86 matches
-
exterior este himeniul, care poartă sporii. Himeniul conține asci intercalați cu parafize. La "Chorioactis geaster", ascii au o formă de măciucă. Au lungimea de 700-800 µm și lățimea de 14-17,25 µm. și sunt îngustați brusc la bază într-un pedicel îngust. Parafizele sunt inițial filamentoase sau filiforme, dar se umflă în timp până arată ca un șir de mărgele. Se crede că umflarea parafizelor produce expansiunea himeniului, care, la rândul său, produce deschiderea ciupercii; asta plasează ascii în poziția optimă
Chorioactis geaster () [Corola-website/Science/333096_a_334425]
-
ciocul berzei) cuprinde circa 14 specii în flora RM, răspîndite pretutindeni. G. robertianum (năprasnic) este o plantă cu tulpină fragedă, îngroșată la noduri, cu frunze dublu penat-sectate, cu peri glandulari pe ambele fețe. Florile sunt dispuse cîte două, pe un pedicel comun și au petale roz, cu trei nervuri mai deschise. Crește prin păduri și este o plantă urît mirositoare, dar partea aeriană are utilizări farmaceutice în afecțiuni bucofaringiene, ca antidiareic, pentru tratamentul bolnavilor de tuberculoză și diabet zaharat etc. în
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
5 cm x 0,5-4 cm, cuneiform la bază, ascuțit sau rotunjit la vârf, cu nervuri penate. Inflorescența este un panicul terminal de talie mare, piramidal, atingând până la 25 cm lungime, cu numeroase flori. Florile sunt bisexuate, regulate, tetramere, odorante; pedicelul de 2-4 mm lungime; caliciul cu un tub atingând până la 2 mm lungime și lobi ovali de 2-3 mm lungime; petalele sunt rotunde sau obovale, de 1,5-4 mm x 4-5 mm, de obicei, albicioase, uneori roșiatice; are 8 stamine
Henna () [Corola-website/Science/331395_a_332724]
-
de 3-6 cm și sunt fie singulare, dispuse alternativ opus, fie grupate în fascicule de până la trei. Cătina de garduri înflorește din iunie până în august. Inflorescența este compusă dintr-una sau mai multe flori, liliachii sau violete, grupate pe un pedicel de 1-2 cm. Florile, a căror corolă de aproximativ de 8-10 mm prezintă cinci petale, au formă de pâlnie și sunt hermafrodite. Fructul cărnos, roșu sau portocaliu este o bacă, lunguiață sau ovoidă, de 1-2 cm. Perioada de maturație este
Cătină de garduri () [Corola-website/Science/313563_a_314892]
-
sunt și excepții, păianjenii din familia Archaeidae prezintă prosoma împărțită în două părți unite printr-un gât alungit. Cu excepția câtorva specii din familia Liphistiidae (numiți păianjeni segmentați), opistosoma nu este segmentată. Prosoma și opistosoma sunt conectate printr-un pețiol (sau pedicel), formațiune ce sporește mobilitatea corpului . Prosoma este alcătuită din două părți: un scut dorsal (carapacea) și două plăci sternale ventrale. Ea are forma aproximativ ovală, purtând anterior mai multe perechi de oceli (ochi simpli), orificiul bucal, chelicere, pedipalpi și lateral
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
de apă din parcuri și grădini publice. 4. "Nuphar luteum" — nufărul galben. Este răspândit prin apele stagnante sau lin curgătoare, bogate în mâl, bălțile și iazurile din câmpiile României. Rizom gros. Limbul frunzei este mare, ovat, adânc cordat. Pețiolii și pedicelele florali sunt lungi. Înflorește în lunile iunie-iulie. Are florile galbene. Are 5 sepale, mari, galbene-verzui, petaloide. În interiorul sepalelor se află numeroase petale (10-20), mici, galbene, mai mici decât sepalele. Fruct bacă. Nimfeaceele au flori frumoase, arătoase sau plăcut mirositoare. Aspectul
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
