14 matches
-
ulcele, muzici vechi și muzici noi. Potrivit comunicatului de presa-Meșteri iconari și cruceri ne vor petrece în zilele de 9, 10 și 11 septembrie, de la zece dimineața până la șase seară în curtea Muzeului. Vom privi și târgui icoane, izvoade, pristolnice, pecetare, miniaturi, îngeri țesuți, troițe și cruci, dar, mai ales, le vom asculta poveștile despre meșteșugul și atelierele lor. Anul acesta, se va redeschide seria Portrete / ateliere, începută de MȚR în 2003. Corina Petculescu, iconar, si Paul Balaci, crucer din satul
LIA-ALEXANDRA HUSAR: ZILELE MUZEULUI TARANULUI 2011 de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Lia_alexandra_husar_zilele_muzeului_taranului_2011.html [Corola-blog/BlogPost/356202_a_357531]
-
Conceput sub formă de expoziție, dialog cu creatorii și atelier-portret, Târgul organizat de Muzeul Țăranului Român este o formă nouă de cunoaștere a diferitelor tipuri de obiecte religioase specifice anumitor zone ale țării: icoane pe lemn, pe sticlă, de vatră, pecetare, cruci, pristolnice, troițe, reușind totodată să ne ajute să pătrundem în lumea interioară a creatorului acolo unde se obține legătura cu divinitatea, se zămislește harul, apar gânduri, frământări și iluminări sau în atelierul de creație pentru a urmări tehnici de
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
o expoziție inedită de sculptură religioasă, pictată. Într-un spațiu restrâns ce poate fi asemănat cu o căsuță de poveste sau cu un altar unic și original pot fi admirate căușe, blidare, farfurii de formă rotundă sau de inimioară, pristolnice (pecetare), harta României și foarte multe cruci, de mărimi și forme diferite, pictate cu chipuri de sfinți, motive geometrice și flori de câmp. Expoziția a adunat loalaltă harul sculptorului și al pictorului, într-un adevărat sincretism al artelor, puterea gândului și
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1407156050.html [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
Conceput sub formă de expoziție, dialog cu creatorii și atelier-portret, Târgul organizat de Muzeul Țăranului Român este o formă nouă de cunoaștere a diferitelor tipuri de obiecte religioase specifice anumitor zone ale țării: icoane pe lemn, pe sticlă, de vatră, pecetare, cruci, pristolnice, troițe, reușind totodată să ne ajute să pătrundem în lumea interioară a creatorului acolo unde se obține legătura cu divinitatea, se zămislește harul, apar gânduri, frământări și iluminări sau în atelierul de creație pentru a urmări tehnici de
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
reprezintă funia vieții, iar crucea din interior simbolizează cele patru puncte cardinale. Toate aceste elemente la un loc reprezintă pasca dusă la sfințit la biserică, țepoiul sau stolnicul care se punea în fața mirilor la nuntă și erau folosite pe lingurar, pecetar și lada de zestre. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270641_a_271970]
-
dreaptă sunt aranjate piese de mobilier țărănesc vechi. Toate exponatele provin numai din comunele județului Maramureș. Șopronul adăpostește o masă de lemn veche de 200 de ani, trei lăzi de zestre sculptate, scaune țărănești, ustensile de uz casnic, linguri, ploscă, pecetare, căuce, ceramică veche de Săcel, un război de țesut, fuse pentru tors, fund pentru mămăligă, bărbanță și multe alte obiecte. Anual, comuna serbează ziua scriitorului Taras Sevcenko și Zilele poeziei și cântecului ucrainean. Nu lipsesc nici obiceiurile maramureșene sau ansamblurile
Comuna Bocicoiu Mare, Maramureș () [Corola-website/Science/310635_a_311964]
-
ținut cu evlavie în lada de zestre, „printre stivele de țesături înflorate, aromate cu busuioc și levănțică”, într-un „săculeț din pânză albă de in”; este utilizat doar de femei, în marcarea pâinilor rituale (a păștilor și a prescurelor). Numit pecetar, prescurnicer sau pristornic, acest obiect de cult era, până la un moment dat, nelipsit din casele satelor maramureșene situate pe Iza, Mara sau Cosău. Practica s-a pierdut ori s-a degradat, dar, din fericire, s-au păstrat câteva colecții valoroase
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
