73 matches
-
lui Bălcescu, după două secole și jumătate: "în sfîrșit soarele veni să lumineze această mare zi de miercuri 13/23 august, menită a fi briliantul cel mai strălucit al cununei gloriei române. înaintea zorilor încă, Mihai-Vodă trimise o seamă de pedestrime cu puști de se așăză la intrarea pădurei. Sfîrșindu-și pregătirile, Mihai înălță împreună cu ostașii săi rugăciuni către Dumnezeu. Apoi, îndreptîndu-să cătră dînșii, le zise: să-și aducă aminte de vechea lor vitejie, căci ocazia de acum este frumoasă și de
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
și se retrase speriat, așteptând Apocalipsa. În timpul goanei care urmă, tratatele și ierarhiile militare fură În mod rușinos călcate În picioare, asemenea părții dorsale a Împăratului. Lungit pe mozaicul cu pătrate albe și negre, bătut ca un șnițel de tălpile pedestrimii, cu ochelarii sparți, cu bicornul transformat În sombrero și cu pantalonii trași spre vine după ultima modă a celor de afară, bietul lider de oști nu se putu gândi decât că era blestemat să i se Întâmple mereu astfel. Și
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ce târg se ivește la orizont, vornice Moțoace? Că doar n-o fi Iașul către care țintim... Nu, slăvite Rex! Este Târgul cel Frumos... De acolo și până la Iași ar mai fi încă o zi bună de marș întins pentru pedestrime. Oștirea ar trebui odihnită înainte de bătălia pentru izgonirea slugarnicului către păgâni răzaș Constantin... care pune pe urice sigiliul de pe deget în loc de semnătură și care numai sabia știe mânui. Și nici în Turculeți să n-ai încredere, și nici în Davidel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
1851 primește comandă unei companii în Batalionul model al Oștirii Țării Românești. În anii 1850-1851, Al. D. Macedonski traduce din rusește și i se editează „Reglement ostășesc de slujba infanteriei (Cartea I, Partea ÎI, 1-2); Suplement la Scoala recruților de pedestrime (Cap.II. - Încărcarea puștilor)” la solicitarea oficialității, pentru uzul Școlii Militare Naționale. După alegerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza în fruntea Țării Românești, datorită meritelor sale profesionale și abnegației cu care și-a îndeplinit misiunile care i-au fost încredințate, este
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363234_a_364563]
-
În fruntea tuturora mergeau jandarmii călări, apoi răniții cu steagurile luate de la turci, având în mijloc pe Domnul Carol cu generalii. Îndată după Domn, veneau cântând într-un singur glas, muzicele tuturor regimentelor, în fruntea celor 52 de batalioane de pedestrime. În urmă veneau dorobanții și călărașii cei amestecați, având în mijloc tunurile turcești. Roșiorii încheiau întreg șiragul. Și muzicele cântau, și steagurile fâlfâiau pe deasupra capetelor, ropoteau scurt și îndesat pașii flăcăilor, scârțâiau roatele tunurilor și era plină câmpia de strălucirea
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
oameni liberi. Șaharayan Mâțan și Maydan proveneau din clasa considerată a fi cea mai de jos, cea a țărânilor care erau legați de glie și erau vânduți odată cu moșia. În caz de război aceștia erau chemați la oaste și formau pedestrimea dar nu primeau nici o soldă. De asemeni era obligatoriu că armamentul să și-l procure singuri și de aceea trupele pedestre prost echipate și antrenate, prost hrănițe și cu moralul slab erau adesea o pradă ușoară pentru armele cu care
AL CINCELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374906_a_376235]
-
