41 matches
-
ca un infern în care încetează cântecul și horele. Într-o căsnicie există spații sacralizate: vatra care semnifică statornicia, pragul și poarta fiind calea regenerării. Influența juca un rol important în alegerea viitorului partener. Prima întâlnire cu familia tinerei fete - pețirea - se făcea prin intermediul starostelui, un bărbat și o femeie cunoscuți în sat ca persoane cinstite, agere la minte și pricepute la vorbă. Dacă starostia ieșea bine, urma o nouă întâlnire numită împăcăciune, când se stabilea și data logodnei, când se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de el cu acest prilej. Hazul fusese amplificat și de faptul că nu toata lumea pricepuse cum devine treaba cu furtul miresei și nici povestea cu studenții lălăind la fereastră în zdrăngănit de tigăi și de crătiți aria bufă a pețirii fetei în numele mirelui. Surpriza cea mare o produse Nichi Stelescu însuși, care, în toiul petrecerii de nuntă, își demonstră multiplele-i talente, compunând ad-hoc lied-uri, canțonete și romanțe și interpretându-le tot el, ca un adevărat om-orchestră, la vioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
zile de luptă. În 1950, deja regimul comunist este instalat și funcționarii noului regim încearcă să coopteze în aparatul de propagandă scriitori, oameni de cultură, persuasiunea fiind însoțită de delațiune și încarcerarea celor care își manifestă reticența. Scena burgheză a pețirii fetei de măritat, Sabina (Agata Buzek), secretar de redacție la Editura Nowina, se desfășoară pe o scenă mult mai amplă, a colaboraționismului și rezistenței poloneze, fețele simbolice ale monedei de 1 dolar pe care fata o înghite în fiecare zi
Reversul medaliei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6157_a_7482]
-
crea calambururi gratuite. Rebel față de norme, Tarangul îndrăgește încălcarea lor. De aceea, cartea și-o pune sub semnul dansului lui Hipoclid, grecul antic (descris de Herodot) care și-a spulberat șansele de pețitor dansînd în afara normelor cuvenite unei ceremonii de pețire. Tarangul e un Hipoclid modern, adică un intelectual aflat în afara regulilor. Un spirit fierbînd în suc propriu și indiferent la evenimentele actuale. Gîndește autentic numai cine se află în fraudă față de tiparele oficiale de gîndire. Tarangul e un spirit fraudulos
Dansul lui Hipoclid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5484_a_6809]
-
tradiții strămoșești. Cert este că ritualul nuntirii, în special cel al vestirii, nu puteau să fie decât obiceiuri ale unui popor stabil, cum erau dacii, și nicidecum ale unui neam migrator, ca slavii. Tradiția nuntirii, a pregătirii tainelor căsătoriei prin pețire, era un obicei străvechi, la care cuvintele, care au format denumirea sărbătorii de Dragobete, trebuie căutate în vocabularul limbii dacilor, pentru că această sărbătoare, expresie a iubirii, a dragostei fertile, a însemnat mult în tradițiile trace de s-a păstrat până
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
strămoșești. Cert este că ritualul nuntirii, în special cel al vestirii, nu putea să fie decât un obicei a unui popor stabil, cum erau dacii, și nicidecum a unui neam migrator, ca slavii. Tradiția nuntirii, a pregătirii tainelor căsătoriei prin pețire, era un obicei străvechi, menținut de la vechii traci, la care cuvintele, care au format denumirea sărbătorii de Dragobete, trebuie căutate în vocabularul limbii dacilor, pentru că această sărbătoare, expresie a iubirii, a dragostei fertile, a însemnat mult în tradițiile trace de
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