dimensiunile lor sunt mult mai mari. Cel mai mare reprezentat este "Mastigoproctus giganteus" din America de Nord, care ajunge până la 85 mm în lungime (fără flagel). Corpul telifonidelor este constituit din două tagme (regiuni): prosomă (cefalotorace) și opistosomă (abdomen) separate de un pedicel. Culoarea corpului variază de la maro la negru. Lungimea telifonidelor este cuprinsă între 25 - 85 mm în lungime, media fiind de 30 mm. Prosoma, alungita, este nesegmentata, dorsal acoperită cu o carapace puternic chitinizata, iar ventral - patru sternițe. Pe partea dorsal
Thelyphonida () [Corola-website/Science/318234_a_319563]
-
Hexathelidae și Sparassidae. Cu toate acestea nicio familie menționată nu are nicio legătură cu Lycosidae. Tarantulele au corpul acoperit cu o cuticulă chitinoasă, cu rol protector. Corpul este format din prosomă (cefalotorace) și opstosomă (abdomen). Ele sunt unite printr-un pedicel și permite opistosomei să îndeplinească unele mișcări. De prosomă sunt atașate 4 perechi de picioare, una de chelicer și una de pedipalpi. Chelicerele sunt formate 2 articole, ultimul având forma unei gheare. În chelicere se află glandele veninose, conținutul cărora
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
euglenofitelor astotrofe, din care au apărut volvocalele unicelulare. De la această treaptă clorococalele și ulotricalele, ultimele generand încrengăturile briofite și pteridofite. Acrochaetium savianum (Auduinella saviana) Este o algă roșie cu tal simplu, cu aspect de tufă, de tip heterotrih. Carpogonul fără pedicele, se dezvoltă prin transformarea unei celule a talului. Celulele talului au un singur cromatofor, cu unul sau mai mulți pirenoizi. Are lungimea de câțiva milimetri. Trăiește epifita pe alge, uneori și endofita în ape curate. Încadrare taxonomică: Este o algă
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
pereche de picioare sunt modificate în gonopode, adaptate pentru transferul spermei în timpul acuplației . Forma gonopodelor este utilizată le determinarea speciei. Primele două perechi de picioare sunt utilizate și ca „organe” senzitive . Opistosoma este alcătuită din 10 segmente, primele două formează pedicelul îngust și ultimele patru - pigidiu: inel în jurul anusului. Opistosoma se acordă cu prosoma printr-un pedicel îngust, deși, aparent, prosoma și opistosoma se unesc printr-o formațiune foarte largă. Acestă aparență se datorează faptului că marginea dorso-anterioară a opistosomei alunecă
Ricinulei () [Corola-website/Science/318748_a_320077]
-
utilizată le determinarea speciei. Primele două perechi de picioare sunt utilizate și ca „organe” senzitive . Opistosoma este alcătuită din 10 segmente, primele două formează pedicelul îngust și ultimele patru - pigidiu: inel în jurul anusului. Opistosoma se acordă cu prosoma printr-un pedicel îngust, deși, aparent, prosoma și opistosoma se unesc printr-o formațiune foarte largă. Acestă aparență se datorează faptului că marginea dorso-anterioară a opistosomei alunecă sub partea posterioară a carapacei, iar coxele ultimilor picioare acoperă pedicelul în regiunea ventrală. Pe pedicel
Ricinulei () [Corola-website/Science/318748_a_320077]
-
acordă cu prosoma printr-un pedicel îngust, deși, aparent, prosoma și opistosoma se unesc printr-o formațiune foarte largă. Acestă aparență se datorează faptului că marginea dorso-anterioară a opistosomei alunecă sub partea posterioară a carapacei, iar coxele ultimilor picioare acoperă pedicelul în regiunea ventrală. Pe pedicel este situat orificiul genital, ceva neîntâlnit la alte arahnide. Segmentele pigidiul pot fi retrase unul în altul, ca un telescop, iar apoi întreg pigidiu retras în opistosomă. Sistemul nervos este puternic comasat, reprezintă o masă
Ricinulei () [Corola-website/Science/318748_a_320077]
-
