83 matches
-
faci? Te bat de te caci pe tine. Mișcă-ți curul în sală și nu comenta! Hai mai repede și gura mică! Le-am băgat în sală ca pe oi. Aici eram obligate să stăm pentru învățat. Imediat a ajuns pedagoga Bălășoiu. Unde ești, fă, curvă? Mă căuta pe mine. Aici sunt. Ascultă la mine, mă atinge peste față cu bățul destul cât să simt durerea, făăă proasto, ai de-a face cu mine dacă nu-ți stăpânești târfele, ai înțeles
ŞAPTE ANI AUTOR DORINA ŞIŞU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Sapte_ani_0.html [Corola-blog/BlogPost/366943_a_368272]
-
-ți stăpânești târfele, ai înțeles? Da, am înțeles. ─ Ai înțeles pe dracu să te ia! Peste zece minute, stingerea! Fața îmi ardea. Palma directorului a fost puternică. Nu mă lovise nimeni până acum. Cu urechea dreaptă nu mai auzeam bine. Pedagoga accentuase durerea și pe obrazul celălalt. Primul capitol din romanul autobiografic Șapte ani Autor Dorina Șișu Dublin - Irlanda Referință Bibliografică: Șapte ani Autor Dorina Șișu / Dorina Șișu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 207, Anul I, 26 iulie 2011. Drepturi
ŞAPTE ANI AUTOR DORINA ŞIŞU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Sapte_ani_0.html [Corola-blog/BlogPost/366943_a_368272]
-
un cuțit bont atâta pâine, cât nu tăiase niciodată în viața ei. Bineînțeles că făcuse bășici la mână. După masă, urma programul „de meditație”. Pentru că internatul nu avea sală „de meditație” pentru cele aproximativ o sută de fete, domnișoara Geta, pedagoga, le încolona două câte două și, cu gențile în mână, se reîntorceau la școală, unde în trei săli de clasă, începea programul de meditație. Măriuca avu de la început o inapetență pentru acest program de învățat obligatoriu, pentru încolonarea aceea umilitoare
CHAGRIN D AMOUR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1460704567.html [Corola-blog/BlogPost/381245_a_382574]
-
parte a programului de învățat o afectă somnului. era un somn greu, cu capul pe bancă, cu paltonul pe cap, până la pauza de la jumătatea programului, când fata se trezea și, odihnită se apuca de învățat si de teme. La început, pedagoga o cam certă, dar aflând de rezultatele ei bune, o lăsă în pace. Seara, fetele se adunau în dormitorul lor și, până la stingere, era vremea de sporovăit. În scurt timp, Măriuca se împrieteni cu toate fetele din cameră: Cu Viorica
CHAGRIN D AMOUR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1460704567.html [Corola-blog/BlogPost/381245_a_382574]
-
acoperit cu dale de beton, care făcea legătura directă cu strada unde se afla liceul. Înternatul era de fapt o casă boierească naționalizată, așezată departe de stradă, într-o curte mare, unde în partea din față elevele interne, sub supravegherea pedagogei puneau primăvara în straturi ceapă, usturoi și varză. Chiar în fundul curții se afla un corp de clădiri mai joase (probabil foste locuințe ale servitorilor) unde acum era amenajată bucătăria și sala de mese. Tot acolo locuia și tanti Tincuța, bucătăreasa
LEANA de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1460561807.html [Corola-blog/BlogPost/368940_a_370269]
-
ușile dormitoarelor și ai cărei pereți erau „tapetați” cu dulapuri albe, ca un garderob uriaș Măriuca privi în jur cumva dezamăgită și speriată. Nimic nu-i era familiar, nici dulapurile, nici holul acela înalt, nici dormitorul în care domnișoara Geta, pedagoga, îl repartizase celor de-a noua, iar gândul că va trebui să rămână aici fără cei dragi o făcea să plângă și să-i fie deja dor. Era o camera recent adăugată, pe colț, cu pereții reci, din care unul
LEANA de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1460561807.html [Corola-blog/BlogPost/368940_a_370269]
-
pentru ea cu rândul fiecare, alergam prin librării după cărțile sale și vorbeam mult despre poezia sa filozofică și de dragoste. Nu arătam prea bine în dimineața aceea căci plânsesem de ciudă că nu ne-au dat bilet de voie, pedagogele. Dacă ar fi venit în oraș fugeam din cămin cu siguranță, cum fugeam în timpul mesei de seară în fiecare joi la cenaclul ziarului local. Duminica aceea a fost o zi de vis. Când am ajuns în tabăra de sculptură, în
CENACLUL FLACĂRA LA MĂGURA BUZĂULUI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cenaclul_flacara_la_magura_buzaului.html [Corola-blog/BlogPost/355615_a_356944]
-
căci Ampoiul care curgea la câteva sute de metri mai jos își trimitea șușotitul în permanență până la noi. Aici am avut parte de o supraveghere din partea unui personal deosebit în persoana inginerului miner Hossu și a soției sale, care era pedagoga noastră. Această familie nu avea copii și ne înconjura pe noi elevii ucenici cu foarte multă dragoste, îndemnându-ne să citim, să cântăm, lăsându-ne o aparentă libertate binefăcătoare pentru noi și niciodată nu am avut incidente sau probleme deosebite
