36 matches
-
sărbătoarea Sfântă Maria Mare, la o nouă ediție a „Târgului național de produse ecologice, tradiționale și naturale“, din parcul Academiei de Științe Agricole și Silvice. „De Sfântă Maria Mare, fetele purtau o plantă numită Năvalnic, care avea puterea să aducă pețitorii, așa îmi povestea bunica. De aceea, voi dărui tuturor domnișoarelor care vor să își găsească alesul o ramură de Năvalnic. Sunt obiceiuri frumoase, iar la noi în târg ne dorim, prin tot ce facem, să ținem trează conștiința rădăcinilor și
Obiceiuri strămoşeşti de Sfântă Maria Mare la târgul de la ASAS () [Corola-journal/Journalistic/69257_a_70582]
-
se da Înapoi de la lucru. Și cum gura lumii e slobodă, vestea despre fata cea frumoasă și harnică, merse din casă În casă, din sat În sat trecu hotarul și se răspândi În toate cele patru zări.Așa că nu Întârziară pețitorii, unul dupa altul. Tineri sau mai bătrâni, frumoși sau urâți, Înalți sau scunzi, grași sau slabi. Însă toti erau niște leneși fără pereche, care nu vroiau decât să vâneze averea fetei.Când veneau În pețit, ei erau cu ochii mai
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
rolurile secundare și de figurație. Artă Arta de a trăi, actoria vieții adică, nu se învață în Academiile de Teatru. Omenie Nu toate ființele cu chip de om poartă omenia în suflet. Pețitori La codana frumoasă și bogată dau năvală pețitorii chiar dacă are poalele și mintea la fel de scurte. Kitsch Amatorismul în creația literară este asemănător cu kitsch-ul în arta plastică. Atenție! Nu-ți clădi statuie de mare scriitor pe baza propriilor păreri și a laudelor amabile. Scriitori Mari scriitori nu
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
cei cu stare. Așa se și cade! Bun urmaș va fi pentru Degeaba-Împărat, tot megieș al nostru, acest Fudul-Voievod și bine o vei duce lângă dânsul, fata mea. Să se scrie deci carte și către aceștia, cum că așteptăm bucuroși pețitorii. Iară acolo să se arate, dar tot numai prin viu grai, ca și dincolo, că domnița Dana va primi de la noi, asemenea surorii ei mai mari, harabalele cu bulendre și cârmâzuri, precum și a doua jumătate din împărăția mea. Cartea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pornit grăbiți... Uite la ei cum umblă noaptea, parcă-s holtei. N-au băgat încă de seamă că li s-au albit tâmplele și li s-o cam brumat musteața. Bine ați venit, copii. Așezați vă colea, să ne stea pețitorii - i-a întâmpinat învățătorul. Eu am avut o presimțire, că la vreme de seară o să avem oaspeți, și chiar acum am scos plăcintele din cuptor - a intervenit învățătoarea, bucuroasă de musafiri dragi. Nici eu nu am rămas mai prejos. Ia
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
de parcă întrebarea părintelui său fusese o glumă: - Mie îmi plac toate fetele din șatra noastră: și Zina, și Mara și Coța. - Trebuie să te oprești la una, ca să ne putem număra galbenii trebuitori și după aceea să pornim la drum pețitorii. - Mai dragă decât toate mi-e... și făcu o pauză fără să pronunțe numele fetei pe care o îndrăgea ca pe un soare, și continuă... dar știu eu dacă o poți cumpăra, tată? Dacă ai tu atâția galbeni? - Tu spune
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
să rîdă careva de ei? Tefik nu îmbătrînise atît de mult, încît să uite cît de orgolioasă putea fi sărăcia. Dar începuse să înțeleagă de ce socrul său i-o dăduse pe Fatmine numai după ce îi trimisese pentru a doua oară pețitorii acasă, deși i se prevestea un viitor strălucit fiindcă știa Coranul pe dinafară. Zizi a acceptat s-o ducă pe Radie la București cu automobilul, de-abia după ce Tefik i-a spus că de aici încolo, avea și un fiu
Răpirea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7585_a_8910]
-
i-ai transformat în stane de piatră sau în șobolani? - I-am lăsat în pace. Eram într-o ședință cu aghiotanții mei și-i muștruluiam că nu și-au făcut datoria... - Nu mi-ai spus ce s-a întâmplat cu "pețitorii"!? - Au zbughit-o ca doi bezmetici! Au crezut că tot ce strălucește înseamnă bogăție, iar când au ajuns acolo au dat de dracul! De unde și zicala: „banul ochiul dracului!”... Dar nu de grija lor mor eu acum. Principala mea preocupare
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
uite ce-a pățit și aia care stătea în palatul din colț, a tot strâmbat din nas și-acum se urcă pe pereții palatului, de bine ce-a ajuns; că ea, Amada, trebuie să știe c-au început să vie pețitorii și-ntreabă unde-i fata etc, etc. Amada, plictisită și sleită de-o migrenă din Dante, acceptă să primească pețitorii. Și se făcea că veniră să-și încerce norocul pe rând, următorii: din Englitera, înalt prudent și pistruiat, lordul Harrington
