218 matches
-
fi putut să zbor?" Vedeți dumneavoastră, dacă muza v-ar fi avut serios în vedere, nimic nu v-ar fi putut opri să zburați în chip de vultur sau de hulub pe deasupra literelor românești. Sunteți însă un călător diletant, un pedestraș trudit, un împlinitor supus într-o armată a tuturor necazurilor omenești. Cu dezolare vă spun, scrieți doar spre a vă mângâia singurătatea. Despre un eventual debut, lucru care atât de viu vă preocupă, nu din vina altora și poate nici
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14152_a_15477]
-
în rubrica de șah cu pricina, a dlui Florin Voiculescu, este reprodusă o frumoasă poezie a lui Ion Pop din Biata mea cumințenie, 1969, care face elogiul modeștilor pioni. Între șahiști fie vorba, din elogiu lipsește o singură însușire a pedestrașilor șahului: faptul că se pot transforma, cînd ating ultimul cîmp al tablei, în regină. Ce, e de ici-de colo să ai în raniță, nu un baston de mareșal, ci o coroană regală? l Un pasionant interviu i-a acordat dl
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
Prevenirea Abuzului de Substanțe din cadrul Ministerului Sănătății și Serviciilor Umane din Washington, DC. BPAS-ul este centrul de comandă în războiul pe care îl duce țara împotriva țigărilor și în care ce ai fi tu, Ron, colonel? - Un biet soldat pedestraș, Oprah. De unde venea toată modestia asta superbă, se întrebă Nick. Goode era unul dintre cei mai înfumurați și mai infatuați ticăloși din întregul guvern federal. Oprah surâse. Un murmur cald și moale străbătu publicul din studio. Un om cu atâta
Christopher Buckley - Fumatul strict permis () [Corola-journal/Journalistic/7744_a_9069]
-
da regele Ungariei în caz de nevoie. Plecarea lui Soliman Istanbul s-a realizat la 23 aprilie 1526, pe ruta Adrianopol-Filipopol Sofia-NișBelgrad. Izvoarele istorice ale vremii consemnează faptul că turcii dispuneau de 43.000 de călăreți și 24.000 de pedestrași, în timp ce ungurii aveau 14.000 de călăreți și 30.000 de pedestrași. Raportul de forțe era net favorabil turcilor. Ungurii n-au reușit să-i împiedice pe turci să înainteze, nici la Petrovaradin și nici în alte localități. Cucerirea cetății
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
a realizat la 23 aprilie 1526, pe ruta Adrianopol-Filipopol Sofia-NișBelgrad. Izvoarele istorice ale vremii consemnează faptul că turcii dispuneau de 43.000 de călăreți și 24.000 de pedestrași, în timp ce ungurii aveau 14.000 de călăreți și 30.000 de pedestrași. Raportul de forțe era net favorabil turcilor. Ungurii n-au reușit să-i împiedice pe turci să înainteze, nici la Petrovaradin și nici în alte localități. Cucerirea cetății Petrovaradin, la 27 iulie 1526, a avut o mare însemnătate. Turcii înaintau
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
d-le Valy, aici se vede prezența de spirit a lui Mihai, tactul de care dădea dovadă. Întrucât (și vin cu citate ca lumea, uite) continentul era supus schimbărilor și deschis oamenilor îndrăzneți, el nu pleacă cu acel pâlc de pedestrași să lupte pentru alții, cum o spune chiar naratorul, ci fiind mai deosebit și știind că ordinea lumii mari nu putea fi atacată oricum, singur își alege drumul intrând în calitate de călugăr într-o mănăstire dominicană, etc. Acesta este, cu alte
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
clipită îmi pare că-l aud ca prin vis: Pentru sute de ani, pe Valea Marei întâmplările nu s-au deosebit, dar continentul era supus schimbărilor și deschis oamenilor îndrăzneți. De aceea Mihai n-a plecat cu un pâlc de pedestrași să se lupte pentru alții ci singur, fiind mai deosebit. Ordinea lumii mari nu putea fi atacată oricum și al a intrat călugăr într-o mănăstire dominicană. Continentul e supus și acum schimbărilor - sună totuși replica contabilului-șef și deschis
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
va crede el - să lăsăm acum pentru prima oară ușa larg deschisă - despre noaptea aceasta care se furișează duminica la ora două după-amiaza după perdele ca o pisică (ireală, străvezie, amenințătoare), ca un linx ce-i învăluie tiptil pe ei, pedestrașii verzi, încă inerți, încă ridicoli de mici, ce par să scruteze întinderile nesfârșite ale tundrei, fără vreun reper real, fără să poată spune dacă sunt vii sau dacă sunt morți, atât timp cât însuși Dumnezeul lor nu a hotărât vreun gest, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