pedicel îngust, deși, aparent, prosoma și opistosoma se unesc printr-o formațiune foarte largă. Acestă aparență se datorează faptului că marginea dorso-anterioară a opistosomei alunecă sub partea posterioară a carapacei, iar coxele ultimilor picioare acoperă pedicelul în regiunea ventrală. Pe pedicel este situat orificiul genital, ceva neîntâlnit la alte arahnide. Segmentele pigidiul pot fi retrase unul în altul, ca un telescop, iar apoi întreg pigidiu retras în opistosomă. Sistemul nervos este puternic comasat, reprezintă o masă ganglionară străbătută de esofag. Organele
Ricinulei () [Corola-website/Science/318748_a_320077]
-
pe lăstar, lungimea, lărgimea, compactitatea strugurelui, lungimea pedunculului și gradul de lignificare a acestuia, forma strugurilor și numărul de aripioare. 6.1. Lungimea strugurelui este dată de numărul și de mărimea boabelor, de gradul de ramificare al ciorchinelui și lungimea pedicelelor. Astfel, strugurii pot fi foarte lacși (Vitis amurensis, Muscat de Hamburg), lacși cu boabe izolate cu puține pedicele vizibile (Perlă de Csaba), mijlocii cu boabe distribuite uniform, pedicele nevizibile (Chasselas blanc), compacți cu boabe bine fixate în struguri (Pinot noir
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de aripioare. 6.1. Lungimea strugurelui este dată de numărul și de mărimea boabelor, de gradul de ramificare al ciorchinelui și lungimea pedicelelor. Astfel, strugurii pot fi foarte lacși (Vitis amurensis, Muscat de Hamburg), lacși cu boabe izolate cu puține pedicele vizibile (Perlă de Csaba), mijlocii cu boabe distribuite uniform, pedicele nevizibile (Chasselas blanc), compacți cu boabe bine fixate în struguri (Pinot noir) și foarte compacți, cu boabe presate, deformate (Creață de Banat). 6.4. Lungimea și gradul de lignificare a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și de mărimea boabelor, de gradul de ramificare al ciorchinelui și lungimea pedicelelor. Astfel, strugurii pot fi foarte lacși (Vitis amurensis, Muscat de Hamburg), lacși cu boabe izolate cu puține pedicele vizibile (Perlă de Csaba), mijlocii cu boabe distribuite uniform, pedicele nevizibile (Chasselas blanc), compacți cu boabe bine fixate în struguri (Pinot noir) și foarte compacți, cu boabe presate, deformate (Creață de Banat). 6.4. Lungimea și gradul de lignificare a pedunculului , interesează mai ales la soiurile de masă, fiind un
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
principal 7. Bobul este elementul morfologic la care se examinează cele mai multe caractere și anume: lungimea, lățimea (lărgimea), uniformitatea mărimii, forma, culoarea pieliții, uniformitatea culorii, pruină, grosimea pieliței, evidențierea punctului pistilar, intensitatea colorantă a pulpei, suculența și consistența pulpei, gustul, lungimea pedicelului, separarea de pedicel. După lungime, boabele pot fi foarte scurte strugurilor este verde pînă la intrarea în pârgă, după care culoarea se schimbă, iar la maturarea deplină, acesta capată diferite nuanțe: verde (Chasselas blanc), roz (Chasselas roz), roșie (Ahmeur bou
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
este elementul morfologic la care se examinează cele mai multe caractere și anume: lungimea, lățimea (lărgimea), uniformitatea mărimii, forma, culoarea pieliții, uniformitatea culorii, pruină, grosimea pieliței, evidențierea punctului pistilar, intensitatea colorantă a pulpei, suculența și consistența pulpei, gustul, lungimea pedicelului, separarea de pedicel. După lungime, boabele pot fi foarte scurte strugurilor este verde pînă la intrarea în pârgă, după care culoarea se schimbă, iar la maturarea deplină, acesta capată diferite nuanțe: verde (Chasselas blanc), roz (Chasselas roz), roșie (Ahmeur bou Ahmeur), roșie închis
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