pe un drum liber ales și asumat, un imaginar exercițiu de admirație falnic (sic !) și jalnic deopotrivă, într-o infatigabilă procesiune inversată : sunt trecuți mai întâi lăncierii - cu instrumentele propagandistice din dotare ; se țin aproape și marșează cu pieptu-i bombat pedestrimea salonardă cârtitoare, cheia și levierul birocrației intimidante aflându-se în mâinile sale ; cei hliziți (și mai târziu primii maziliți) clăbucarii se situiază în ariergarda reprezentanților nu prea smeriți (rebeli) ai vulgului. Cocoțați de fațadă pe principiul (și criteriul) omul potrivit
UN ALT FEL DE... SCHINDLER ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372734_a_374063]
-
Iată! Marcelus scoase dintr-o scoarță de piele o hartă întocmită rudimentar. Guvernatorul privi harta care fusese despăturită și așezată pe masă. -Parților le plac atacurile de hărțuire din mai multe locuri, ilustre. În spatele trupelor de arcași călare și a pedestrimii prost instruite și echipate se află temutele trupe catafractes care așteaptă atacul decisiv. E capcana lor preferată, ilustre guvernator! -Deci cum îi putem învinge? -Printr-o retragere, ilustre guvernator! Atrăgându-i pe terenul nostru. -Vino Marcellus! Așează-te aici! Vei continua
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
pe care-și pusese la cale intrarea lui în munți. O strâmtoare care ducea prin râpe înguste de munte, pe lângă poboară de stânci și înălțimi piezișe, de-a lungul unui pârâu repede, neșesuit, și-n care nu se putea dezvolta pedestrimea, deci și mai puțin călărimea, dar prin care puteai să ajungi mai repede la orașul Berrhoe (Veria), puse oastea romeică și pe imprudentul împărat în cea mai mare primejdie de pieire. Avantrupa oștirii o conducea protostratorul (comisul curții) Manoil Kamytzes
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu se vedea încă și porni în galop, cu toată oastea tot mereu înainte, parc-ar fi mers la un vânat cu hăitași sau la vreun joc de întrecere de-a călare. Astfel alerga atât călărimea în galop cât și pedestrimea, cu grabă pripită, 30 de stadii (3/4 de milă pătrată) contra inamicului și osteniră nebunește înainte de-a se-ncepe atacul, pentru a căruia esecutare temeinică le-ar fi trebuit puterea lor întreagă, care acuma le lipsea în mare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Brienne dete lucrului altă față. Acest erou făcu o ieșire puternică cu ceata sa de cavaleri în contra asediatorilor, aruncă claie peste grămadă oștirea lor compusă din patruzeci și opt de cohorte, făcând între ei un grozav măcel. Încurajați prin aceasta, pedestrimea și târgoveții atacară corăbiile inamice care ancorau aproape de zidurile cetății, luară douăzeci și cinci dintre ele și le traseră cu bucurie în portul Constantinopolei. Astfel cetatea și împărăția scăpară deocamdată, dar Vatatzes și Asan reînnoiră în anul următor (1236) atacul asupra orașului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ușor înarmați și mișcîndu-se sprinten, aveau asupra greu-înarmaților și anevoie-înaintătorilor romei un avantaj de care se folosiră într-un mod escelent. Ei revărsară o ploaie de săgeți asupra năvălitorilor, le omorâră caii, siliră pe călăreți la lupta nepotrivită a unei pedestrimi involuntare și puseră în fine pe fugă întreaga oaste năvălitoare a romeilor. Dintre cei doi strategi, unul, Manoil Laskaris, scăpă la Adrianopol prin ușurința calului său de bătălie, căruia de atunci înainte îi puse numele "picior de aur", [... ], pe când cel
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu părțile de oștiri grele și bine armate să lovească fruntea și sâmburele oamenilor vrăjmașului, pe ieniceri și pe spahii. Fiii Franței, cei mai mulți dintre dânșii, răspunseră cu răstire precum călărimea franțuzească nu poate sta nici într-un chip în coada pedestrimei ungurești și că sub toate împrejurările francejilor li se cuvine locul de onoare în luptă. Căpeteniile franțuzești luară oarecum cu asalt hotărârea consiliului de război și regele, de voie de nevoie, se supuse și el. Curând intră și Baiazid în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