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de curte, pe nume Femios. Acesta îi cânta permanent din liră, iar când a venit soțul său, aventurierul, după cei douăzeci de ani ( zece petrecuți în războaie și zece pe mare) povestea spune că după i-a ucis pe toți pețitorii l-a văzut și pe Femios, ascuns acolo, sub tron, iar când a vrut să-l ucidă, Penelopa l-a oprit. Căci el, Femios, era cel ce i-a ținut de urât în anii când el a fost plecat, iar
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA I de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353329_a_354658]
-
1425 din 25 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului A fost o tânără bogată (și în suflet, o frumoasă !) Fiică de-Împărat, cu carte (și-o educație aleasă !) La fel ca părinții ei, era creștină într-ascuns Și-a refuzat toți pețitorii, pentru Mirele IISUS ! Era-Împărat Maximian...un idolatru prea zelos/ Ce prin tortură ucidea, pe cei din din Oastea lui CHRISTOS... Ecaterina, curajoasă pe Împărat l-a înfruntat Și-n lupta cu Filosofii, doar lui CHRIST s-a închinat ! Și- a
SF.M.MC.ECATERINA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371869_a_373198]
-
Banat. Poeziile lui M., răspândite în periodice, au, majoritatea, subiecte istorice, glorificând pe strămoși, militând pentru emancipare națională. Sunt scrise însă într-o limbă greoaie, înțesată de latinisme. Câteva încercări în proză, fade evocări istorice, și piesa de inspirație folclorică Pețitorii (1905) - semnată A. L. Ipan - sunt tot atâtea eșecuri literare. Folclorul a constituit pentru M. în primul rând un domeniu ce îi oferea argumente pentru susținerea crezului său național. Astfel se explică și interesul inegal pentru speciile folclorice, dintre care
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
Maior, București, 1883; Cultul păgân și creștin, vol. I: Sărbătorile și datinele romane vechi, București, 1884; Novăceștii. Cinci ani înaintea Academiei Române, Timișoara, 1886; Dialectul român-bănățean, Lugoj, 1902; Ilirii, macedoromânii și albanezii, București, 1904; Întru memoria lui George Barițiu, Sibiu, 1904; Pețitorii, Sibiu, 1905; Sara, Miază-Noapte și Zorile, Sibiu, 1908; Negru Vodă și epoca lui, București, 1909; Țara Severinului sau Oltenia, București, 1910; Novăceștii, îngr. Eugen Blăjan, București, Minerva, 1970. Culegeri: Poezia poporală. Balade culese și corese, I, Pesta, 1859, II, Viena
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
de informații generale” „Popularul”, iar între 1942 și 1944 este în comitetul de direcție al ziarului „Bucovina” și apoi al revistei „Bucovina literară”. Între timp scoate și câteva broșuri - I. G. Duca (1934), România de azi (1939) -, piesa de teatru Pețitorii (1934), o carte de însemnări de front - Spitalul 2 de campanie (1943) - și romanele La marginea orașului (1943) și Ne caută pământul (1944). Și-a continuat activitatea gazetărească și după 1945, la periodice precum „Lupta CFR”, „Munca”, „Apărarea patriei”, „Flacăra
MUNTEANU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288296_a_289625]
-
schimb, mărgelele Îi invocau acum În minte imagini dintr-o revistă ascunsă În biroul vechi al tatălui ei. O mărgea era o coafură. Următoarea mărgea era un combinezon de mătase. Următoarea era un sutien negru. Bunica mea se apucase de pețitorie. Între timp, Lefty cobora muntele cu un sac de gogoși de mătase În spate. Când ajunse În oraș, o luă În jos pe Kapali Carsi Caddesi, apoi o coti pe Bursa Sokak. Nu merse mult și intră pe poarta boltită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
neamul lui Căloi. Urmașii lor dau acuma meditații de pian și o Învață pe fata cea mare a popii să cânte pe clapele nobilului instrument, după ureche, romanțe, cântece ostășești, geamparale și sârbe. Poate cu astea vrea popa să atragă pețitorii mai spălați, cu carte ori chiar cu ceva avere. Am de gând să trec sub tăcere ceea ce se spune despre zgubilitica fiică a preotului și cât de generoasă este dumneaei cu farmecele pe care cu adevărat le are. Și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vlăstarelor. E drept că Tom nu fusese văzut vânând fetele din Ennistone. Multe dintre virtualele „prăzi“ regretau acest lucru dar, cel puțin, erau cruțate de suferința de a o vedea preferată pe una dintre rivale. Țațele care se îndeletniceau cu pețitoria hotărâseră de mult că Tom și Anthea Eastcote „erau făcuți unul pentru celălalt“. Ce gândeau însă acești doi tineri era o taină. Tom își mai atrăsese faima, și chiar popularitatea, datorită legendei „Neajutoratei Fiona“, și a amintirilor despre farmecul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
