18,023 matches
-
și organizat cu triumfale succese recunoscute în lumea întreagă de către marea soprană Mariana Nicolesco. Impactul asupra mea nu putea, firește, să fie decât pe măsura acestui eveniment, a cărui complexitate s-a manifestat, ca întotdeauna, pe multiple paliere: profesional, artistic, pedagogic, didactic, festiv, etic, uman. Organizatorii, membrii juriului, tinerii artiști aflați în competiție și toate categoriile de colaboratori erau ca prin miracol armonizați sub semnul bucuriei senine aduse de energia catalizatoare a personalității Marianei Nicolesco. Doamna Mariana Nicolesco purta un colocviu
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
Iași, Junimea, 2002; idem, Lumea românească și Balcanii în reportajele corespondenților americani de război, Iași, Junimea, 2005; idem, Relațiile româno-americane timpurii. Convergențe-divergențe, Editura Albatros, București, 2000. 7 Vezi Valeriu Florin Dobrinescu, Anglia și România între anii 1939-1947, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1992; idem, Diplomația României. Titulescu și Marea Britanie, Moldova, Iași, 1991 (ed. a II-a 2010); Marusia Cîrstea (coord.), Relații economice româno-britanice (1919-1939), Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013; David Britton Funderburk, Politica Mării Britanii față de România (1938-1940). Studiu asupra stragiei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
1978. DISRAELI, Benjamin, Conigsby or the new generation, Bryce, London, 1853. DISRAELI, Benjamin, Henrietta Temple. A Lovestory, Tauchnitz, Leipzig, 1859 DISRAELI, Benjamin, Lothair, vol. 1-2, Tauchnitz, Leipzig, 1870. DOBRINESCU, Valeriu Florin, Anglia și România între anii 1939-1947, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1992. DOBRINESCU, Valeriu Florin, Diplomația României. Titulescu și Marea Britanie, Moldova, Iași, 1991 (ed. a II-a 2010). ELIADE, Pompiliu, Influența franceză asupra spiritului public în România: originile, Institutul Cultural Român, București, 2006. FLEVA, N., Regim autocratic. Politică centralizatoare a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sau sufocă creativitatea. canapeaua e ikea? My granny îmi povestea că la cursul de istoria artei ținut la litere George Oprescu își lectură prorpiul curs cuvânt cu cuvânt. (Amfiteatrul era totuși plin pentru că punea diapozitive în culori (oaaaaaaaaa)). Ăla talent pedagogic. eu am două caiete din alea mari cu spira și mesaje pentru fiecare pagină. Două! fii “acum și aici” și totul devine ușor. @Voroncas Student că toți ceilalți înseamnă majoritatea studenților. Majoritatea studenților de la mine din grupa, dacă vrei să
Primii zece ani sunt grei… by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82775_a_84100]
-
oricum în memoria domniei sale și se exprimă în articolele următoare. Iată de ce participarea mea la discuțiile de pe acest blog (atunci cînd am ceva de spus) mi se pare că merită cheltuiala de timp, fie și numai că un interesant experiment pedagogic. OK, știu, posibil că totul să fie construcție de imagine. Șo what? Rezultatul este același. Bucurenci nu răspunde la provocări și nici la întrebări de genul: maestre n-ai aflat că în limba română se scrie “veni vorba” nu “venii
Minunile romanilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82938_a_84263]
-
generozitate. Puternic fără demonstrații de retorică și rafinat fără ostentație, Alexandru Moser Padina este un pictor care trebuie urgent descoperit pentru nuanțarea și aprofundarea fenomenului nostru artistic din spațiul modernității. Însă dincolo de amploarea sa propriu-zisă, de forța exponatelor, de valoarea pedagogică a discursului asupra istoriei picturii noastre moderne, expoziția din colecții particulare pune la îndemîna privitorilor încă două valori fundamentale, acelea pe care le-am amintit deja, dar care trebuie de multe ori repetate pentru a fi și însușite: pictura ca
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
literare, fără a lipsi o tentă de critică psihanalitica. Singurele obiecții privind acest grupaj de eseuri ar fi că autoarea "derapează narativ" uneori și schițează analogii fără a le preciza rolul în derularea demersului critic. O obstinație - tot de factură pedagogica - de a recontextualiza evenimente ale istoriei culturii, marchează primul eseu (Istoria unei întâlniri: C.G. Jung - K. Kerényi), iar efortul de a populariza, intenția de a face cunoscuți publicului mai larg scriitori că Konrad György sau Danilo Ki se manifestă în
Eseul cu ochelarii by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14764_a_16089]
-
nu convine, Maria-Luiza Cristescu aici își dă măsura talentului critic. Sadoveanu nu s-a străduit să aibă prea multe idei mulțumindu-se cu a povesti fără a inventa, Filimon "a făcut din ficțiune dreptate ca cetățean", Accidentul este o carte pedagogică, dezechilibrată prin încărcarea formulei, personajele lui Camil sunt de fapt niște idei, iar Donna Alba este o bagatelă de roman etc. Am scos din context aceste exemple negative fără a lăsa să se înțeleagă că eseurile Mariei-Luiza Cristescu sunt numai