și excavatoare mărșăluind pe lângă cohorte de salopete cu căști multicolore, basculante de 1000 tone, fornăind din frâne și îmbâcsind aerul cu gaze de eșapament, simți că rostul lui pe această lume, fără casă, fără atelier, fără ochi, a luat sfârșit. Pedestrași nevăzuți trimiseră în același timp mii de săgeți fierbinți prin ochii lui. O dată și încă o dată! Când au avut timp să-și încarce ar-ba-le-te-le? Săgețile pătrunseră până-n hipotalamus. Creierul mic își pierdu echilibrul. Șepcarul căzu la pământ, cu capul într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
întemeia colonii în unul sau două locuri, care să fie un fel de centre de legătură ale acelor teritorii cu statul; în adevăr, trebuie să folosești acest mijloc sau, dacă nu, să ții acolo o armată de cavalerie numeroasă, precum și pedestrași. Coloniile nu cer multă cheltuială; principele înființează colonii și le întreține acolo fără cheltuială sau cu una prea mică, și face rău prin aceasta numai acelora cărora le ia ogoarele și casele pentru a le da noilor locuitori, care sînt
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
eliberat Franța de englezi, și-a dat seama că este necesar să-ți alcătuiești propriile tale armate și a organizat în regatul lui armata cavaleriei și aceea a infanteriei. Pe urmă, fiul său Ludovic, a desființat-o pe aceea a pedestrașilor și a început să ia în solda lui pe elvețieni; această greșeală, pe care ceilalți regi au urmat-o și ei la rîndul lor, este, după cum se vede din cele ce se întîmplă astăzi, cauza primejdiilor prin care trece acest
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
au desprins, iar locul este atât de urât și advers că până și vânzătorii de mărțișoare îl evită." Una din rarele piețe ale Bucureștiului cu o formă închegată și arhitectură frumoasă nici nu mai poate fi văzută în ansamblu, fiindcă "pedestrașul modern defilează pe cărări înguste, ocolește Ťobiectele de mobilier urbanť din ce în ce mai voluminoase, mai opace și agresive. într-un loc și așa strâmt ai cea mai diversă ofertă de pavilioane, chioșcuri, edicule, butici, gherete, refugii și șoproane, vopsite strident, variații pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7512_a_8837]
-
fost oprită treptat de Turci și încercam acum cu îndârjire să-i ținem pe loc. Pentru luptă noi am adoptat patrulaterul format dintr'un șir de capre din lemn încrucișate cu sârmă, un șir de tunuri și patru șire de pedestrași. în mijloc se aflau căruțele cu muniție și cu alimente. Turcii ne atacau fără încetare. Erau mult mai numeroși decât îi apreciase generalul Ianus. Pierderile lor erau mari căci ne apăram organizat. Ei primeau însă mereu întăriri proaspete, în timp ce puterile
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
apus o mlaștină, ariergarda construise o poziție fortificată. Aceasta avea cinci laturi, formate din bârne groase împrejmuite pe dinafară de un șanț adânc, așezate în unghiuri ca la bastioanele de cetate. Fortificația urma să o apărăm cu artilerie și cu pedestrași formați din infanteria și cavaleria noastră descălecată. în interior era o a doua linie de apărare cu trei laturi, iar în centrul acesteia au fost grupate restul căruțelor, caii, muniția și cortul țarului. Văzând fortificația noastră, Turcii s'au oprit
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
de 77 de ani, care a trăit acele vremuri și chiar ceva mai mult... „Era în 1944”, își amintește ea, „soseau cu coloane nesfârșite de tancuri, camioane Studebaker americane, primite în ultima clipă a războiului, piese de artilerie, coloane de pedestrași, epuizați, transpirați, răniți, cei mai mulți foarte tineri, cu pistolul mitralieră, balalaica strânsă la piept și steluța roșie pe boneta militară, trasă peste bandajul însângerat... Panică. Apoi, vodcă, «davai ceas» și «idi siuda barișnia», vino-ncoa domnișoară“... Vorbe, fraze, gesturi, o mentalitate
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
Căci spune Sfânta Scriptură: Împăratul Tău nu este înspăimântător pentru cei ce-L văd pe El, și nu este de temut sau făptuitor de rele, El nu aduce cu sine purtători de lance și scutieri, trăgând după sine mulțime de pedestrași și de călăreți, trăind în prosperitate și cerând dăjdii și biruri, ca și slujiri și înrobiri de la cei de jos și mai de rând. Dar ce este mai de seamă la El este smerenia Sa și sărăcia și simplitatea. Fiindcă
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
otomanilor. Nu mai plătise bir, refuză să ofere contigente de tineri către Poartă, izgoni garnizoanele turcești din țară. Se înțelege, acest lucru îi înfuriase cumplit pe turci, care se grăbiră să trimită oști să înăbușească revoltele sârbești. Hoarde multe de pedestrași, de călăreți, de arcași trecură Balcanii și ajunseră pe pământurile Serbiei. Oastea voievodului sârbilor se pregătea de război. Iată, acel război venise curând. Cele două oștiri, cea numeroasă, a pașei de la Adrianopole, și cea mai puțin numeroasă a sârbilor, ajunseră