s-o dăruiască Pe ea, minune îngerească, Altei minuni, frumoasei fete Și cu aroma ei s-o-mbete... Eu i-am răspuns: - Pictură vie, Florii alese dintr-o mie, Plutește-acum să-i dai de știre Că mi-a plăcut așa pețire, Dar n-o s-o smulg din rond de flori Doar pentru-o clipă de fiori. Ci, fata va veni, și-n dar, Ea, apă, strop-mărgăritar La rădăcină îi va pune Răspunsul drept pentru minune, Alesul ei i-a oferit Grădina
UN FLUTURE MI-A DAT BINEŢE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352772_a_354101]
-
mă bucur de ce fac, Că-ți întîmpin o dorință împlinind-o după plac. LAIS Însă nu voi în tot cazul... BOMILKAR Îmi dai voie să-ți închin Ca dovadă de credință acest dar de preț puțin? Și, daca a mea pețire ți se pare serioasă, Voi găsi pe-a tale buze o răsplată prețioasă... LAIS (se scoală) Tu ai fi putut cu și mai multă lipsă de purtare Să-mi faci astfel de propuneri și să râzi de-a mea-ndignare. Cine
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
hanul învins, și întări cu puternică legătură de înrudire raportul de pace și prieteșug convenit cu împăratul. Războaiele și succesele lui Sfentislav contra romeilor și tratările de învoială cu ei. Despotul Mihail, fiul regelui Constantin Tichus, nenorocit în prima lui pețire înarmată pentru coroana Bulgariei, cugeta ca în contra voinței împăratului, căruia îi jurase credință, să răstoarne din nou și cu puterea guvernul din patria sa, și pentru acest scop alese calea îndoită a căsătoriei și a invaziei înarmate. În privirea întîia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru dânsul o îndatorire definitivă. Dar cum urmau repede dupăolaltă însemnate evenimente politice, mai cu samă încurcăturile de succesiune pe tronul Bulgariei și cum se întoarse cu totul foaia în dispozițiile unioniste ale Curții bizantine, a clerului și a poporului, pețirile de uniune și încercările de încorporare bisericească ale papei avură un total nesucces. E drept că și mai târziu Romei [î]i abăteau neistovit idei unioniste și că era neobosită în tendențele ei cari ținteau într-acolo. Astfel Benedict XII
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
locul unde doborâse copacul”, moșneagul din pădure îi meșterește o arcă mirifică, „o corabie năzdrăvană care plutea și pe apă, și pe uscat” (67). Confecționarea unei astfel de corăbii este o condiție pentru a lua prințesa de soție. Trecând proba pețirii, eroul se căsătorește, ajunge rege etc. Tot ca o probă a pețirii și tot o corabie năzdrăvană trebuie să construiască Väinämöinen. Am văzut mai sus că eroul mitic finlandez construiește o corabie, îndeplinind toate riturile și gesturile magice cuvenite : folosirea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o corabie năzdrăvană care plutea și pe apă, și pe uscat” (67). Confecționarea unei astfel de corăbii este o condiție pentru a lua prințesa de soție. Trecând proba pețirii, eroul se căsătorește, ajunge rege etc. Tot ca o probă a pețirii și tot o corabie năzdrăvană trebuie să construiască Väinämöinen. Am văzut mai sus că eroul mitic finlandez construiește o corabie, îndeplinind toate riturile și gesturile magice cuvenite : folosirea arborelui consacrat ca talpă a corăbiei, rostirea poveștii facerii lumii etc. (Kalevala
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
funcționalitatea arhivelor de folclor etc. După generația lui Al. I. Amzulescu, Adrian Fochi și Ion Taloș, cel mai original demers critic privind cântecul epic românesc este cel întreprins de I. În studiul Cântecul epic românesc în context sud-est european. Cântecele pețirii (1995; Premiul „S. Fl. Marian” al Academiei Române), după un amplu capitol, Cântecul povestitor. Repere teoretice, cu interesante sugestii privind abordarea modernă a genului, sunt incluse micromonografiile Iovan Iorgovan, Sila Samodiva și Dălea (Bogdan) Damian, Domnul Chipor Crai, Trei frați cu
ISPAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287626_a_288955]
