KorAP: Find »[drukola/base=peceneagă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

139 matches

Corola-blog/BlogPost/99321_a_100613

pe zile: Vineri, 29 iunie - intrare liberă 18:00 - Conferință de presă cu ocazia Zilei Dunării 19:30 - Deschiderea festivalului 19:40 - 20:00 - Ansamblul KATIUSHA - Mahmudia 20:10 - 20:30 - Ansamblul JURAVELI - Jurilovca 20:40 - 21:00 - Ansamblul de la Peceneaga 21:00 - 22:00 - Româno Boutiq După deschiderea evenimentului, va avea loc o demonstrație de preparare a borșului de pește. Sâmbătă, 30 iunie* - intrare 10 lei 9:30 - 14:00 - Desfășurarea concursului de gatit între 9 echipe de bucătari din

D'ale Gurii Dunării 2012 [Corola-blog/BlogPost/99321_a_100613]
13:30 - Ansamblul Jurilovca 13:3014:00 - Ansamblul Comunității Evreiești 14:00 - 15:00 - Jurizarea concursului gastronomic 15:00 - 16:00 - Workshop Atelierul de țesături de la Brăila 16: 00 -17:00Festivitatea de premiere - concurs 17:00 - 17:30 - Ansamblul de la Peceneaga 17:3018:00 - Workshop Atelierul de împletituri de la Mahmudia 18:00 - 18:30 - Ansamblul de la Jurilovca 18:30 - 19:00 - Ansamblul Mahmudia 19:00 - 19:30 - Concert fusion Dj Vasile& Milă 23 19:30 - 20:00 - Concert fusion Norzeatic & Ansamblu

D'ale Gurii Dunării 2012 [Corola-blog/BlogPost/99321_a_100613]
3018:00 - Workshop Atelierul de împletituri de la Mahmudia 18:00 - 18:30 - Ansamblul de la Jurilovca 18:30 - 19:00 - Ansamblul Mahmudia 19:00 - 19:30 - Concert fusion Dj Vasile& Milă 23 19:30 - 20:00 - Concert fusion Norzeatic & Ansamblu de la Peceneaga 20:00 - 20:30 - Ansamblul de la Peceneaga

D'ale Gurii Dunării 2012 [Corola-blog/BlogPost/99321_a_100613]
Mahmudia 18:00 - 18:30 - Ansamblul de la Jurilovca 18:30 - 19:00 - Ansamblul Mahmudia 19:00 - 19:30 - Concert fusion Dj Vasile& Milă 23 19:30 - 20:00 - Concert fusion Norzeatic & Ansamblu de la Peceneaga 20:00 - 20:30 - Ansamblul de la Peceneaga

D'ale Gurii Dunării 2012 [Corola-blog/BlogPost/99321_a_100613]
Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901

atestată prin documente. Legendele transmise din bătrâni spun că ar fi existat pe teritoriul comunei chiar și o mănăstire grecească. De la pecinegi nu ne-a rămas în limba română decât doar câteva denumiri geografice, fiindu-ne lăsate moștenire denumirile: comuna Peceneaga (jud. Tulcea), Pecineaga (jud. Constanța), pădurea Peceneaga (jud. Brăila) și muntele Picineagul (în fostul județMuscel). Comuna, într-o anumită perioadă politică de tristă amintire a mai purtat și denumirea de I.G. Duca (1933-1940), deoarece politicianul avea o moșie în vatra

POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
spun că ar fi existat pe teritoriul comunei chiar și o mănăstire grecească. De la pecinegi nu ne-a rămas în limba română decât doar câteva denumiri geografice, fiindu-ne lăsate moștenire denumirile: comuna Peceneaga (jud. Tulcea), Pecineaga (jud. Constanța), pădurea Peceneaga (jud. Brăila) și muntele Picineagul (în fostul județMuscel). Comuna, într-o anumită perioadă politică de tristă amintire a mai purtat și denumirea de I.G. Duca (1933-1940), deoarece politicianul avea o moșie în vatra satului Vânători, aparținând ca administrație comunei Pecineaga

POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673

atestată prin documente. Legendele transmise din bătrâni spun că ar fi existat pe teritoriul ei chiar și o mănăstire greceasca. De la pecinegi nu ne-a rămas în limba română decât doar câteva denumiri geografice fiindu-ne lăsate moștenire denumirile: comuna Peceneaga (jud. Tulcea), Pecineaga (jud. Constanța), pădurea Peceneaga (jud. Brăila) și muntele Picineagul (în fostul județMuscel). Cea de a doua migrație a urmat în Dobrogea, prin 1882 -1883 și anume cea a mocanilor oieri din zona Sibiului și Brașovului, urmată la

UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
spun că ar fi existat pe teritoriul ei chiar și o mănăstire greceasca. De la pecinegi nu ne-a rămas în limba română decât doar câteva denumiri geografice fiindu-ne lăsate moștenire denumirile: comuna Peceneaga (jud. Tulcea), Pecineaga (jud. Constanța), pădurea Peceneaga (jud. Brăila) și muntele Picineagul (în fostul județMuscel). Cea de a doua migrație a urmat în Dobrogea, prin 1882 -1883 și anume cea a mocanilor oieri din zona Sibiului și Brașovului, urmată la puțin timp de cei din partea Brăilei prin

UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
Corola-llms4eu/Law/287620

nufAru 161053 Dunarea Neeutrofizat Nu 9557.6 61.4 65.6 93.7 OSTROV 161106 Neeutrofizat Nu 6725.5 1.7 53.6 3.2 Valea Rostilor Eutrofizat Nu 7126.1 14.0 26.1 PARDINA 161133 Dunarea Neeutrofizat Nu 13939.1 (blank) 299.7 #VALUE! Mila 35 Neeutrofizat Nu 8275.4 298.8 99.7 peceneaga 161151 Dunarea Neeutrofizat Nu 4075.0 1.3 54.8 2.3 Pecneaga Eutrofizat Da 4275.0 10.1 18.5 SARICHIOI 161179 Hagilar Neeutrofizat Nu 566.4 0.2 285.3 0.1 Telita Neeutrofizat Nu 9170.9 8.1 2.8 sfântu gheorghe 161231 Dunarea Neeutrofizat Nu 49278.9 599.4 615.5 97.4 Marea

GHID SPECIFIC din 18 iulie 2024 (2024) [Corola-llms4eu/Law/287620]
Corola-blog/BlogPost/343101_a_344430

documentar. Legendele transmise din bătrâni spun că ar fi existat pe teritoriul ei chiar și o mănăstire grecească. De la pecinegi nu ne-a rămas în limba română decât doar câteva denumiri geografice fiindu-ne lăsate moștenire printre altele denumirile: comuna Peceneaga (jud. Tulcea), Pecineaga (jud. Constanța), pădurea Peceneaga (jud. Brăila) și muntele Picineagul (în fostul județ Muscel). Comuna într-o anumită perioadă politică de tristă amintire a mai purtat și denumirea de I.G. Duca (1933-1940) deoarece politicianul avea o moșie în

UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343101_a_344430]
ar fi existat pe teritoriul ei chiar și o mănăstire grecească. De la pecinegi nu ne-a rămas în limba română decât doar câteva denumiri geografice fiindu-ne lăsate moștenire printre altele denumirile: comuna Peceneaga (jud. Tulcea), Pecineaga (jud. Constanța), pădurea Peceneaga (jud. Brăila) și muntele Picineagul (în fostul județ Muscel). Comuna într-o anumită perioadă politică de tristă amintire a mai purtat și denumirea de I.G. Duca (1933-1940) deoarece politicianul avea o moșie în vatra satului Vânători aparținător ca administrație comunei

UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343101_a_344430]
Corola-blog/BlogPost/379905_a_381234

Est sau Coridorul Verde al Europei”, realizarea de expoziții culinare cu degustare de mâncăruri tradiționale, spectacole folclorice. Participanții au fost echipe de bucătari și ansambluri folclorice din Delta Dunării, meșteșugari, aparținând comunităților rușilor lipoveni, ucrainieni, evrei și români din localitățile: Peceneaga, Jurilovca, Crișan, Mila 23, Pardina, Mahmudia, Letea, Chilia Veche, Brăila și Constanța. Expoziții cu preparate din pește, diversificate, foarte bogate și apetisante, din care nu a lipsit borșul de pește preparat la fața locului, au stârnit curiozitatea și apetitul culinar

FESTIVALUL GASTRONOMIC ŞI ECO-CULTURAL D’ALE GURII DUNĂRII, BUCUREŞTI, I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379905_a_381234]
Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233

prin vitalitatea cântecului izvorâtă din adâncul sufletului unor oameni crescuți parcă din energiile naturii. Pe scena în aer liber și-au arătat măiestria glasurilor și a instrumentelor muzicale ansambluri folclorice aparținând românilor, lipovenilor și ucrainienilor din Delta Dunării: „Armonicii” din Peceneaga, „Juraveli” (Cocor) din Jurilovca, „Katiușa” din Mahmudia, „Sinicika” de la Mila 23, „Bila Roja” (Trandafirul Alb) din Letea, „Bila Makovka” (Nufărul Alb) de la Chilia Veche. "Armonicii" din Peceneaga este o formație veche, de români, înființată în 1957, singura din țară care

FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
muzicale ansambluri folclorice aparținând românilor, lipovenilor și ucrainienilor din Delta Dunării: „Armonicii” din Peceneaga, „Juraveli” (Cocor) din Jurilovca, „Katiușa” din Mahmudia, „Sinicika” de la Mila 23, „Bila Roja” (Trandafirul Alb) din Letea, „Bila Makovka” (Nufărul Alb) de la Chilia Veche. "Armonicii" din Peceneaga este o formație veche, de români, înființată în 1957, singura din țară care cântă numai la armonici moștenite din străbuni. Membrii ansamblului sunt îmbrăcați în costume specifice zonei nord-dobrogene: pantaloni albi, cămașă albă, din in, cu imprimeuri, brâu roșu, ilic

FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
care cântă numai la armonici moștenite din străbuni. Membrii ansamblului sunt îmbrăcați în costume specifice zonei nord-dobrogene: pantaloni albi, cămașă albă, din in, cu imprimeuri, brâu roșu, ilic alb, cu modele din piele aplicate. Au interpretat dansuri tradiționale din satul Peceneaga: „Stânga”, „Floricica”, „Țânțărașul”, „Mușamaua”, „Lanseta”, „Cadâneasca”, „Trăncănăul”, „Hora în două părți”, „Brâul numai de bărbați.” Au ca obiectiv achiziționarea de armonici noi. Formația "Juraveli" (Cocor) din Jurilovca este alcătuită din 15 membri de vârste diferite, de la 10 la 60 de

FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
inimii”. Rețetele culinare ne-au fost prezentate de: Violeta Procop (Mahmudia), Șepceanu Veronica (Crișan), Josan Elisabeta (Pardina), Maxim Viorica (Letea), Ana Zaiț (Jurilovca), Danilov Lavinia (Chilia Veche). Informația despre costume ne-a fost oferită de: Munteanu Elena (Mila23), Radu Gheorghe (Peceneaga), Turcu Eugenia (Jurilovca), Leleancă Valentina (Chilia Veche), Șchiopu Captelina (Letea), Sidorov Mihalea (Mahmudia), Anna Ravliuc (București), despre împletiturile în papură, de Pohilcă Mariana (Mahmudia), despre vinurile ecologice, de Mădălin Tudor (Constanța), despre istoricul Asociației „Salvați Dunărea și Delta Dunării”, de

FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821

de aur" a sașilor (Andreanum) din 1224, între privilegiile acordate coloniștilor germani se afla și dreptul de a folosi "pădurea românilor și pecenegilor" (silva Blacorum et Bissenorum)-toponimele ce amintesc pe pecenegi sunt numeroase în Transilvania. Dar alte triburi turanice (pecenege), rămase mai departe în ținuturile extra-carpatice, au continuat incursiunile în Ungaria (Transilvania), ultima a avut loc în 1068. Cronicarul Simon de Keza o atribuie în mod corect pecenegilor, în timpul regelui ungar Solomon (1063-1074). Trebuie să precizăm că și după migrarea

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
jos). Dealtfel, ei nu puteau rămâne oricum în sudul Rusiei, din cauza presiunii cumanilor, și au fost siliți să se refugieze la Bizanț. În 1143, pecenegii sunt menționați alături de cumani și franci între populațiile ce prădau apusul Imperiului. Rămășițele hoardelor turanice (pecenege) s-au refugiat în Ungaria, unde cronicile latine vorbesc despre un "duce al cumanilor" fugit în oastea regelui Ștefan II, după "măcelul împăratului"-victoria lui Ioan II asupra pecenegilor sau cumanilor.5 Sosiți în regiunile noastre, la începutul secolului al

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
1092, în frunte cu o căpetenie "Kopolchor" sau "Copulch, fiul lui Krul" (Iorga), dar sunt învinși de regele Ladislau. În ceea ce privește amintirea pe care ar fi lăsat-o la noi, românii, acești turci-pecenegii, Xenopol credea că în nume de localități, ca Peceneaga din Dobrogea sau sudul Moldovei, Bugeac (Basarabia) ar fi o urmă a prezenței lor, dar Iorga contestă neconvingător această susținere. De la pecenegi, dacă nu de la vechii sciți turanici, vine denumirea de Bărăgan, dată câmpiei muntene, și aceea de "kurgan". În

