14 matches
-
de scriu fetele oamenilor, de la mic până la mare", socotind măsura impusă ca o „pedeapsă a săracilor". Se înțelege că introducerea „conscripțiilor" respective a făcut ca nimeni să nu se mai poată sustrage de la plata birului impus: galbenul pentru hârtia primită. Pecetluituri sau banii peceților erau o modalitate de cunoaștere a plătitorilor dărilor. În vremea lui Mihai Racoviță ori Antioh Vodă erau un impozit fix care se stabilea și se plătea anual la vistierie în rate de câte un sfert și se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
garanție că nu i se va mai lua mai mult decât cele... 4 sferturi. Căpătând încredere, oamenii nu se mai ascundeau de la plată, ieșeau în față, se înscriau la dare, adică primeau pecetluitul. Documentele vorbesc și în alți termeni despre pecetluituri sau despre cum se luau banii peceților. Tot în cartea lui Constantin Racoviță din 1752 se vorbea că pentru a fi cunoscuți oamenii „scriși în vistierie" li se „da și pecetluituri roșii pe fețele lor”. Ion Neculce referindu-se la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
primeau pecetluitul. Documentele vorbesc și în alți termeni despre pecetluituri sau despre cum se luau banii peceților. Tot în cartea lui Constantin Racoviță din 1752 se vorbea că pentru a fi cunoscuți oamenii „scriși în vistierie" li se „da și pecetluituri roșii pe fețele lor”. Ion Neculce referindu-se la cele de mai sus, și descriind întâia domnie a lui Mihai Racoviță scrie: „atunci a scos Mihai Vodă ruptă pe țară, pecetluituri roșii pe fața a tot omul, și oamenii se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cunoscuți oamenii „scriși în vistierie" li se „da și pecetluituri roșii pe fețele lor”. Ion Neculce referindu-se la cele de mai sus, și descriind întâia domnie a lui Mihai Racoviță scrie: „atunci a scos Mihai Vodă ruptă pe țară, pecetluituri roșii pe fața a tot omul, și oamenii se temeau să iasă la ruptă, ca să nu se înmulțească clevetirile, precum se înmulțiseră la Constantin Duca Vodă. Că văzând Mihai Vodă au scris i cărți pe la stăpânii satelor, și pe la vornici
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
unde găsea zlotașii câte un om fără pecetluit, îl punea pe vornicel sau vătman în butuci și îl trimitea la Iași, și-l purta pe uliță prin târg, că n-au scos oamenii întâi la ruptă, să-și fi luat pecetluituri. Și văzând că nici cu aceia nu-i poate speria să iasă toți la ruptă, vândut-au toate ținuturile la Cochii-Vechi ciocoilor, ca goștina de oi pre oamenii cei fără de pecetluituri de ruptă, de nu putea scăpa nici un becisnic de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
scos oamenii întâi la ruptă, să-și fi luat pecetluituri. Și văzând că nici cu aceia nu-i poate speria să iasă toți la ruptă, vândut-au toate ținuturile la Cochii-Vechi ciocoilor, ca goștina de oi pre oamenii cei fără de pecetluituri de ruptă, de nu putea scăpa nici un becisnic de om pe nicăieri să nu ia pecetluit..." Același Mihai Vodă Racoviță, în a sa a doua domnie, când țara se obișnuise și se înscria cu mic cu mare la darea ruptei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
după „rupta în patru sferturi" și a ordonat ca fiecare contribuabil să dea câte un leu de pecetluit. Făcându-și socotelile că vor plăti ruptă 4 lei pe an, oamenii s-au bucurat „că este dajdea ușoară și ieșeau la pecetluituri". Însă, după ce în chipul acesta oamenii s-au înscris și au dat la vistierie tablele contribuabililor, a ieșit alt ordin de la domnie ca fiecare ce are pecetluit să mai dea câte 5 lei. După ce nici așa nu s-au strâns
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a fost dată la mezat pentru restul celor care nu primiseră pecetluirile și, astfel, antreprenorii s-au simțit în drept de a căuta și găsi pe toți cei care se „substrăsese" de la dare. Cu alte cuvinte, și aceste „hârtii și pecetluituri" s-au dovedit tot un mod inventat de visternicii timpului pentru a putea ști oricând cine a plătit dările către vistierie și cine se sustrăgea de la această datorie. Erau și situații când banii adunați nu ajungeau în visteria domnească. La
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cârligaților, se poate citi: „făcut-am acest zapis la mâna dumisale căpitanul Timireanu, că neaufăcut bine cu 2 lei... de ne-am plătit de o năpastă". Vorbind de Mihai Racoviță, Neculai Costin dă să se înțeleagă că „ neputându-se (cu pecetluiturile) strânge banii, atâția câți să-și plinească lăcomia cea nesață, ieși poruncă la zlotași să arunce năpăști, să se îmbrace dați banii după sumele care ieșiseră din vistierie..." La 20 august, 1756, Adunarea țării convocată de domn (Constantin Racoviță) hotărăște
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ugri de om într-un an visteriei, și acești bani să-i dea pe patru sferturi. Iar altă nici mai mult nici mai puțin peste ani să nu dea, nici la bir, nici la rânduieli, nici la hârtii, nici la pecetluituri, nici la fumărit, nici sulgiu, nici ilișu, nici la alte oricâte ar mai ieși și s-ar izvodi prin altă țară... Așijdia m-am milostivit Domnia mea și pentru desiatina de stupi, și pentru gorștina de oi și de mascuri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ce-ar da Grigore bașbulbaș din Curte, de oamenii care au luat bani pe podeală pentru podurile ce să fac aicie în Iași; și să stea zapciu să aducă toată podeala deplin, și să-i aducă și pe dânșii cu pecetluiturile care au la mână, ca să dea samă.” „Cred că nu ai să te superi dacă am să te întreb ce sunt podurile.” Nu-i loc de supărare, sfințite. În acele vremuri, unele ulițe ale Iașilor au fost podite cu bârne
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ai Cetățuiei și Hlincei aveau să plătească anual vistieriei câte 2 galbeni și jumătate, în patru sferturi. Egumenii erau obligați să caute să aducă la vistierie vecinii fugiți sau plecați în alte părți, să le înmâneze fișele de impunere denumite pecetluituri și să-i așeze din nou în satele lor. Și aceștia aveau să plătească anual câte 2 galbeni și jumătate. Mănăstirile se scuteau de orice dări și pentru vitele pe care le dețineau; ele urmau să încaseze goștina obișnuită de
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de bir în visterie ce ș-ar găsi pentru poslușaniia sfintii mănăstiri,... să aibă a-i aduce la dumnalui vel vis(iernic) ca să-i cerceteze și, aflându-i strein(i) făr(ă) de bir în visterie, să le dea și pecetluituri roșii pe fețil(e) și chipurile lor să fie cunoscuț(i) din altă țar(ă) și așa să fie în pace de bir”... ― Cred că ai remarcat faptul că bieților “poslușnici” li se aplicau “pecetluituri roșii pe fețil(e) și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
visterie, să le dea și pecetluituri roșii pe fețil(e) și chipurile lor să fie cunoscuț(i) din altă țar(ă) și așa să fie în pace de bir”... ― Cred că ai remarcat faptul că bieților “poslușnici” li se aplicau “pecetluituri roșii pe fețil(e) și chipurile lor”. Asta ar cam însemna că pecetluirea se făcea cu fierul roșu. ― Este de remarcat, părinte, faptul că până la această dată închinarea mănăstirii Dancu a rămas la Xiropotamo. ― Uite că după aproape douăzeci de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]