4 matches
-
opuse, cele inferioare alungit-spatulate, superioare liniar-lanceolate, mai mult sau mai puțin aspre. Flori roz, rar aproape albe, dispuse în dicaziu lax; caliciu gamosepal; tubulos-campanulat, glabru; corola cu petale filiform-laciniate, coronula evidentă, adânc-bidentată; androceu din 10 stamine; gineceu cu ovar unilocular, pedicelat, continuat cu 5 stile. Fruct capsular. Semințe brune, numeroase. Înmulțirea prin semințe. Cultivarea plantei: Se poate cultiva în grupuri, rabate, în grădini publice sau individuale. Utilizată ca floare tăiată. Decorativă prin frunze, flori. Plantă perenă hemicriptofilă spre mezohidrofilă, microtermă spre
Floarea-cucului () [Corola-website/Science/311830_a_313159]
-
la o singură carpelă. Fructul este o drupă care prezintă: exocarpul subțire, pielos; mezocarpul cămos și zemos; endocarp pietros, sclerificat, închizînd în interior o sămînță. Genul Prunus este reprezentat prin numeroase specii spontane și cultivate, cu frunze simple și flori pedicelate, grupate cîte 1-6. P. spinosa L. (porumbar) este un arbust spontan, alcătuind tufișuri compacte la marginea pădurilor, pe coaste însorite. Fructele sale sunt utilizate în medicina empirică. Conțin glicozizi, flavonoizi, antociani, acizi organici, polifenoli, zaharuri etc. Florile sunt utilizate pentru
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
inflorescențe cimoase sau racemoase. Fructul este baciform sau drupaceu (partea cărnoasă provine din receptaculul florii). Semințele nu au cotiledoane și sunt înconjurate de o substanță vîscoasă ce ajută la diseminare. Loranthus europaeus Jacq. (vîscul de stejar) are frunze căzătoare, flori pedicelate grupate în raceme laxe, iar fructul este o bacă galbenă.Parazitează aproape exclusiv pe speciile genul Quercus. Viscum album L. (vîsc de foioase) are frunze persistente, flori sesile о grupate în inflorescențe dichaziale dense, iar fructul este o bacă albă
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
rareori în umbele neregulate sau capituliforme. Umbelă compusă (umbelă de umbelule) este alcătuită din mai multe ramificații de ordinul I, numite radii, care au în vîrf ramificații de ordinul II, numite radiole, ce se termină cu flori. Grupul de flori pedicelate din vîrful unei radii se numește umbelulă (umbelă simplă). La baza umbelei compuse se pot afla hipsofile care alcătuiesc involucrul, iar la baza umbelulei se pot găsi alte hipsofile, ce formează involucelul. Florile sunt, de regulă, bisexuate, actinomorfe sau zigomorfe
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]