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
că este nevoie să alternez practica, munca de actor cu cea de profesor. Fiind în beneficiul ambelor ipostaze. Momentul Danaidele, unde l-am secondat pe Silviu Purcărete, a fost o intermediere, o trecere importantă de la experiența de scenă, la cea pedagogică, la alt tip de disciplină. În patru luni, am inventat zeci de exerciții, de teme, de modalități pedagogice. N-am repetat, în tot intervalul, nici un exercițiu. A fost un antrenament, extrem de dur și de util, totodată. Mi-a dat curaj
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
Momentul Danaidele, unde l-am secondat pe Silviu Purcărete, a fost o intermediere, o trecere importantă de la experiența de scenă, la cea pedagogică, la alt tip de disciplină. În patru luni, am inventat zeci de exerciții, de teme, de modalități pedagogice. N-am repetat, în tot intervalul, nici un exercițiu. A fost un antrenament, extrem de dur și de util, totodată. Mi-a dat curaj și mi-a trezit gustul pentru aventura pedagogică, pentru ce am construit, după aceea, la Limoges. Am învățat
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
luni, am inventat zeci de exerciții, de teme, de modalități pedagogice. N-am repetat, în tot intervalul, nici un exercițiu. A fost un antrenament, extrem de dur și de util, totodată. Mi-a dat curaj și mi-a trezit gustul pentru aventura pedagogică, pentru ce am construit, după aceea, la Limoges. Am învățat că pedagogia în teatru este un act de creație. Momentul Danaidele m-a incitat foarte mult, ca o încercare, ca o provocare. Iar Silviu Purcărete este cel care a înțeles
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
turneu prin Franța. Este un spectacol sensibil, emoționant, cu impact la public. Am fost obligați să folosim, să speculăm toate mijloacele de expresie, să punem în valoare tot drumul inventiv pînă la rostirea cuvîntului pe scenă. - Mă întorc la partea pedagogică. Am văzut studiul lui Radu Penciulescu făcut cu studenții Academiei de Teatru de la Limoges, pe tema Antigona, studiu prezentat la Sinaia, la sfîrșitul lunii iulie, în cadrul întîlnirilor Școlilor și Academiilor de Teatru din lume. Au fost antrenați și prinși de
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
s-ar face și un concurs pentru verificarea titularilor - cinstit și cu un grad mediu de dificultate - uimirea d-nei Andronescu ar crește pînă la stupefacție. Mustesc școlile de dascăli titulari față de care dl Vucea (personajul lui Delavrancea) e un geniu pedagogic. Inspectoratele sînt și ele grele de impostori vinovați de titularizarea unor săraci cu duhul sau a unor ignoranți periculoși. ( Am scris, mai mult, un microscop despre manualul de "română" al unui anume inspector Marin Iancu. Sînt convins că inspectorul Iancu
Uimiri de ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14962_a_16287]
-
Benjamin. Nu este de mirare că, odată cu apariția gramofonului, scriitorii au fost îndemnați să se înregistreze, după ce, în a doua jumătate a secolului 19, fotografia și asocierea acesteia imaginii autorului devine un lucru obișnuit. Discurile erau folosite atât în scopuri pedagogice cât și estetice. Radioul a reprezentat continuarea acestor înregistrări sonore la un alt nivel, concretizate în orele dedicate scriitorilor, înainte ca televiziunea să adopte aceeași inițiativă. În acest sens s-a dezvoltat o estetică proprie a discursului care nu era
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
mediu și aceea a sa, este cam deosebirea dintre Măgura Odobeștilor și crestele Himalayei. Ca să nu mai vorbim de noianul de procese ce-i răpesc din puținul timp de meditație pe teme istorice, din lecturi esențiale, de la părinteștile sale obligații pedagogice. A nu-l înțelege înseamnă a ne înșela la rândul nostru. Haidem (ador sintagma asta, milionară la toți crainicii/ crainicele televiziunii!), să ne autoscopăm: nu am greșit noi grav, închipuindu-ne că partidul condus de dl. Năstase îi feșteleau vitrina
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
pentru bacalaureat sau pentru admiterea la facultate. De altfel, asemănarea cu cărțile apărute în colecția Lyceum e frapantă odată ce ți-ai aruncat ochii pe prima pagină: "monografie, antologie comentată, receptare critică". Există o anume disonanță între acest format cu iz pedagogic și monografia în sine, suficient de consistentă pentru a supraviețui ca atare (fără textele antologate sau "dosar de receptare critică"). Pe de altă parte, originalitatea demersului critic e mult mai bine pusă în valoare de această încadrare, care are - în
De la Mara la evrei and maghiari () [Corola-journal/Journalistic/14374_a_15699]
-
