344 matches
-
despre el s-a scris enorm, e, în primul rînd, un oraș vorbit. Și guraliv nevoie mare. Un tîrg ale cărui bîrfe și cancanuri s-au tot întins de bouche ŕ l'oreille și care n-a dus lipsă de pețitori printre scribii onești și, deopotrivă, în rîndul mondenilor cu talent. Gheorghe Parusi mizează în prima parte a cărții, Cronica documentară, pe vechii cărturari și pe monografi, iar în Cronica sentimentală pe scriitori de toată mîna. Altfel decît el, Dan C.
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
Dar nu ne preocupă sporirea ori fie și numai etalarea propriei zestre grație căreia orice fată de măritat (și componistica sau muzicologia românească reprezintă atare domnișoare) își ademenește iubitul. Muzica riscă, iată, să rămână fată bătrână, mereu în așteptare de pețitori care nu se mai ivesc. Și nu se ivesc pentru că, pe de o parte nu sunt invitați, iar pe de altă parte, cei amatori, sunt îndepărtați. Bantustanizarea fenomenului muzical românesc se conjugă astfel în chip "fericit" cu autoizolarea acestuia. Fără
Sublimul și absența by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14444_a_15769]
-
presei românești? - în nici un caz unul care să-i permită să se dezbrace și să se expună la soare. Cum gestionează autoritățile culturale burdușita ladă de zestre a muzicii românești, o creație care în chip de domnișoară poate avea vrednici pețitori oriunde și oricând? De două decenii, de când pribegesc prin lume, nu m-am ciocnit de nici un proiect coerent, capabil să acrediteze această creație peste mări și țări. Muzicienii noștri sunt simpli turiști rătăciți pe meridianele piețelor de muzică, vrând să
Soția prietenului meu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14233_a_15558]
-
Kocikariov pentru asta. Minciuni, înscenări de tot felul, dat pe ușă afară și pătruns pe geam, apariții mefistofelice cu un întreg arsenal de scenarii pregătite în mînecă pentru a depăși orice obstacol. Fără prejudecăți, fără scrupule. El, Kocikariov, este un pețitor cu mult mai bătăios decît profesionista Fiokla Ivanovna. Doamne, Dumnezeule, cine n-a asistat sau n-a participat vreodată în viață la tot felul de aranjamente, întîlniri, la tevatura creată de pețitori și pețitoare de ocazie pentru a uni, cu
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
Fără prejudecăți, fără scrupule. El, Kocikariov, este un pețitor cu mult mai bătăios decît profesionista Fiokla Ivanovna. Doamne, Dumnezeule, cine n-a asistat sau n-a participat vreodată în viață la tot felul de aranjamente, întîlniri, la tevatura creată de pețitori și pețitoare de ocazie pentru a uni, cu orice preț, viețile a doi oameni fără noroc și pricepere în a-și trezi soarta. Se găsesc unii și alții, care se simt peste măsură de datori să-și vîre nasul în
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
alta. Și să dispară ca fumul dintr-o țigară cînd totul nu se dovedește decît un imens și devastator eșec. Foarte subtil mi s-a părut tratat în spectacol, de exemplu, raportul între feminin și masculin, între Pețitoarea profesionistă și Pețitorul amator, între grupurile de femei și cele de bărbați - cu apariții antologice - între ritmurile diferite de a se exprima, de a se mișca în costumele Mariei Miu, între tipurile de limbaj, de ritual, în suma gesturilor, a privirilor, a pretențiilor
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
oameni care, altminteri, ar avea lucruri mai bune de făcut decât să-și ridice în cap poalele nesimțirii și-ale grotescului? Ce mobiluri o fi având toată această schelălăială dizgrațioasă, care-i transformă pe politicieni, o dată la patru ani, în pețitori ai unui popor pe care-l consideră oligofren, din moment ce se agită în fața lui ca scăpați de la balamuc? Proastă părere au despre cei cărora le cerșesc voturile, dacă se coboară la astfel de happening-uri deșuchiate și la prestații care l-
Amurgul graseiaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12845_a_14170]
-
pe toate căile posibile dacă nu cumva ,tigroaica" dorește să se mărite și-i transmite fratelui cu satisfacție preferința Varvarei pentru el. Caută prilejuri de a deschide vorba despre delicatul subiect, trimite emisari în preajma ei, ba se gândește chiar la pețitori. Așteptarea uzează și sora devotată transmite starea de spirit: ,Tigroaica susține că îmbătrânește de la o zi la alta și e hotărâtă să-și schimbe planurile. Aud de la alții că nu-i logodită cu nimeni și trag nădejdea că va fi
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
lumii regăsite. Odysseus îl cîștigă întîi de partea sa pe fiul său Telemachos, este adulmecat apoi cu ultima suflare de un cîine credincios, se trădează doicii printr-o cicatrice, convinge doi slujitori să-i fie alături, își clamează identitatea în fața pețitorilor înainte de a-i ucide, o înduplecă în momentul culminant pe soția sa Penelope și se înfățișează în final bătrînului său tată, Laertes. La fiecare pas, Odysseus are de învins o rezistență întărită în ani lungi de absență. Urcușul său de pe
