149 matches
-
unei realități specifice, abordată dintr-o perspectivă relevantă, este adevărata carte de vizită a unui autor cu o biografie destul de greu de dibuit. În aparență, după cum mi-am dat seama. Fiindcă detaliile de viață bănățeană, felul cum pătrunde regula jocului pețitului, de exemplu, disputa în plină ceremonie dintre două trufii, a socrului, care se lasă îndelung rugat să-și încredințeze fata, a prezumtivului ginere, când amândoi se salută țeapăn și stau de vorbă ca și cum nu s-ar fi văzut vreodată și
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
de vechime, căruia nimeni și nimic nu-i poate modifica formula. De aceea nuvelistica lui Slavici se constituie adesea ca un tablou etnografic al lumii satului, de o naturalețe desăvîrșită, surprins în aceste momente de răscruce cu ritualul neclintit (scena pețitului din Gura satului e, desigur, memorabilă). Dar niciodată, cum spuneam, etnografismul nu copleșește, nu devine preocupare autonomă și nici nu aplatizează sentimentele, surprinse cu o mare intuiție a mișcărilor sufletești. S-a imputat operei lui Slavici rigorismul moral, considerîndu-se că
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
sursă a cuvîntului. Prima parte a tomului XIII (V - veni) cuprinde, păstrînd tradiția dicționarului-tezaur, forme vechi rare, adevărate ciudățenii lingvistice, cu cîte o singură atestare, precum substantivele vacsinar ("persoană care vaccinează", la 1840), vederoi ("grup de persoane care merg la pețit, la "vedere"", termen regional), a varvarizmi ("a folosi barbarisme", la Cantemir) etc. Nu e însă neglijată nici actualitatea: volumul cuprinde destule uzuri și locuțiuni familiare, precum valea! a lua la vale, a-și face veacul, a-și da foc la
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
reamintesc de răscoala din 1907 (altă legătură cu prima nuvelă); se vor refugia la oraș; c) Schimbare de plan: episod intermediar (încercare de a oferi nuvelei oarecare consistență și diversitate epică) - unul dintre țăranii din prima scenă se duce în pețit; apare Bedros rugat de Capone (arendașul moșiei) să transporte bunurile de la conac la oraș (comunicare între cele două planuri); d) Același plan favorizat: venirea țăranilor la oraș; descrire de grup; acțiunile țăranilor din stradă sunt spionate de după perdea de personajele
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
admirat de multe fete. Așa că Vasile a pus ochii pe o fată frumoasă și singură la părinți, de oameni gospodari, la locul lor și cu pretenții. În acele vremuri tradițiile se respectau, datina și obiceiurile erau ținute cu sfințenie. Așa că pețitul era la el acasă, nu puteai lua fata omului să mergi cu ea la joc fără încuviințarea părinților și seara musai trebuia să o conduci acasă la părinți, altfel se lăsa cu scandal. Nu ca acum, îți ia fata și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
încuviințarea părinților și seara musai trebuia să o conduci acasă la părinți, altfel se lăsa cu scandal. Nu ca acum, îți ia fata și o duce în Spania sau la turci să facă gologani. Vasile a hotărât să meargă cu pețitul la fata cea frumoasă, tocmai la Tungujei, sat așezat pe o buză de deal, în bătaia vânturilor. Printre cei care au fost staroste, a fost și moșul lui, Dumitru B....ă, fratele lui Sava. Vasile al lui Sava peste timp
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
nici prea slab, era cum îi stă unui flăcău mai bine. Și fata și flăcăul erau de aceeași vârstă. S-a hotărât Petrache să meargă cu oameni, să ceară fata gospodarului. Zis și făcut. Într-o seară au mers la pețit. Și cum părinții fetei erau cam bolnavi, mai cu seamă tatăl fetei, toată înțelegerea a făcut-o fiul cel mare al gospodarului, mai mult fără voia fetei, că avea nevoie de o persoană de parte bărbătească, care să-l îngrijească
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
patru zări.Așa că nu Întârziară pețitorii, unul dupa altul. Tineri sau mai bătrâni, frumoși sau urâți, Înalți sau scunzi, grași sau slabi. Însă toti erau niște leneși fără pereche, care nu vroiau decât să vâneze averea fetei.Când veneau În pețit, ei erau cu ochii mai mult la zestre decât la fată. Mama fetei o dojenea și Îi spunea că era normal ca un bărbat să ia de nevastă o fată vrednică și gospodină. Îi mai spunea că era bătrână, mâine
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