-
din legenda tradițională pătrunse în colinde, ca și rolul imnografiei bizantine în configurarea colindelor românești. SCRIERI: Lirica de dragoste. Index motivic și tipologic (în colaborare cu Doina Truță), I-IV, București, 1985-1989; Cântecul epic românesc în context sud-est european. Cântecele pețirii, București, 1995; Sub aripa cerului, București, 1998; Povestea cântată, București, 2001; Cultură și informație transculturală, București, 2003. Antologii: Școala sociologică Dimitrie Gusti. Omul românesc, București, 2000 (în colaborare cu Emanuel Pârvu). Repere bibliografice: N. Constantinescu, „Lirica de dragoste. Index motivic
ISPAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287626_a_288955]
-
Artemis era invocată ca „ușurătoare a durerilor nașterii” - după o tradiție orfică -, dar și ca „neîncercată de durerile nașterii”. Acest echivoc se află la baza jocului de cuvinte socratic, iar el îl folosește pentru a sugera dubla funcție a moșitului: „pețirea” și asistența chinurilor creației. 19. Prin „năluciri” (pseudes) Platon desemnează erorile, greșelile de raționament, plăsmuirile, „falsul”, în general. 20. Sublinierile din textul platonic îmi aparțin. 21. Gnoti seauton (gnoti seauton = „Cunoaște-te pe tine însuți!”) este vestitul imperativ paideutic socratic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
I-II, îngr. Rodica Fochi, introd. Iordan Datcu, București, 1987-1988; Nicolae Brânda, Mituri ale antropocentrismului românesc. Miorița, București, 1991; Ion Șeuleanu, Dincoace de sacru, dincolo de profan, Târgu Mureș, 1994, 31-55; Sabina Ispas, Cântecul epic-eroic românesc în context sud-est european. Cântecele pețirii, București, 1995; Dumitru Pop, Studii de istoria folcloristicii românești, Baia Mare, 1997, passim; Mihai Pop, Folclor românesc, II, București, 1998, 87-120, 315-327; Iordan Datcu, Un mit: Toma Alimoș, București, 1999; Alexandru Husar, Miorița, Iași, 1999; Al. I. Amzulescu, Valori de patrimoniu
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
cuvânt și cu suflare, / Dup-a sa asemănare."139 În orația de nuntă predomină această percepție a umanului ca microcosm, care face posibilă desfășurarea ritualică a evenimentului propriu-zis. Fiecare moment al ceremonialului nupțial formează cadrul ontologic al devenirii umanului. Astfel, "pețirea" presupune un ritual al "căutării" în care umanul suferă o transfigurare a identității proprii: Noi suntem trimiși domnești, / Sfetnici mari, împărătești. Tânărul nostru-mpărat / Pe aici c-a mai umblat, / Și primblându-se-n primblare / A văzut o mândră floare / În aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
2000, v. Cap. Colindă și colac, pp.126-128. 94 Simion Florea Marian, Nunta la români, Studiu istorico-etnografic-comparativ, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teha, Editura "Grai și suflet-Cultura Națională", București, 1995, v. Cap. Pețirea, pp.87-88. 95 Ibidem, p. 88. 96 Ibidem, p. 89. 97 Sadova. Satul cu oameni frumoși. Însemnări monografice, coordonator Gheorghe Rusu, Editura Biblioteca Miorița, Câmpulung-Bucovina,1999, v. Cap. Poezia populară, Grațian Jucan, pp.53-75, Iertăciunea, pp.65-69. 98 S. Fl
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