doar spre sud, de unde drumul spre Vaslui e mai lung. Comisul se Înclină și ieși. În câteva minute, două mii de călăreți porniră spre trecătoarea Oituzului. Voievodul ieși din cort, privind frământarea taberei sub ninsoarea fără sfârșit. Atât cavaleria cât și pedestrimile continuau exercițiile de luptă. În urma lui Ștefan ieșiră spătarul Albu, logofătul Cânde și căpitanul Oană. Cei trei Încălecară și porniră spre grupul compact al răzeșilor, care se aflau În a treia săptămână de luptă la sabie. Așezați pe două linii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Încălecară și porniră spre grupul compact al răzeșilor, care se aflau În a treia săptămână de luptă la sabie. Așezați pe două linii, răzeșii executau comenzile unui hotnog de vânători domnești. Oană făcu semn de Încetare a exercițiului și descălecă. - Pedestrimea de răzeși, atenție la poruncile căpitanului Oană! strigă unul din călăreții care Însoțeau alaiul domnesc. - Care este exercițiul În lucru? Întrebă căpitanul. - Lovitură de deschidere, blocare de contraatac la cap, lovitură de Împungere! răspunse hotnogul. - Nu mai e timp de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Nu găsiseră nimic de jefuit pe drum, iar convoaiele de aprovizionare rămăseră mult În urmă, Înțepenite În zăpezile Țării de Jos. Singura șansă a trupelor beglerbegului Soliman fusese marșul forțat până la ciocnirea decisivă cu oastea Moldovei. Dar marșul forțat istovise pedestrimea. Ienicerii, flămânzi și Însetați, se târau cu greu prin zăpezi și prin noroaiele Înghețate. Caii erau și ei flămânzi, iar unii căzuseră, slăbiți, neputând să se mai ridice. Călăreții trebuiseră să se alăture pedestrimii, mergând pe jos și trăgându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
oastea Moldovei. Dar marșul forțat istovise pedestrimea. Ienicerii, flămânzi și Însetați, se târau cu greu prin zăpezi și prin noroaiele Înghețate. Caii erau și ei flămânzi, iar unii căzuseră, slăbiți, neputând să se mai ridice. Călăreții trebuiseră să se alăture pedestrimii, mergând pe jos și trăgându-și caii de dârlogi. Micile unități de spahii trimise În recunoaștere nu se mai Întorseseră. Exasperat, Soliman trimisese În față un corp de cavalerie de cinci mii de achingii. Din aceștia se Întorseseră două sute, Înspăimântați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
vezi tu, Cosmin, această bătălie a informațiilor? Cred că ideea e genială... - Iată cum: avem sute de oameni antrenați În transmiterea informațiilor, codificat, În semnale luminoase. Vom plasa câte cinci În interiorul fiecărui corp de oaste, fie de cavalerie, fie de pedestrime. Numărul și traiectoriile săgeților aprinse ne vor spune tot ce se Întâmplă În valea Vasluiului! - Dar ceața... - Ceața nu se ridică la mai mult de douăzeci de pași, căci plutește, cum vedeți, la suprafața apei! Trupele nu se văd, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
lui Pop. Apoi pe pod trecură, În fugă, alte cinci regimente de ieniceri, care asigurară flancurile pentru trecerea primelor unități de cavalerie. - Acum! spuse voievodul. Corpurile de vănători domnești și steagurile călăreților de Neamț, atac cu toată forța asupra cavaleriei! Pedestrimea, cu Întregul dispozitiv, presiune asupra ienicerilor până la malul Bârladului! Din luncă Începură să sosească semnale luminoase. Înaintarea turcilor fusese oprită pe Întreaga linie. Urdia bâjbâia, neștiind Încă ce forțe are În față. Mai bine de jumătate din oastea otomană nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