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
vreme de câteva sute de ani a lăsat urme în toponimie și în limbă-sunt cuvinte legate de viața păstorească precum cătun, corhană, beci, vătaf, cioban, dușman, buzdugan ș.a. În toponimie, să consemnăm o serie de nume de localități, mai întâi pecenege: Peceneaga (sat), jud. Tulcea, Peceneaga (pădure, jud. Brăila), muntele Picineagul-jud. Muscel, râul Peceneaga, afluent al Buzăului, Pișineaga, în Țara Hațegului, Beșimbav, în Țara Făgărașului, Dealul Beșinoului, lângă Sibiu, satul Beșinău, în județul Alba, satul Beseneu, în județul Bistrița-Năsăud, Beșenava, în

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
de câteva sute de ani a lăsat urme în toponimie și în limbă-sunt cuvinte legate de viața păstorească precum cătun, corhană, beci, vătaf, cioban, dușman, buzdugan ș.a. În toponimie, să consemnăm o serie de nume de localități, mai întâi pecenege: Peceneaga (sat), jud. Tulcea, Peceneaga (pădure, jud. Brăila), muntele Picineagul-jud. Muscel, râul Peceneaga, afluent al Buzăului, Pișineaga, în Țara Hațegului, Beșimbav, în Țara Făgărașului, Dealul Beșinoului, lângă Sibiu, satul Beșinău, în județul Alba, satul Beseneu, în județul Bistrița-Năsăud, Beșenava, în jud.

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
ani a lăsat urme în toponimie și în limbă-sunt cuvinte legate de viața păstorească precum cătun, corhană, beci, vătaf, cioban, dușman, buzdugan ș.a. În toponimie, să consemnăm o serie de nume de localități, mai întâi pecenege: Peceneaga (sat), jud. Tulcea, Peceneaga (pădure, jud. Brăila), muntele Picineagul-jud. Muscel, râul Peceneaga, afluent al Buzăului, Pișineaga, în Țara Hațegului, Beșimbav, în Țara Făgărașului, Dealul Beșinoului, lângă Sibiu, satul Beșinău, în județul Alba, satul Beseneu, în județul Bistrița-Năsăud, Beșenava, în jud. Timiș. În ceea ce privește toponimele cumane

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
limbă-sunt cuvinte legate de viața păstorească precum cătun, corhană, beci, vătaf, cioban, dușman, buzdugan ș.a. În toponimie, să consemnăm o serie de nume de localități, mai întâi pecenege: Peceneaga (sat), jud. Tulcea, Peceneaga (pădure, jud. Brăila), muntele Picineagul-jud. Muscel, râul Peceneaga, afluent al Buzăului, Pișineaga, în Țara Hațegului, Beșimbav, în Țara Făgărașului, Dealul Beșinoului, lângă Sibiu, satul Beșinău, în județul Alba, satul Beseneu, în județul Bistrița-Năsăud, Beșenava, în jud. Timiș. În ceea ce privește toponimele cumane, menționăm localități precum Comani-în fața Vidinului, Comani-jud. Olt

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724

lungă sau mai scurtă sunt reprezentate în toponimia din teritoriul romînesc în proporție mai restrînsă și în forme mai puțin profunde decît slavii. Popoarele turcice (cumanii și pecenegii) au lăsat urme puține și nesigure onomasiologic și lingvistic în toponimia romînească: Peceneaga, Pecineaga, Pecineagul, Beșineu, Beșinou, Beșinova, Comána, Cómăna, Comani, Comăneasa, Uzul, Iași, Bahlui, Bohui, Călmățui, Covurlui, Vaslui. Stratul maghiar acoperă, cum e firesc, partea de vest a țării: Aiud, Beiuș, Căptălan, Fărcașa, Firiza, Geoagiu, Hășmaș, Hideg, Ieud, Mărăjdia, Nădaș, Racoș, Sebeș

101 nume de locuri by Ion Toma (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
1439, lîngă Șiria), Kumánd, Comăna de Jos (magh. Alsó-Komána), Comăna de Sus (magh. Felső Komána), Cumănești, Coman, Comanul, Comana, Comanca, Comani, Comăneanca, Comănița, Comăneasa, Comănești, Comănița, Caracal (< Kara, „negru“ și kala, „cetate“). Pecenegii sunt și ei reprezentați în numele de locuri (Peceneaga, Pecinegul, Peceneagul, Pecenevra, Pecenișca, Tălmaciu (numele unui trib peceneg, tolmač), Uzul, Uza (numele unui alt trib), și, probabil, Brașov (< Barasu, „apă albă“), Bucegi-Buceci (bučak-buğak- buğag „unghi, colț, margine, loc izolat“), Bugeac (< buğak), Bărăgan (baragan, boragan „furtună, viscol“, din sintagma „ținut

101 nume de locuri by Ion Toma (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]