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
de către un Odiseu despuiat de pretenția eroică, ros de îndoială, obsedat de ororile săvîrșite de el însuși în circumstanțele războiului troian (abandonarea soției și copilului, uciderea Hecubei și a lui Astianacte, trădarea prin care a adus moartea lui Palamedes, masacrarea pețitorilor). Trecutul așa-zis eroic devine o povară, se transformă într-un coșmar reactualizat prin intermediul dialogului cu un sinistru interlocutor - capul însîngerat al lui Medes -, care este în fond dialogul interior al unui protagonist dedublat. Recurgînd la dialogism, autorul conferă aventurii
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
Având acest apelativ, mama devine un vânat căutat de bărbați după ce soțul este chemat sub arme. Ea rămâne ținta autorităților, mereu în căutare de pradă ușoară. Cred că prozatorul a dorit să creeze din personajul său o Penelopă, numai că pețitorii știau de Ulise că nu se mai întoarce. Cu precădere oamenii legii, prin mâinile cărora treceau toate documentele și hotărârile de a rămâne sau nu în colectivitate. O bună parte a romanului stăruie în a descrie pe curtezanii oficiali ca
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
să le părăsească succesiv, oricît ar fi de diferite. Pentru că sînt prea aproape, ele nu îl mai atrag. Le părăsește, între altele - grea misie! - pentru a-și recuceri nevasta. Circe și Calypso și sirenă, dar nu pentru el, ci pentru pețitori. Cred că e cam frustrant pentru Ulise să fie, la rîndul său, un pis-aller. Mai ales că nu are cum să nu o știe. Dacă n-a înțeles nici asta, a călătorit degeaba). Penelopa își dezbina petitorii pentru a domni
Micul Print revine în Ithaca by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17526_a_18851]
-
frustrant pentru Ulise să fie, la rîndul său, un pis-aller. Mai ales că nu are cum să nu o știe. Dacă n-a înțeles nici asta, a călătorit degeaba). Penelopa își dezbina petitorii pentru a domni asupra lor. Șirul de pețitori ce face coadă în fața ușii Penelopei pare incapabil să dezlege misterul valului țesut ce nu înaintează. Mister care-l transforma, pentru ei, dar poate că și pentru noi, în val pictat. Ulise se întoarce în Ithaca pentru a vedea dacă
Micul Print revine în Ithaca by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17526_a_18851]
-
pe Ulise, conferindu-i astfel nemurirea. Într-un spațiu și o cultură diferite, am putea să ne întrebăm cine e, de fapt, Seherezada? E Ulise care povestește pentru Nausicaa sau e Penelopa care-și țese valul, în vacarmul provocat de pețitori? Pare-se, bărbații trebuie să treacă pe la Circe. Femeile, ades, preferă jocuri mai subtile. Și deloc lipsite de primejdii. Penelopa este Nausicaa visurilor lui Ulise - de ea însăși proiectată și țesuta în valul ne-sfîrsit (pentru că îi trebuie și ei o
Micul Print revine în Ithaca by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17526_a_18851]
-
la întrecere cu ei. Așa face în țara feacilor, cînd se codește să arunce discul, el, un bătrîn, și apoi îl aruncă mai departe decît tînărul orgolios care-l insultase. în Itaca, el, un cerșetor, îi va întrece pe tinerii pețitori la trasul cu arcul. E vorba de un "conformism ironic", care la Socrate supără de moarte, umilește pentru că arată și travestiul și fața reală. Odiseu n-o face niciodată simultan. Adevărul se arată după aceea și rușinează, surprinde, impune respect
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
convins, chiar forțat să accepte imperativul alinierii la cutumele sociale ce leagă prestanța de alcătuirea unei familii, ritmul are o accelerație treptată, atinge apoi vîrtejul amețitor de carusel, laolaltă cu un crescendo al comicului foarte bine controlat în scenele "degringoladei" pețitorilor, dificile pentru actori, de un hilar grotesc și sufocant pentru spectator. După stupoarea împărtășită de protagoniști la consumarea "happy end"-ului - a căsătoriei așadar, tonalitatea dramatică se insinuează pe nesimțite, fără ca satira să-și slăbească vigoarea, ci dimpotrivă, dobîndește accente
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
happy end"-ului - a căsătoriei așadar, tonalitatea dramatică se insinuează pe nesimțite, fără ca satira să-și slăbească vigoarea, ci dimpotrivă, dobîndește accente de cruzime. Bărbatul pleacă în plină euforie a noii sale identități civile, femeia rămîne la discreția brutal-senzuală a pețitorilor orgiatici. Bunurile la care rîvniseră cîndva, ispita confortului ce-i mînase spre "aventura" conjugală lasă loc doar femeii, abia acum pe deplin solitară și confuză. Gogol nu are verbul ambiguizat de reziduuri romantice. Nici un sentiment, în afara plictisului, al vidului cînd