grosimea pieliței, aceasta poate fi foarte subțire, subțire (Chasselas doré), mijlocie (Carignan), groasă (Servant) și foarte groasă (Ohanez), acoperită sau nu cu un strat de pruină, mai gros la soiurile pentru struguri de masă și la hibrizii producători direcți. Lungimea pedicelului bobului , determinată de la punctul de inserție la ramificație, poate fi foarte scurtă (≤ 4 mm), scurtă (7 mm - Grenache noir), mijlocie (10 mm - Cinsaut), lung (13 mm - Afuz Ali) și foarte lung (≥ 16 mm). Aceste caracteristici influențează și compactitatea strugurilor. Separarea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
determinată de la punctul de inserție la ramificație, poate fi foarte scurtă (≤ 4 mm), scurtă (7 mm - Grenache noir), mijlocie (10 mm - Cinsaut), lung (13 mm - Afuz Ali) și foarte lung (≥ 16 mm). Aceste caracteristici influențează și compactitatea strugurilor. Separarea de pedicel a bobului prezintă importanță mai ales pentru soiurile de vin în vederea recoltării mecanizate a acestora. Ea se poate realiza mai greu (Carignan) sau ușor și foarte ușor în cazul hibrizilor direct producători. 8. Sămânța ca element de descriere a soiurilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
lungimii tuturor ciorchinilor de pe 10 lăstari fără a lua în calcul lungimea pețiolului a). 8.4. Compactitatea strugurelui (cod OIV 204; UPOV 59; IBPRG 6.2.6.) este determinată de modul de așezarea boabelor pe ciorchine, de mărimea lor, lungimea pedicelelor . 8.5. Numărul de boabe pe ciorchine (cod OIV 205; UPOV -; IBPRG 6.2.7.). Se apreciază prin numărul mediu de boape pe ciorchine la toți strugurii proveniți de pe 10 lăstari. 8.6. Lungimea pedunculului (cod OIV 206; UPOV 60
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
IBPRG 4.2.8.). Se stabilește organoleptic la maturarea deplină a boabelor. 9.18. Aroma pulpei (cod OIV 237; UPOV -; IBPRG 6.2.18.). Este o însușire de soi, dar variabilă în funcție de gradul de maturare a strugurilor. 9.19. Lungimea pedicelelor (cod OIV 238; UPOV -; IBPRG 7.1.7.). Se determină între punctul de inserție pe bob și ramificație . 9.20. Separarea bobului de pedicel (cod OIV 239; UPOV 76; IBPRG 6.2.20.) reprezintă forța necesară pentru a separa boabele
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Este o însușire de soi, dar variabilă în funcție de gradul de maturare a strugurilor. 9.19. Lungimea pedicelelor (cod OIV 238; UPOV -; IBPRG 7.1.7.). Se determină între punctul de inserție pe bob și ramificație . 9.20. Separarea bobului de pedicel (cod OIV 239; UPOV 76; IBPRG 6.2.20.) reprezintă forța necesară pentru a separa boabele de pedicele și este foarte importantă la soiurile destinate producerii stafidelor. 9.21. Gradul de separare a boabelor de pedicel (cod OIV 240; UPOV
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
OIV 238; UPOV -; IBPRG 7.1.7.). Se determină între punctul de inserție pe bob și ramificație . 9.20. Separarea bobului de pedicel (cod OIV 239; UPOV 76; IBPRG 6.2.20.) reprezintă forța necesară pentru a separa boabele de pedicele și este foarte importantă la soiurile destinate producerii stafidelor. 9.21. Gradul de separare a boabelor de pedicel (cod OIV 240; UPOV 38; IBPRG - 6.2.13.) reprezintă ușurința cu care se separă boabele de pedicel, exprimându-se în procente
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
20. Separarea bobului de pedicel (cod OIV 239; UPOV 76; IBPRG 6.2.20.) reprezintă forța necesară pentru a separa boabele de pedicele și este foarte importantă la soiurile destinate producerii stafidelor. 9.21. Gradul de separare a boabelor de pedicel (cod OIV 240; UPOV 38; IBPRG - 6.2.13.) reprezintă ușurința cu care se separă boabele de pedicel, exprimându-se în procente. 10. Sămânța întrunește un număr de patru descriptori ampelografici, care pot înlesni recunoașterea soiurilor de viță de vie
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]