162 matches
-
aproape de cumpăna istorică prin care trecea țara. Însuși Pompiliu Constantinescu ar fi putut face loc între preocupările cronicilor sale de la Vremea unor idei și idealuri care să combată direct deruta intelectuală ce se întinsese la un moment dat ca o pecingine. Lovinescu era bolnav, Călinescu redus la tăcere după scandalul dezlănțuit de apariția Istoriei sale în 1941”. Fără ca obiecțiile de acest gen să se oprească aci... Din nefericire, Lucian Valea e puțin comprehensiv și față de un fenomen cu o nobilă infrastructură
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
particularizate de autor, încadrate între un Prolog și un Epilog în trei părți, unde se adună concis inițiativele generațiilor de urmași ai personajului de primă valoare, Sandru Șendrea. El se confruntă cu manifestările de cruzime ale străinilor, întinși ca o pecingine pe pământul țării, trece prin trăiri fără revoltă până ajunge să lunece hipnotic pe versantul unei deslușiri fără speranță, necunoscător de regrete, rezultat al vâltoarei boemei care îl face impersonal ca pe majoritatea tinerilor crescuți în spiritul concepțiilor de la Stambul
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
trenul peste imboldul vertical și iată refrenul: gestul nu-i ancestral cel mai patetic se distinge prin zloată nici-un reproș: se sinucide o fată fugă din cercuri e o probă abjectă tușim și miercuri: raza nu-i prea directă bombe pecingine surprind piramidele Doamne Împinge-le: ne rod stupidele pântecul pântec soldații nu vor să moară un șperț de cântec: căram pietre de moară trec drumul invers ca o lebădă șchioapă și strig pervers: sunt o stână de apă din google
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
se mai aud vaiete prin țevile caloriferelor părăsite înghețate în creier ceață de cadavre după o bătălie uscată bolnavii stau îngrămădiți încearcă să golească deșertul de vid să-l transforme într-o pâlnie ocultă tu îmi arăți coapsele pline de pecingine eu îți arăt inima care ți se va transplanta mâine tu mă rogi măcar să fie de om eu îți spun că nu am nici un control totul e decis nu te poți mișca nici să te sinucizi auzi prin hornuri vocile
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
oasele strămoșilor pieziș, în gropile - adunate dar într-unul pe cârca lor se tot hurducă drumul altarelor din Limpeziș am timp destul ca să mai mor o dată prin gerul somnului m-am logodit au humusul natal și ruginit cu luna - o pecingine uscată încuie vere poarta că e ceață că moartea poartă-n ea destulă viață! romanță desuetă vioara mea de antracit cât te-am iubit cât te-am iubit cădeau căldurile pe noi uitam ades să te despoi și te sorbeam
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
sună jind Și-ntocmai frunzelor bătrâne Din sine-ți anii se desprind. Prin codru nu mai tai vreo breșă Pân^ la driada din stejar: Atins de-o jenă urieșă, Nu-i mai propui alivoar. Spinarea n-o mai ții erectă, Pecingini ți se-nfig în herb; Devii becisnică insectă Intrusă-n cosmosul superb! Eheu! Eheu! Eheu, mustangii tinereții mele Cum fost-au fost alegri și tehui, învolburând fascicule de stele Când mă stârnea o nimfă cu pistrui. Pe-atunci știam să
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
cearșaful boțit, atingînd cuta ce încă mai are memorie, galben, arzînd fără flacără, ca într-o candelă din chiar trupul celui de viu îngropat în mormîntul trupului tău, vin să se roage, vin să se-ntindă peste el femeile ca pecinginea, să se scarpine pînă la sînge, pînă la înviere, pînă la înălțare, pînă unde mîinile nu mai au ce culege din cenușa dusă de vîntul adormit, și el ca un miel cu gura pe sfîrc, vin să-l uite de
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
hău mi-l soarbe parastas de foi de varză prăznuiesc sobòlii crivățul nuntește-n barba-mi coaște de orgolii câini scheletici nu mai latră umbre din unghere gloabe de heruvi în lepre gâlgâie-nviere... omu-i o jivină oarbă - scrisă de pecingini numai crima i se ține - agățată-n gingini... mântuire-analfabetă scurge zoaie-n zare se târăște-un ciot de cântec fără lumânare balamaua lumii noastre scârțâie de vești Criste - au rămas pe garduri gargare popești nu mai știu citi în stele
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
ravagii. secvență cu secvență scenariul ÎNTREGULUI SISTEM ECONOMIC Peste 50 de milioane de șomeri, în falimentării unor bănci, și al demarării AMERICAN) s-a transmis, s-a întins Uniunea Europeană, oameni care nu crizei financiare și economice) s-a ca o pecingine în țările cu economii au mai putut să-și plătească ratele la declanșat în Statele Unite ale Americii interconectat cu cea a Statelor Unite, bănci, care au intrat într-o stare de o criză financiară și economică de o iar de aici