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
el era de partea unei oștiri păgâne, numeroase, câtă iarbă și frunză! Ca la un semnal, cele două oștiri porniră una împotriva celeilalte. Milan vedea cum avangarda sârbilor se apropie, pe cai viguroși, iar în urma lor grăbeau aprigii arcași și pedestrași. O puzderie de săgeți umplu câmpul de bătălie, și dintr-o parte, și din cealaltă. Iată, flăcăii sârbi ajunseră la treizeci de pași, apoi la zece pași. Erau flăcăii cei vrednici, neînfricați ai Serbiei, al căror grai și port le
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
port le știa atât de bine! Cum să lupte cu ei? Ridică lancea, dar lancea rămase neputincioasă în mâna sa ridicată. Un buzdugan îl lovi drept în coif, îl ameți. Căzu la pământ. Cele două oștiri trecură peste el, și pedestrași, și cai, și fugari și viteji! Milan nu mai știa nimic. Avea el un camarad în oastea turcească, unul Ismail. Acesta se afla în timpul luptei împotriva sârbilor chiar undeva în apropierea lui Milan. Îl văzu pe camaradul său căzut la
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
-o o tot repari și nu mai isprăvești! - îl apostrofă vecinul și colegul său de muncă. - Păi da... da când am luat-o am ... Hohotele celorlalți îl făcură să renunțe la justificări, rostind doar cu disprețul ancestral al călărețului față de pedestrași: - Habar n-aveți! Dar, ca orcie minune care ține trei zile, mirificul Renault, deveni banalitate, prezența lui nemai impresiunând pe nimeni. Nici măcar noi, copiii, nu mai eram atât de fascinați de frumosul Gordini cu forme rotunjite, chiar dacă până mai ieri
RENAULT-UL, VEDETA COMUNITĂŢII de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374044_a_375373]
-
Căci spune Sfânta Scriptură: Împăratul Tău nu este înspăimântător pentru cei ce-L văd pe El, și nu este de temut sau făptuitor de rele, El nu aduce cu sine purtători de lance și scutieri, trăgând după sine mulțime de pedestrași și de călăreți, trăind în prosperitate și cerând dăjdii și biruri, ca și slujiri și înrobiri de la cei de jos și mai de rând. Dar ce este mai de seamă la El este smerenia Sa și sărăcia și simplitatea. Fiindcă
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
dar cum italienii fiind din pîntecele mamei lor republicani...) stradă care, kilometri, străbate o distanță ce leagă întortocheat și incredibil de îngust gara, ferrovia, de Piața San Marco. Pe ea se perindă, din zori pînă-n noapte, sublim-bezemeticul convoi du-te-vino al pedestrașilor lumii. Și încă, mărșăluind pe unica uliță, frecîndu-te de zidurile peste care mistria n-a mai trecut de multe vieți de om și escaladînd desele "podețe" tot nu dai de măreția promisă. Iată însă, în sfîrșit, momentul: Piața San Marco
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
spre Piața San Marco, fie spre gară, pare tehui-halucinată de ce și-a propus. Fețele, chiar și rar zîmbitoare, se circumscriu, consimțit, unui subit sindrom maniacal. Fără previzibil remediu cît durează autoimpusa deambulare. Doar copiii... Singurii, ei, zbenguindu-se printre picioarele pedestrașilor, rîzînd și țipînd firesc, par... normali în acest demers al părinților lor, ce și-au dorit, la urma urmelor, plăcerea călătoriei. Intru în șuvoi și, retrăgîndu-mă o clipă, protectiv, în piațeta cu statuia lui Goldoni, mă văd în oglinda pizzeriei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de peste Ocean. Care, vorba amicului lector de la chioșcuri, ar merita un retevei în numele tatălui. Să trec peste puseul antimonarhic al amicului lector locomotor, doar aparent discordant, de fapt destul de coerent în mentalul vulgatei din care, cu mîndrie, face parte și pedestrașul meu, și să-mi rotunjesc o minimă concluzie: poate că o dată cu încărunțirea progresivă a vulgatei, nu vom mai înota cum se tem, oarecum îndreptățit, unii în același lichid amniotic al unui puțin alt Răsărit cel putnik iar societatea românească trezită
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
căci numai persoanele deprinse cu luxul caleștii știu să se Îmbrace atunci când merg pe jos. Așa se face că datorăm următoarele două formule uneia dintre aceste fermecătoare zeițe pariziene: XLVI Trăsura este un pașaport pentru toate Îndrăznelile unei femei. XLVII Pedestrașul are Întotdeauna de Înfruntat o prejudecată. Prin urmare, iată axioma care va trebui să reglementeze toaletele prozaicilor plimbăreți: XLVIII Tot ce urmărește obținerea unui efect este de prost gust, la fel ca tot ce este zgomotos. De altminteri, Brummell ne-
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]