îți va muri un copil sau o rudă. Pețitor Fetele, măturînd casa în cîșlegi*, încep totdeauna de la prag, crezînd că, făcînd așa, vor sosi mai curînd pețitori. Cînd intri într-o casă cu fete mari, trebuie să șezi, ca să șază pețitorii. Dacă vreo pasere, zburînd, se lovește de fereastra unei case unde sînt fete mari, apoi se crede că în curînd vor veni pețitori. Să nu primești pețitorii la tocmeală nici întîia, nici a doua oară, ci tocmai a treia, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rîcîitura de pe copaia în care se frămîntă pînea. (Gh.F.C.) Cu pîne scapi și de strigoi. (Gh.F.C.) în Vinerea Mare să nu coci pîne și să dai din casă. (Gh.F.C.) Cînd aștepți pețitori, să nu întorci pînea în cuptor, că se întorc pețitorii și nu cădeți la învoială. (Gh.F.C.) Pîntece Cînd țipă copilul în pîntecele mamei sale, sau va fi acel copil călugăr, sau un mare tâlhar. Pînză Dacă la Lăsatul Postului de toamnă nu se mănîncă toată demîncarea, să știi că te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de albine numai 2 taleri, iar un râmător aproape 2 taleri și jumătate. Deci cu 20 de taleri ca zestre, o fată își putea cumpăra două vaci cu lapte și-i mai rămâneau bani și pentru două oi. III logodna Pețitorii Dar nunta nu se face niciodată singură, întrecele două familii interpunându-se un al treilea personaj, numit mijlocitor sau pețitor. Acest interpus este rudă, prieten, vecin cu una dintrecele două familii și intervine pe lângă părinți, propune realizarea alianței, participă la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
anatomic și ornamentul flamboiant, exotic. Imaginea lui Zeus o transformă în cenușă pe Semele, Moreau ne prezintă această imagine interzisă a divinității pe care ochiul n-o poate cuprinde fără a fi ars de ea și transformat în neant. În Pețitorii (1852-1860) divinitatea prezidează măcelul, privirea care se dispersează asupra scenei de carnaj se reface în punctul central al apariției ca și în dialogul dintre Sfinx și Oedip, reluat în Apariția, unde Salomeea este silită să contemple viziunea macabră a capului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a umplut cu bărbați și femei. Exagerez, desigur, erau doar o mână de oameni, dar foarte siguri pe ei și foarte gălăgioși, vorbeau și se uitau la mine și făceau nu știu ce planuri. Până când am înțeles brusc, cu oroare, că erau pețitorii, sau chiar familia în care ar fi trebuit să intru și că vorbele lor îmi hotărau soarta, cu o indiferență totală față de vrerea mea, de parcă aș fi fost un covor, o mobilă, un miel de vânzare sau o slujnică. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
curând; dacă nu, va trebui să mai aștepte. Dacă în ziua de Ajun se decide o căsătorie, atunci perechea aceea va fi foarte fericită. De la Ajunul Crăciunului până la Bobotează se mătură casa de la prag spre răsărit, spre icoane, ca să vină pețitorii la casa cu fete mari. Din același motiv, în această perioadă nu se toarce. Tot în Ajun, când fata face colaci, are mare grijă să nu greșească și să iasă frumoși din cuptor; căci de vor fi frumoși și viitorul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
curând; dacă nu, va trebui să mai aștepte. Dacă în ziua de Ajun se decide o căsătorie, atunci perechea aceea va fi foarte fericită. De la Ajunul Crăciunului până la Bobotează se mătură casa de la prag spre răsărit, spre icoane, ca să vină pețitorii la casa cu fete mari. Din același motiv, în această perioadă nu se toarce. Tot în Ajun, când fata face colaci, are mare grijă să nu greșească și să iasă frumoși din cuptor; căci de vor fi frumoși și viitorul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
paște;/ Câte paște,/ Paști,/ Mai multe dâraște” (București). Imaginarul poetic intră în corespondență cu lumea realului și atacul vizează tocmai statutul de nubilă, fiindcă straturile de flori influențează în mentalul tradițional șansele unei căsătorii fericite. „La casele unde sunt așteptați pețitorii, se plantează tot felul de flori, cum ar fi mușcata, busuiocul, brebenocul (...). Norocul la flori, ca și grija deosebită pentru grădinița din fața casei sunt socotite de bun augur pentru căsătoritul fetelor la vreme”. Timpul invaziei distructive pare a fi autumnal
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]