studiilor de la Liceul de Muzică "George Enescu", uimea asistența prin felul autentic în care declama ariile baroce de operă ale începutului de secol XVIII, așa-numitele "arii antice". Prospețimea glasului, personalitatea sesizabilă a acestuia, erau pe atunci ocrotite prin grija pedagogică a tenorului Ion Fălculete, primul mare - l-aș numi - fan al Angelei Gheorghiu. Au urmat avatarurile unor evoluții sinuoase, au intrat pe făgaș relații profesionale și umane utile, recunoscute, altele neconștientizate, altele chiar antipatizate, relații de pe urma cărora tânăra artistă a
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
odihnă, prea multă odihnă, dispariție, roluri de semifigurație, unul-două, mai multe și apoi prezența în paginile unde cultura este reflectată sub prisma scandalurilor între artiști și autorități. Altă ipostază: un prim rol principal sub bagheta unui mare regizor cu vocație pedagogică, se impune un nume și apoi alte roluri, cu alți regizori, mai grăbiți, unde fondul principal de mijloace dobândit la debut este repetat până devine clișeu, omul e prezent, dar creativitatea e absentă. în teatru, generația de actori numită "de
Voci tinere by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14412_a_15737]
-
mult. Îi cunosc pe unii dintre cei care, într-un moment de slăbiciune, de insuficientă luciditate, au comis fapte ca cele semnalate mai sus, pot afirma că dintre ei nu lipsesc profesori bine pregătiți, care pun mult suflet în acțiunea pedagogică. Lucrurile nu trebuie văzute în alb și negru; "x plagiază" nu este un predicat binar. Recent, o revistă americană a divulgat plagiatul unei celebrități în materie de cultură științifică, J. Casti. Cu acest prilej, s-a discutat diferența dintre furtul
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
țări "nea Mișu" (ori Gigi, ori...) ne-a demonstrat cu ce ticălos are de-a face, cu ce ins lipsit de șira spinării, cu ce incompetent și cu ce lepră, câteva luni mai târziu îl înalță în funcție! Lecția porcăielii pedagogice își arătase probabil rezultatele: putem fi siguri că timoratul valet n-a mai deschis gura decât pentru a-și preamări binefăcătorul. La așa stăpân, așa slugă... Doar naivii își imaginează că dezastrul fotbalului românesc se datorează plecării în străinătate a
Gura analfabetă a poliglotului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14054_a_15379]
-
culturală". Altminteri spus, are loc o relaxare a esteticului prin existențial. Ontologia se revoltă împotriva limitelor limbajului, ale semnului. E invocat scepticismul lui Ionesco față de literatură, id est față de abordarea creației drept limbaj ("«Filologia duce la crimă» - aceasta este miza pedagogică a rebours, parodiată, din Lecția"), poziție din care derivă o "paradoxală dihotomie" între noțiunea de literatură, "falsă din punctul de vedere al statutului ontologic, fiindcă e bazată pe cuvîntul devitalizat, pe suplimente sau referințe diferențiale, în sensul lui Derrida", și
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14138_a_15463]
-
mai îndrăznesc să spun asemenea scriitorului. Și atunci, ce să răspund eu, care predau muzicologia, unor tineri de 18 ani, care mă întreabă ce perspective sau beneficii ar avea înscriindu-se la secția noastră universitară? Sau unor studenți ai secției pedagogice, care ar dori o a doua specializare (pe care trebuie să o plătească), dar nu sunt siguri că le va folosi practic la ceva? Nu toți absolvenții de muzicologie ajung să lucreze în Radio sau Televiziune, cu atât mai puțini
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
Veți putea citi în revista Teatrul. Azi 6-7-8, ce va apărea pe piață curînd, întregul studiu. Sîntem convinși că vă stîrnim interesul și că vocea lui Radu Penciulescu, sistemul de formare și coordonatele puse în valoare aici, stilul și strategia pedagogice începute în România și continuate strălucit la școala de teatru din Malmö, Suedia, se vor transforma într-un contact extraordinar cu unul din reperele majore ale școlii și teatrului românesc. Atît pentru cei creați și dirijați de Radu Penciulescu, cît
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
bază de "scene", pentru a reține un număr cât mai mare de candidați cu care, apoi, profesorii școlii și elevii aflați la sfârșitul studiilor să lucreze timp de două săptămâni. După această perioadă, reținem doisprezece elevi, cu care începem munca pedagogică. Este important să amintim acest lucru, deoarece pedagogia poartă amprenta celor cărora li se adresează. Relația dintre elev și pedagog îl definește atât pe unul, cât și pe celălalt. * Școala este un spațiu de libertate. Din principiul comunicării teatrale triunghiulare
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
sarcina propusă, hrănită de căutarea de sine, de căutarea propriilor mijloace. La acest nivel, cu riscul de a surprinde, se poate spune că scopul constă în a te servi de Shakespeare pentru a-ți descoperi propria autenticitate. La jumătatea ciclului pedagogic, elevii părăsesc școala pentru șase luni de muncă în teatre. A priori, aceasta trebuie să-i pună în contact cu practica, în contextul instituțiilor teatrale. Cel mai adesea, ei resimt plăcerea de a reveni la școală, conștienți de ceea ce le
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]