înalță inimile, care dă preponderență superiorității de caracter, lupta din care răsare împăcarea și contopirea este războiul. Dar oare cu război ne-au cucerit Pehlivanoglu, Zevzechidis și C. A. Rosettis? Cucerirea cu arme o compară Bluntschli în viața popoarelor cu pețirea, cu nunta, cu selecțiunea adevărată. Dar stârpituri strecurate pe la granițe, fugite de spânzurătorile turcilor, ne-au cucerit pe noi? Exemplul Prusiei e iar de natura celui citat de Bluntschli. O mână de cavaleri viteji au cucerit provinciile slave; ei au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de monarhia noastră devine necesarmente un instrument al politicei rusești, avem datoria de-a câștiga garanții pipăite pentru ca statele din vecinătatea noastră imediată să aparție sferei de putere a Austro-Ungariei, fără prejudițiu pentru autonomia lor. Și mai cu seamă România. Pețirile noastre s-au dovedit nefolositoare până acum și toate serviciile amicale au rămas fără succes. Ei bine, s-aruncăm odată toată greutatea morală, a monarhiei noastre, până ce oamenii de stat ai României vor fi pătrunși de convingerea că nu le
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și fin, precum și strigăturile aluzive de la cumetrii și zicalele populare (Nașul vede Întâi miresei, Înaintea ginerelui trece nașul, O dată vede nașul finei) ridică problema controversată a inițierii finilor de către nași În vederea procreării. Faptul că, Încă din primul episod al evenimentului, pețirea, mărul este obiectul semnificant și atestator al legământului care se Încheie, rămâne grăitor. Scoate unul de sub suman o ploscă de rachiu, iar celălalt un măr și le pun pe masă mărul se deosebește mult de alte mere. În el sunt
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
caz aparte), sunt atributele esențiale dobândite și transmise cu ajutorul mărului fermecat, atribute care, În cadrul mitologiei indo europene, caracterizează cel mai adesea cea de-a treia funcție de suveranitate enunțată de Dumezil, plasată sub patronajul divinităților feminine (Afrodita, Freya etc.). f. Probele pețirii Motivul central din următoarele basme, cel al Încercărilor grele la care este supus eroul (care vizează istețimea, inteligența), este un motiv frecvent În basmele tuturor popoarelor. Ov. Bârlea specifică, În articolul probele pețirii din Mică enciclopedie a poveștilor românești, faptul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
divinităților feminine (Afrodita, Freya etc.). f. Probele pețirii Motivul central din următoarele basme, cel al Încercărilor grele la care este supus eroul (care vizează istețimea, inteligența), este un motiv frecvent În basmele tuturor popoarelor. Ov. Bârlea specifică, În articolul probele pețirii din Mică enciclopedie a poveștilor românești, faptul că acestea intervin În basme când viitorul mire provine din popor sau e un om În formă animală. În basmul Un mort a omorât doi și doi au omorât doisprezece [Stăncescu], un pristav
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și fin, precum și strigăturile aluzive de la cumetrii și zicalele populare (Nașul vede întâi...miresei, Înaintea ginerelui trece nașul, O dată vede nașul...finei) ridică problema controversată a inițierii finilor de către nași în vederea procreării [...]." Faptul că, încă din primul episod al evenimentului, pețirea, mărul este obiectul semnificant și atestator al legământului care se încheie, rămâne grăitor. "Scoate unul de sub suman o ploscă de rachiu, iar celălalt un măr și le pun pe masă [...] mărul se deosebește mult de alte mere. În el sunt
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
un caz aparte), sunt atributele esențiale dobândite și transmise cu ajutorul mărului fermecat, atribute care, în cadrul mitologiei indo-europene, caracterizează cel mai adesea cea de-a treia funcție de suveranitate enunțată de Dumezil, plasată sub patronajul divinităților feminine (Afrodita, Freya etc.)". f. Probele pețirii Motivul central din următoarele basme, cel al încercărilor grele la care este supus eroul (care vizează istețimea, inteligența), este un motiv frecvent în basmele tuturor popoarelor. Ov. Bârlea specifică, în articolul "probele pețirii" din Mică enciclopedie a poveștilor românești, faptul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]