AMINTIRI, AMINTIRI...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_amintiri_autor_mihai_leonte.html [Corola-blog/BlogPost/370939_a_372268]
-
Ion (Nicu) Irimescu (n. 27 februarie 1903, Arghira, comuna Preutești - d. 28 octombrie 2005, Fălticeni) a fost un sculptor român, profesor și membru al Academiei Române. Centenarul artist plastic român a fost fiul lui Petre Irimescu, proprietar, și al Mariei Cazaban, pedagogă; a mai avut frați pe Alexandru și Verona. După absolvirea școlii primare nr.1 din Fălticeni între anii 1910-1915, urmează cursul secundar la Liceul "Nicu Gane" din același oraș (1915-1924), unde a participat la punerea în scenă a unor piese
Ion Irimescu () [Corola-website/Science/297727_a_299056]
-
Osvaldo Fresedo și José Basso. La începutul anilor '50, oscilează încă între bandonéon și pian, intenționează chiar să se dedice muzicii clasice. Cu aceste idei întreprinde o călătorie în Franța, cu o bursă a Conservatoriului din Paris. Cunoscută muzicologa și pedagoga, Nadia Boulanger îl convinge să-și dezvolte capacitățile muzicale pornind de la ceea ce constuie adevărată să chemare artistică, bandonéon-ul și muzica de tango. La Paris, în 1955, în compania lui Marțial Solal la pian și a orchestrei de coarde a Operei
Astor Piazzolla () [Corola-website/Science/299371_a_300700]
-
() a fost o pedagogă moldoveancă, notabilă pentru discursul său din 7 august 1940, prin care a cerut crearea Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești în componența URSS. S-a născut în familia nobilului ereditar Alexandru A. Trofimov, învățător executat de bolșevici împreună cu fratele Zinaidei, Vladimir, la
Zinaida Crăciunescu () [Corola-website/Science/336925_a_338254]
-
mai renumiți tenori, de la Beniamino Gigli și Ferruccio Tagliavini până la Luciano Pavarotti și Plácido Domingo. După ce începuse să studieze literatura și filozofia la Universitatea din București, a luat lecții de canto cu Lucia Anghel, continuând apoi cu celebra soprană și pedagogă Lydia Lipkowska. La 19 ani își termină studiile formale în Italia cu tenorul Aureliano Pertile, solistul preferat al lui Arturo Toscanini. Grație acestei baze excelente de educație muzicală și tehnicii vocale superioare, a reușit să mențină un standard de prim
Virginia Zeani () [Corola-website/Science/298701_a_300030]
-
pensiune unde stam, locuia încă soția compozitorului Gheorghe Dima împreună cu fiica sa. D-na Maria Dima, care poseda o voce rară de alto, o adevărată „voix d’or”cum rar se aude, venise să-și perfecționeze arta sa la vestita pedagogă de canto Augusta Götze(Göße). Mă împrietenii repede cu fiica sa și tot acolo legai o strânsă prietenie, care avea să dureze toată viața mea, cu Gertruda Sauer, o tânără cântăreață care asemenea lucra cu celebra maestră. Noi trei, Gertruda
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
Parascovia Andreevna Botezat ("Прасковья Андреевна Ботезат", cunoscută sub numele scenic ; n. 29 octombrie 1922 — d. 2001) a fost o cântăreață de operă (soprană) și pedagogă moldoveancă, originară din Ciumașki, regiunea Novosibirsk, Federația Rusă. A făcut studii la Novokuznețk, apoi în Alma-Ata, după care la Conservatorul de Stat din Chișinău (azi Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice) în clasa profesoarei Lidia Babici, în anii 1947-1952
Polina Botezat () [Corola-website/Science/334447_a_335776]
-
Lidia Axionov (n. 2 februarie 1916, Chișinău; d. 10 martie 1986, Chișinău) a fost o muzicologă și pedagogă moldoveancă. În 1934, a absolvit Liceul Eparhial de Fete din Chișinău, după care Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică „Unirea” din Chișinău în 1935 și Conservatorul George Enescu din Iași (clasa profesoarei A. Zira) în 1939. Activează ca profesoară la
Lidia Axionov (muzicologă) () [Corola-website/Science/333450_a_334779]
-
Gheorghe Mandicevschi, Ciprian Porumbescu. În 1897, ca prețuire pentru studiile sale de muzicologie, Mandicevschi a fost făcut Doctor honoris causa al universității din Leipzig, iar în 1926 primit titlul de "Hofrat". În 1901 s-a căsătorit cu Albine von Vest, pedagogă muzicală și dirijoarea corului de femei al "Societății Prietenilor Muzicii" din Viena. Eusebie Mandicevschi a decedat în 13 august 1929 în localitatea Sulz, lângă Viena. Mormântul său se găsește în Cimitirul Central din Viena ("Wiener Zentralfriedhof"), grupa 0, rândul 1
Eusebie Mandicevschi () [Corola-website/Science/313806_a_315135]
-
PITIȘ, Ecaterina (13.XII.1882, Brașov - 14.I.1963, Brașov), poetă și publicistă. Este fiica Raveicăi (n. Din) și a lui Nicolae Pitiș, avocat. Urmează o școală de contabilitate, apoi deține funcții la diferite instituții brașovene sau din alte orașe - pedagogă la o școală profesională din Sibiu, directoare a internatului unei școli profesionale din Arad. A debutat în 1900, la revista „Literatură și artă română” (București), unde continuă să publice și în anii următori, dar treptat își extinde colaborarea și la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288829_a_290158]