eu nu mai am ce zice. Fie cum spuneți, și pace.” Din ziua aceea, mătușa Rarița parcă era alta...Toată ziua o vedeai cu Zoița lui Cocostârc. Sușoteau mereu și așa, cam pe la vremea asta, au hotărât să meargă în pețit...Era într-o sâmbătă, spre seară...Pe cer, soarele strălucea ca aurul, dar în sufletul lui nenea Jănel era noapte!...In ziua hotărâtă, au plecat cu toții în pețit. Moș Toader, îmbrăcat frumos, cu pălărie neagră, cu cordică nouă, mergea înainte
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mereu și așa, cam pe la vremea asta, au hotărât să meargă în pețit...Era într-o sâmbătă, spre seară...Pe cer, soarele strălucea ca aurul, dar în sufletul lui nenea Jănel era noapte!...In ziua hotărâtă, au plecat cu toții în pețit. Moș Toader, îmbrăcat frumos, cu pălărie neagră, cu cordică nouă, mergea înainte. După el, veneau mătușa Rarița cu nenea Jănel, iar în urma lor - cocârjată ca o vrăjitoare - călca arar Zoița lui Cocostârc...Am uitat să spun că fata avea numai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
făcute țăndări! ...„Asta îi sămn rău! Ii sămn rău!” a spus pețitoarea. „Nu! Asta adeverește că îi sâmbătă, Zoițo!” o răspuns Catrina, soacra mică... Unii dintre ascultători, cu ochii dilatați de groază, își făceau cruce. Si cum s-o terminat pețitul, Pâcule? a întrebat moș Dumitru, prins de poveste. Până la urmă, s-o înțeles ei...Nenea Jănel, însă, parcă nici nu era de față și nici nu era vorba despre el...Cu privirea ceea pierdută, tăcea ca un pește. O fost
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
-su se gândește, se răsgândește și îi spune: „Dacă-i așa, atunci să mergem să pețim fata, că doar așa-i obiceiul.” „Bine, tată.” Si uite-așa, într-o bună sâmbătă seara, Toader Stup cu ai lui se duc în pețit la Chirică Pospai... Stau ei de vorbă cât stau și până la urmă Ion Stup, tatăl lui Toader, întreabă cam ce zestre avea fata. Chirică Pospai a făcut fețe-fețe și până la urmă a îndrugat el ceva acolo, dar mare lucru nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
tradiției înscăunate din vremea uitată de vremi în neamul lor. Fata aleasă putea fi din șatra lor sau din alte șatre. Urmau apoi tratative îndelungate. Într-o primă etapă era o mangimos 1urmată de o băv2 și i pakiv 3. Pețitul se făcea și el în două etape. Cei trimiși să îndeplinească această misiune de onoare erau aleși dintre rudele apropiate ale mirelui pentru a îndeplini acea cerință ce se cheamă pakivale 4, un prim contact cu familia miresei, timp în
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
să se gîndească, spune mai repede ce vrei și se aranjează, se trezește să-i propună fără ocolișuri. Astea-s palavre de popă, prostii de-ale bisericii, o să-ți spun ce vreau, franc în față, zice Roja, am venit la pețit Părințele, ce credeai? Despre ce vorbea? Era o amenințare? O fi vreun derbedeu, un vagabond care voia să-l tapeze de niște bani și asta cu pețitul era doar o șmecherie nouă de argou, ceva nu merge în viața ta
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
o să-ți spun ce vreau, franc în față, zice Roja, am venit la pețit Părințele, ce credeai? Despre ce vorbea? Era o amenințare? O fi vreun derbedeu, un vagabond care voia să-l tapeze de niște bani și asta cu pețitul era doar o șmecherie nouă de argou, ceva nu merge în viața ta, Părințele, eu nu vreau decît să te izbăvesc, să te scot din belea, aude. — Te înșală, Părințele, zice Roja lovindu-l parcă în creștetul capului. — Cine, Angelina
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
decât - ați ghicit desigur - aceea care va deveni mama mea. Mi‑ar veni greu să vă relatez, din ce mi‑aduc aminte, cum era acolo totul atât de bine surprins și ilustrat - de la ziua În care s‑a mers la pețit, până la nunta după datină, prilej cu care s‑a desfășurat o Întreagă producție folclorică, care Însemna de fapt o parte din viața lor - Întrucât totul ar părea sărăcăcios și ciopârțit În comparație cu originalul. Să nu mai vorbesc de lista nuntașilor, numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
să se gîndească, spune mai repede ce vrei și se aranjează, se trezește să-i propună fără ocolișuri. Astea-s palavre de popă, prostii de-ale bisericii, o să-ți spun ce vreau, franc în față, zice Roja, am venit la pețit Părințele, ce credeai? Despre ce vorbea? Era o amenințare? O fi vreun derbedeu, un vagabond care voia să-l tapeze de niște bani și asta cu pețitul era doar o șmecherie nouă de argou, ceva nu merge în viața ta