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefan Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_61]
-
niciodată încheiate. Titlul cărții duce, pe căi diferite, la același sens unificator. Mai întâi, odată cu inundațiile, sătenii descoperă „casele lor înconjurate și pline de noroi negru, urât mirositor, ca un putregai semilichid ce se întindea peste tot și toate - o pecingine uriașă”. În final, apa neagră, a potopului apocaliptic, se regenerează - cele două scene, având aceeași semnificație. În plus, și aici sensul e plin, Ștefan Moise suferă de glaucom, tulburare a ochilor cunoscută în popor drept „apă neagră”. Privirea obturată nu
Istoria ca așteptare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2523_a_3848]
-
nu vede nici o problemă în persistența comunismului și securismului în România), unde oricum vechii meșteri neo-bolșevici sunt de nebătut! Și, din păcate pentru el, mințile lucide din partid nu vor fi foarte încântate să susțină un candidat incapabil să distingă pecinginea partinico-securistă de valorile liberalismului. Problemele pe care dl. Stolojan începe deja să le aibă în propriul partid s-ar putea să-l transforme, cât de curând, pe Decebal Traian Remeș într-un profet în țara liberală: și anume, ca după
Urna scapă turma by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16762_a_18087]
-
mai bengos"; "Discuții în general despre jocuri. Care vi se pare mai bengos, care e nashpa de tot și merită aruncat" (am păstrat parțial ortografia originalelor); în unele contexte nici nu se mai poate substitui cu drăcos: "Du-te, măi pecingine, la magazinele alea bengoase și nu mai veni aci să strici vadu'!" (arhiva Cotidianul 2001 - reportaj). Constatăm, în orice caz, o asociere frecventă a adjectivului cu substantivul mașina: "mașinile "bengoase" s-au transformat într-un simbol al virilității" (Evenimentul zilei
"Mașini supărate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16174_a_17499]
-
mai bine". Motivele nu au însă toate aceeași greutate. Dacă aș încerca să scot în relief doar câteva din ele, cele care se coagulează într-un nucleu dur, m-aș opri la corupție, injustiție și confuzie morală. întinse ca o pecingine, acestea ne dau sentimentul că viața cea nouă se clădește pe noroi, prin urmare e expusă unei alunecări intempestive și distrugătoare. Ele ne destabilizează psihic, pregătindu-ne să citim orice eveniment în cheia catastrofei. Dar, firește, nu vă spun nici o
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
dialogul cu oamenii care îmi ies în cale. Stilul este legat întotdeauna de subiect...” Iată ce spunea Horațiu Mălăele despre Horațiu Mălăele și talentul său: „Eu m-am născut sașiu, cu rahitism în stare stabilă, reumatism poliarticular, rubeolă, rujeolă, otită, pecingine, puțin afon, puțin dislexic, puțin bâlbâit, adică posedând toate argumentele unui eșec plenar.” Legat de vise, privindu-mă un pic cam câș în ochi, maestrul Mălăele mi-a mărturisit: „Am fost cu copiii în Parcul Ioanid, să înălțăm un vis
Mălăele, omul orchestră by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2726_a_4051]
-
nerecunoscători cu semizeul Eminescu, pe cât au fost cu semizeul Socrate...și unul, și altul, au căzut victime nu sabiei, pe câmpul unei lupte „pe fata”, cavalerești - ci victime ale unor cabale oribile și ale unor trădări incredibil de extinse, precum pecinginea! Lui Eminescu nu i-a rămas, deplin credincios, dintre prieteni, decat sufletistul țăran, rafinat inițiat, povestaș genial, ION CREANGĂ...poate s-o socotim pocăita, acum, si pe Veronica Micle (care-l trădase, anterior, cu Caragiale...) ...în schimb, bucovinenii lui, Chibici-Râvneanu
Mihai Eminescu – Martir al credinţei [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
-o pe Manuela din lunga ei meditație. Este zguduitor naturalismul desprins din aceste pagini descriptive, în care ea se simte năpădită ca de o boală de prezența acestui copilaș : ”I se păru că a crescut pe pielea ei curată o pecingine, și suferea de acest parazit care nu are amestec cu organismul ei, dar totuși i s-a suprapus”. Aceste rânduri, deși aparțin prozei de început a scriitoarei, anticipează romanul de maturitate Concert din muzică de Bach, în care prințul Maxențiu
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
Sydney; un altul are un loc de muncă în Stockholm, oraș candidat a organizarea Jocurilor Olimpice din 2000; al treilea este angajat la întreprinderea metalurgică a lui Paul Henderson, președinte al Comitetului de candidatură a orașului Toronto la JO din 1996 (Pecinginea corupției din CIO se întinde, cotidianul Adevărul, 23 ianuarie 1999). Un consultant al Comitetului de Organizare Salt Lake City, ce a fost exclus ulterior, a declarat în februarie 1999, la Deseret News din Salt Lake City, că el n-a