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
fantezie momentele dintre scene, unele sugerate de text, altele special create. Mă gîndesc la "duetul" Agafia Tihonovna (M. Kantor Melinda) și Kocikariov (extraordinar Kardos M. Robert) din prima parte, la comicul de situație subliniat de jocul scenic al celor trei pețitori: Toiasov (Dimeny Aron), Anucikin (Szabo Jeno) și Jevakin (admirabil Bacs Miklos), deși bufoneria lor e pe alocuri exacerbată; mă refer apoi la disputa în jurul miresei, ori "banchetul" încropit la masa înecată în fumul poftelor imediate. Memorabilă e, de asemeni, imaginea
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
dat măsura talentului și în alte spectacole, e deja unul din favoriții publicului, și încă o dată demn de întreaga admirație în rolul lui Podkoliojin. El, Kardos M. Robert (Kocikariov), Kantor Melinda (Agafia Tihonovna) Panek Kati (Fiolka Ivanovna), iar în rolul pețitorilor: Bacs Miklos, Dimenzy Aron, Szabo Jeno, Laczo Julia în rolul servitoarei Duniașa au două mari însușiri, mai rar întîlnite împreună pe alte scene: o foarte bună dicție și o elasticitate/ expresivitate corporală întreținută cu rigoare. Publicul e totodată îndrumat de
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
cu păr roșu și atât de viteaz și cu pielea albă ca laptele, trebuia să aibă o soață. Mama sa, buna și mult iubitoarea Ka, porni să caute fata ce i s-ar fi cuvenit lui Ugu. Zis și făcut. Pețitorii merseră câteva sute de zile, în sania lor trasă de șase perechi de reni falnici, până ajunseră în Laponia, la Cercul polar de deasupra Scandinaviei. Aici o întâlniră ei pe fata căpeteniei lapone, o fată frumoasă, cu păr lung, negru
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
pețește vreuna din fete. Poate tocmai pentru că sînt bune și miloase și deloc duplicitare. Și așa cum văd prin jocul și prin deghizarea Spînului, cu clarviziunea lor îi sperie și pe eventualii pretendenți. Poate, dimpotrivă, fiindcă nu știu să-și atragă pețitorii, propunîndu-le un joc de-a aparențe și esențe. Mi se pare limpede că vor sfîrși la mînăstire. Dacă nu cumva vreuna, spărgînd personajul colectiv, se va dovedi a fi Miss Marple. Doar ele ghicesc ce e cu Spînul și cu
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
să se aleagă cu fructele parodiei, cu ecou percutant în actualitate. De la popularitatea dobîndită ca formație country pînă la mecanismul șicanelor electorale, și de la mrejele scăldătoarelor-sirene pînă la inepția uriașilor Klu Klux Klan-ului, de la anihilarea Ciclopului impostor pînă la înlăturarea pețitorului fertilei Penelope etc. Necesarul rapel la tradițiile bătrînului continent și-a aflat o mai mare densitate de idei, la fel de postmodernist inventariate, într-un film înscris pe lista favoriților la Oscar doar prin performanța lui Geoffrey Rush, interpret subtil al Marchizului
Et in Colosseum ego! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16261_a_17586]
-
Alex. Ștefănescu Detașarea care conferă farmec versurilor este poezia. Ea îl tot așteaptă de paisprezece ani, amânându-i pe nenumărații pețitori care o asediază. Și iată că așteptarea n-a fost în zadar. Prin publicarea unui volum de versuri inedite, Matei Vișniec se întoarce la soția lui legitimă, la fel de iubitor, dar având față de ea și o anumită distanță critică. Din 1987
Penelopa lui Matei Vișniec by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16248_a_17573]
-
rămâne alfabetul morse). Întoarcerea lui Matei Vișniec la Penelopa lui reprezintă, fără îndoială, un happy-end, un moment pe care merită să-l sărbătorim măcar în sinea noastră, dacă iubim poezia. Poetul a ridicat de jos arcul greu pe care numeroșii pețitori n-au reușit să-l încordeze în absența lui și a trimis cu el (mai mult în joacă, dar totuși a trimis) o săgeată până în înaltul cerului. Matei Vișniec, Poeme ulterioare (1987-1999), București, Editura Cartea Românească, 2000, 72 pag.
Penelopa lui Matei Vișniec by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16248_a_17573]
-
violență. Din cauza revoluției, protagoniștii nuvelei, îndrăgostiți aparținând unor clase sociale diferite, sunt sortiți pieirii. De cele mai multe ori întâlnim la Eichendorff grădina ordonată ca simbol al raționalismului. Stăpânul unei astfel de grădini e baronul Pinkus din satira Libertas și-ai ei pețitori, reacționar care a pus cătușe zânei Libertas, îngrădind viața în uniformitatea unei grădini geometrice. Prin "tunderea" forțelor naturale, timpul se oprește (ceasul mecanic din turnul castelului lui Pinkus merge invers și se află deja cu cincizeci de ani în urmă
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]