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
o să-ți spun ce vreau, franc în față, zice Roja, am venit la pețit Părințele, ce credeai? Despre ce vorbea? Era o amenințare? O fi vreun derbedeu, un vagabond care voia să-l tapeze de niște bani și asta cu pețitul era doar o șmecherie nouă de argou, ceva nu merge în viața ta, Părințele, eu nu vreau decît să te izbăvesc, să te scot din belea, aude. — Te înșală, Părințele, zice Roja lovindu-l parcă în creștetul capului. — Cine, Angelina
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
numea fata aceea despre care Va credea că poate fi bună pentru orice numai pentru mamă, nu! Maria se cutremura la gândul că a fost adusă așa În toiul nopții, pe ascuns și nu ca pe o fată cinstită, cu pețit, cu nuntă, etc. Ce vor spune părinții lui Victor, oare cum și când o va accepta copilul ăsta cu obrajii trandafirii? Ei, dar toate fetele din Sauca or să crape că am să am un bărbat frumos tare! Va nu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Vei fi! Fără îndoială vei fi, Paraschiva mamei! Și acum, te dăm cu toată încrederea. Așteaptă numai o zi-două ca să-l prind eu pe tata în toane bune și apoi îi vei spune lui Ion că poate să vină la pețit. Abia aștept, mămucă! Abia-l aștept, mămucă, pe Ion! În seara asta vine iară! Și iară și iară, mămucă! De-acum îi sînt ibovnică, mămucă! Și făr' de el eu n-aș putea trăi nici măcar o săptămână! Bine-bine, fata mamei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
paharul, îi spune că vrea să se însoare cu Radie. Nu tu o firitiseală, nu tu o cerere în căsătorie, cum se face. El venise să se însoare! Și nu putea domnul Zizi să-l trimită pe tatăl său în pețit, cum se obișnuiește, chiar dacă între turci și români nu se purta pețitul, ci răpirea? Nu putea, zice Zizi, fiindcă el nu credea că o căsătorie trebuie pusă la cale cu pețitori și cu prostii de-astea. El era radicalmente îndrăgostit
Zizi și Radie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7697_a_9022]
-
o firitiseală, nu tu o cerere în căsătorie, cum se face. El venise să se însoare! Și nu putea domnul Zizi să-l trimită pe tatăl său în pețit, cum se obișnuiește, chiar dacă între turci și români nu se purta pețitul, ci răpirea? Nu putea, zice Zizi, fiindcă el nu credea că o căsătorie trebuie pusă la cale cu pețitori și cu prostii de-astea. El era radicalmente îndrăgostit de Radie și Radie de el! Tefik tace nițeluș, cît să-și
Zizi și Radie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7697_a_9022]
-
textului folcloric, ceea ce nu se va întâmpla în proza de concepție modernă a scriitorului albanez, mult complicată cu alte motive psihanalizabile și de altă natură, cu semnificații ramificate. Tabloul care deschide pantomima e de coloratură bucolică, potrivit ritualului străvechi al pețitului, nu fără note de umor, contrar finalului tragic. Nuvela lui Kadare debutează in medias res, cu tulburarea produsă în comunitate de știrea că Doruntina a fost adusă acasă de fratele mort, Kostandin, iar mama și fiica, paralizate de întâmplare, sunt
Blaga și Kadare by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/13511_a_14836]
-
dar mai dai un miel de Paști. -Batem palma cuscre și să fim sănătoși! Dau și mielul de Paști, neica Florea își râdea în barbă, se văzuse și cu fata măritată și îi rămăsese și cinci oi. Referință Bibliografică: În pețit / Ionel Cârstea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2046, Anul VI, 07 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ionel Cârstea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ÎN PEȚIT de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382524_a_383853]
-
ochii mijiți, de parcă ar fi cerut ochelarii. Mira se execută. Și, în timp ce poza era studiată, ea trecu ușor de la prezent la timpurile de odinioară. Apucând florile aduse, rememoră cu voce tare duminica aceea de iulie, când Artemie se dusese în pețit la Marieta acasă. Își putea aminti, căci era împreună cu părinții în vacanță, la bunici. Mira continuă evocarea, accentuând asupra atmosferei. Toți - bunica, tata Vidu, mama Geta, Artemie, Aura, Costin și Mira - se aflau în jurul mesei rotunde, în chioșcul din fața casei
CAPITOLUL 4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383229_a_384558]