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
împotriva ciumei roșii ce se abătuse asupra Ungariei prin instalarea guvernului comunist al lui Bela Kun. Curios, mulțumirile s-au transformat uneori în reproșuri, chiar de către cei care ne solicitaseră să intervenim. Comunismul începea să se extindă, galopant, ca o pecingine. Este meritul armatei române, ce rămăsese fără armament și echipamente, că i-a pus o frână, că l-a îndepărtat pentru mai bine de două decenii de frontierele noastre și de țările vecine, pe lângă Ungaria, Cehoslovacia și Polonia, ultimele două
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
fanatism ar semăna cu perorația vană a unui agent de propagandă: searbădă diatribă pe seama unui flagel împotriva căruia cuvintele sunt neputincioase. A face filozofie pe marginea fanatismului înseamnă a bate cîmpii după modelul psalmodic al literaturii contemporane, și asta fiindcă pecinginea în cauză nu poate fi combătută vînturînd argumente abstracte sau vehiculînd clișee ideologice. Este nevoie de altceva, de o cunoaștere intimă a mecanismului său patogenic, de o demontare a elementelor din care această patologie psihică poate lua naștere. În această
Radiografia fanatismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9684_a_11009]
-
ticăloase nu sunt adresate bărbaților heterosexuali cu activitate sexuală normală, ci impotenților mereu cu gura plină de bancuri porcoase, gata să rânjească de pe margine la un viol. Nu înțeleg homosexualitatea, nici măcar nu pot să mi-o imaginez în act. Cu privire la pecinginea „corectitudinii politice” m-am exprimat de nenumărate ori. Dar cred că e profund incorect să atribui acestui comportament sexual, înnăscut sau dobândit, conotații morale sau valorice. Pot exista homosexuali care să aibă ceva mai multă grijă de un copil decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
la cineva de încredere, căruia să-i spună tot ce știe. Se socotise că ar putea da greș și atunci. Dar în acest caz nu mai avea nici un fel de remușcare, nici un fel de problemă, chiar în limita datoriei. Dacă pecinginea conspirației se întinde atît de mult și de sus înseamnă că nu mai este vorba de o conspirație, de un complot, ci de o realitate, de o normalilate, pentru că niciodată nu conspiră cei mulți împotriva celor puțini, ci invers. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
-se la unison de forța de pătrundere a Carminei, îmbiind-o spre lecturi mai severe. În vremea aceea, Carmina nu mai semăna cu o ființă umană, devenise un burete ce absorbea cu repeziciune și precizie și se extindea ca o pecingine pe suprafețele alăturate, cu rapacitate, cu forță...Cu timpul, de dragul ambiției ce se stârnise în ea, renunță la toate tabieturile ce-i umpluseră până atunci existența și dădea o cu totul altă prețuire zilelor și nopților. Nu se mai preocupa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
peste morminte! Viața este un fel de a vegeta dincolo de fereastră; ești sâmbure într-un măr numără-ți frunzele; ești miez într-o nucă fă umbră în grădina bunicilor; ești nisip într-o burtă de mare sparge timpul de stânci. Pecingine peste trupuri cufundate în apa botezului, viața. Copăcel! Între un cimitir ce știe să legene și unul ce știe să numere, nicio diferență. Pășește, puiule, pășește! Ți-a crescut un lăstar în palma dreaptă, semn că trebuie să urci. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
libertății, învelită într-un cearșaf, ascundea orice obsesie dacă îngerii nu aveau sex, nici sâni nu trebuia să aibă.) Precum floarea castanilor, ciuma bolșevică s-a scuturat peste creștet. Plumbul mausoleului s-a topit și s-a împrăștiat ca o pecingine de nerostire. Frica purta insignă în piept, curajul scrijelea stâlpii de telegraf, tovarășii, exfoliau sinapsele ca pe niște ouă fără bănuț. Ogorul patriei, precum un Eden roșu pregătit pentru al XVIII-lea congres. Patriarhul a convocat toate puterile cerești la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
a reîntrupa iluzia. Florile poeților nici toamna nu își scutură mirosul; în pungi de hârtie, în siropul de tuse, în acuarela pictorului, resuscitează primăveri. Lanul de maci pe o pânză de Toniza înmiresmează Galeriile, sângele câmpiilor se împrăștie ca o pecingine până dincolo de fereastră. (Generos în amăgiri ești, Doamne, cu ei!) Le-ai dat o inimă mare cât un aeroport și i-ai făcut să creadă că ei sunt stăpâni peste zborurile cocostârcilor, sub brațe le-a crescut cuibul. Iubește poetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]