mai așteptăm. Dar nu mult. Dacă nu-i oprim acum, peste două ceasuri va fi prea târziu. Semnalele luminoase spuneau că atacul cavaleriei Împinsese spahii Înapoi, la pod, și zdrobise două din cele cinci regimente de ieniceri. Lupta se echilibrase. Pedestrimea lupta bine. Răzeșii țineau În piept un front de peste zece mii de ieniceri. Dar, deodată, ceva se Întâmplă. Din spatele liniilor turcești se auzi un vuiet care se transformă Într-o serie de bubuituri. - Artileria... spuse Ștefan. Au reușit să stabilizeze tunurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Doamne... murmură și comisul Toader, asemeni spătarului Albu. În tine ne e nădejdea, Dumnezeule, că Îți Înălță măria sa mănăstiri În toată Moldova... În partea centrală a bătăliei, peste cinci mii de răzeși zăceau Împunși de sulițe și tăiați de iatagane. Pedestrimea moldoveană era copleșită. Lupta dura deja de peste patru ore. Săbiile se ridicau mai greu, scuturile cădeau din mâini de oboseală. Dar, pentru luptătorii experimentați, ziua abia Începea. Săgeți aprinse porniră din mijlocul răzeșilor. Pierderi grele. Avem nevoie de ajutor! dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
afla o sârmă subțire de oțel, invizibilă de la distanță, care tăie picioarele cailor. Adevărata șarjă porni pe trei direcții. Voievodul, cu Oană În dreapta, izbiră centrul gărzii turcești. Pietro și Gâlcă se năpustiră pe flancuri. În același timp, cornul transmise semnalul Pedestrimea e chemată În spatele voievodului! O parte din răzeșii care blocau retragerea grosului oștirii din mlaștini se regrupară pe linia deschisă de atacul Apărătorilor. Atunci, Alexandru Înțelese strategia și răsuflă ușurat. Chemarea trupelor pedestre pe urmele șarjei de cavalerie indica recucerirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
pe urmele spahiilor fugari. Călăreții de Vrancea Începură o Învăluire largă, care tăia drumul unui grup masiv, de peste cinci mii de fugari călări. Răzeșimile se Întoarseră și ele, fugind printre miile de trupuri fără viață din jurul podului, ca să oprească gloatele pedestrimii turcești, care Își arunca armele, cerând Îndurare. - Poruncă pentru Întreaga oștire a Moldovei! spuse Ștefan, făcând curierilor semn de apropiere și privind debandada de pe câmpul de luptă. Cu ultima sforțare, corpurile de cavalerie și de pedestrime, atac concentrat asupra lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
podului, ca să oprească gloatele pedestrimii turcești, care Își arunca armele, cerând Îndurare. - Poruncă pentru Întreaga oștire a Moldovei! spuse Ștefan, făcând curierilor semn de apropiere și privind debandada de pe câmpul de luptă. Cu ultima sforțare, corpurile de cavalerie și de pedestrime, atac concentrat asupra lui Soliman! Spătarul al doilea, Filip Pop, cu cinci mii de călăreți, să iasă din dispozitiv și să declanșeze luptele de hărțuială mai jos de lunca Bârladului! Din spatele voievodului Începea să se audă, tot mai intens, rumoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
atac concentrat asupra lui Soliman! Spătarul al doilea, Filip Pop, cu cinci mii de călăreți, să iasă din dispozitiv și să declanșeze luptele de hărțuială mai jos de lunca Bârladului! Din spatele voievodului Începea să se audă, tot mai intens, rumoarea pedestrimilor moldovene care Își recucereau pământurile. După-amiaza scădea, Încet, spre seară. Vremea continua să se Încălzească. Ceața dispăruse cu totul, dar cerul era plumburiu. Se apropiară și tropotele miilor de cai moldovenești, porniți la galop pe urmele urdiei. Se auziră trâmbițele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]