandafir. Floarea se află deasupra apei 4-7 zile fiind deschisă noaptea și dimineața, între orele 21-10; ziua floarea este închisă. Pedunculul floral este mai scurt și mai
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
o plantă acvatică întâlnită în România mai ales în apele stătătoare sau lin curgătoare, bălți până la 2 m adâncime. Are rizom puternic, fixat pe fundul apei prin numeroase rădăcini. Tulpină perenă groasă și scurtă. Frunzele sunt mari, cordate, pieloase, lung pețiolate, cu limbul ovat și adânc cordat. Frunzele plutesc la suprafață datorită numeroaselor canale aerifere din limb și pețiol. Înflorește în lunile iunie-septembrie. Florile mari, hermafrodite, albe sau ușor roze, lung-pedicelate, sunt susținute de foile externe ale periantului în formă de
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]