sacre, într-un gest ritualic „între rugăciune și munca sfințită de bucuria pecetluirii pâinii” (Ion Iuga, 1993); partea superioară se grupează în două tipuri distincte: „cele cu motive ornamentale și forme legate de ritul creștin” - troițe sau ideea răstignirii stilizată, pecetare cruciforme - și „cele cu pronunțat caracter laic”. Aceste obiecte de cult au tendințe puternice de abstractizare. Aproape fiecare piesă este unicat. Unele au forma unor stâlpi de marmură, altele au forme brâncușiene sau asemănătoare sculpturilor lui Henri Moor (v. Victor
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
Șurdești, Coruia, Vălenii Șomcutei etc). Efectul obținut este unul de monumentalitate, indiferent că baza are formă piramidală, că partea superioară este structurată pe mai multe nivele, că simbolizează cruci, troițe, rozete sau imită forma de „zurgălăi”, precum prisnelul fusurilor. Un pecetar din Moisei a fost cioplit ca un coif cu patru turnulețe, asemănător turlelor gotice ale bisericilor din Maramureșul istoric. Există pecetare cu cele trei brațe unite de un semicerc, asemănătoare crucilor de hotar maramureșene. Ca motiv ornamental incizat mai regăsim
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
structurată pe mai multe nivele, că simbolizează cruci, troițe, rozete sau imită forma de „zurgălăi”, precum prisnelul fusurilor. Un pecetar din Moisei a fost cioplit ca un coif cu patru turnulețe, asemănător turlelor gotice ale bisericilor din Maramureșul istoric. Există pecetare cu cele trei brațe unite de un semicerc, asemănătoare crucilor de hotar maramureșene. Ca motiv ornamental incizat mai regăsim romburile simple sau concentrice, spicul de grâu sau pomul vieții extrem de stilizat. Uneori se regăsește și imaginea omului, cioplită naiv și
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
într-un triunghi înscris. La picioarele lui, într-un soi de arcadă, stau două personaje minuscule... ștergarul din jurul trupului este înlocuit doar de două mici triunghiuri plasate de o parte și de alta a corpului” (Victor Pop, Sabin Șainelic, 2002). Pecetarele din colecțiile maramureșene nu au o vechime mai mare de câteva decenii, sau, în cazuri rare, câteva secole. Însă ritul „sigilării” prescurilor, utilizate drept ofrandă în cultul morților, se practică, cu certitudine, încă din perioada medievală. Pecetarele se disting prin
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
Sabin Șainelic, 2002). Pecetarele din colecțiile maramureșene nu au o vechime mai mare de câteva decenii, sau, în cazuri rare, câteva secole. Însă ritul „sigilării” prescurilor, utilizate drept ofrandă în cultul morților, se practică, cu certitudine, încă din perioada medievală. Pecetarele se disting prin marea capacitate de a sintetiza și de a îngemăna simbolismul riturilor agrare (grâul, spicul, făina), a artei gastronomice (prescuri), a credințelor religioase (tema răstignirii și inscripția de pe postament) și a artei prelucrării lemnului.
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
Hurmuzachi. Datinile străvechi s-au păstrat curate și neașteptat de vii în Maramureș. Cântecele, dansurile, portul țărănesc, mâncărurile precum și meșteșugul olăritului și al lucrului cu lemnul la contrucția caselor, bisericilor, porților, troițelor sau obiectelor casnice ca fusele cu zurgălăi sau pecetarele au constituit un valoros subiect de studiu pentru etnografi din mai multe țări, dar și de admirație pentru vizitatorii zonei. Graiul maramureșean este unul dintre cele cinci subdialecte de bază ale dialectului dacoromân. Acesta se vorbește în Maramureșul istoric, în
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
Iași erau din cele mai diverse. În 1774 sunt atestați evrei covrigari și brutari, în 1820 era atestată o breaslă a căciularilor evrei. Ei practicau și meseriile de cărămidari, ceasornicari, caretași, ceaprazari, cizmari, croitori, medici, dogari, butnari, fanaragii, casapi, lăutari, pecetari, pietrari, sticlari și geamgii, negustori și fabricanți de băuturi spirtoase. În Iași, atelierele și dughenele evreiești erau predominant dispuse pe două mari artere - Ulița Rusească și Ulița Hagioaiei. Conform catagrafiei din 1844, în Iași trăiau 6.168 evrei care prestau
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]