-
face. Deși speriată, la insistența mea, a mai mers de două ori cu alimente la colegii ei de an. Cu acest prilej „colonelul” Karol Popik i-a propus soției să divorțeze de subsemnatul dacă vrea să lucreze în învățământ. Era pedagogă la Liceul „Elena Doamna” din Suceava. A urmat un timp, de mai bine de un an în care multe doamne, cadre didactice au fost silite să divorțeze de soții lor, prezumtivi dușmani ai comunismului, pentru a fi tolerate în învățământ
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
următoarele calități: este plin, cald, catifelat, profund, rotund, expresiv, frumos etc. și datorită căruia unul și același instrument poate suna diferit sub mâna unui executant sau al altuia. Au apărut și cărți destinate acestei probleme. Marie Jaell (1846-1925), pianistă și pedagogă franceză renumită, este autoarea a două lucrări. În prima lucrare: Le Mecanisme du toucher, Jaell vorbește despre influența pe care o are o anumită porțiune a degetelor în momentul atingerii clapelor pentru schimbarea caracterului fiecărui sunet, întrucât cu cât regiunea
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
după naștere de Mia și Alexandru Andrei. Urmează ciclul primar la Bacău, apoi la Iași Institutul Pedagogic (1881-1886), doi ani frecventând cursuri de filosofie și fiziologie la Universitate, în paralel cu pensionul de fete „Dodun des Perrières”, unde este și pedagogă pentru clasele mici. Din această perioadă datează primele contacte cu ideile socialiste, participarea la cercul lui Ioan Nădejde și frecventarea grupului de la „Contemporanul”, a cenaclului condus de Nicolae Beldiceanu (unde îl cunoaște pe Ion Creangă). În 1891 se înscrie la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289421_a_290750]
-
și simplu, Eduard Gruber nu a existat pentru această facultate (Anuarul general al Universităței dei Iași. Tipărit cu prilejul Jubileului de cinci-zeci de ani, 1911). Foarte curios este faptul că profesorul Găvănescul, care a avut o pregătire academică în domeniul pedagogei, cu doctoratul luat în Germania Versuch einer zusammen-fassenden Darstellung der pädagogischen Ansichten John Locke's, Berlin, 1887), publică imediat după încetarea activității lui Eduard Gruber la universitatea ieșeană o programă de psihologie esperimentală (cursul pentru anul preparator) (ANUARIUL UNIVERSITĂȚEI DIN
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
supoziția că activismul pe care acesta îl pune în practică față de tovarășii săi alcoolici este un răspuns legat de mecanismul de identificare proiectivă, folosit adesea de pacienți. Altruismul se îmbină adeseori cu activismul. A. Freud (1936/1993) citează exemplul unei „pedagoge altruiste”, considerată o persoană modestă și fără pretenții, care și-a înăbușit orice formă de sexualitate; pe de altă parte, „îi place la nebunie să pună la cale căsătoria altora și primește o sumedenie de confidențe amoroase. Lipsa ei de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pregătirii ei foarte serioase, care continuu, an de an, își completa cursul cu ultime descoperiri în domeniu. Cariera ei didactică a fost un triumf, o mare satisfacție că a reușit să se ridice la nivelul dascălilor ei din liceele bolgrădene. Pedagogă cu o intuiție fină, deschisă la tot ce este nou în domeniu, ceea ce i-a atras stima, venerația elevilor săi. A fost un model didactic, pedagogic pentru colegii săi din grupul școlar Petrol-Chimie. Lucrările ei de laborator erau un exemplu
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
câteva fapte destul de interesante. [scandalul de la azilul elena doamna] Al doilea este un scandal izbucnit la Azilul Elena Doamna. De mult se zvonea că în acest institut se petrec fapte imorale și că atât pensionarele, cât și unele institutoare sau pedagoge se dedeau la practici contra naturii. Bineînțeles, ca întotdeauna când întunericul acopere o cestiune, publicul exagerează și clădește fantezii nesfârșite. Adevărul este că, pe atunci, Azilul Elena Doamna avea această reputațiune urâtă, așa că o fată ieșită din Azil era privită
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
face. Deși speriată, la insistența mea, a mai mers de două ori cu alimente la colegii ei de an. Cu acest prilej „colonelul” Karol Popik i-a propus soției să divorțeze de subsemnatul dacă vrea să lucreze în învățământ. Era pedagogă la Liceul „Elena Doamna” din Suceava. A urmat un timp, de mai bine de un an în care multe doamne, cadre didactice au fost silite să divorțeze de soții lor, prezumtivi dușmani ai comunismului, pentru a fi tolerate în învățământ
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]