35 matches
-
valoare a PWV > 8 m/s am considerat pacientul având risc cardiovascular moderat, iar peste 12 m/s având risc cardiovascular crescut. Indicele gleznă-braț (IGB) a fost măsurat cu ajutorul unui creion Doppler care sesizează mai rapid unda pulsului la artera pedioasă sau tibială posterioară. Indicele se calculează prin raportul dintre tensiunea arterială sistolică la membrul inferior și de la cel superior. Manșetele au fost aplicate la ambele brațe și ambele glezne, iar presiunea arterială sistolică a fost măsurată de două ori la
Revista Medicală Română by Sorina Maria Aurelian () [Corola-journal/Journalistic/92277_a_92772]
-
varicelor, a tulburărilor trofice, erupții, edem, calitatea fanerelor, poziția specială a degetelor, cum ar fi haluce în ciocan, picior în varus ecvin cu extensia primelor falange prezente în ataxia Friedreich. Palparea evidențiază temperatura cutanată, umiditatea tegumentelor, prezența pulsului la arterele pedioase, tibiala posterioară, poplitee și femurală. Comprimarea degetelor cu persistența unor zone albe la acest nivel traduce insuficiență circulatorie periferică. Se palpează masele musculare ale gambelor marcând prezența edemului. Palparea maselor musculare de la nivelul gambei însoțită de algie la acest nivel
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
la gambă există trei vase, indicele estimează permeabilitatea doar a unuia singur (vasul cu cel mai bun semnal Doppler). Analizând diferențele între evaluările clinice tradiționale și cele noninvazive ale AOMI, Criqui arată că o anomalie a pulsului la nivelul arterei pedioase nu are o valoare discriminativă bună spre deosebire de pulsul la nivelul arterei tibiale posterioare (sensibilitate 71.2%, specificitate 91.3%, valoare predictivă negativă 96.5%, valoare predictivă pozitivă 48.7%). Incidența și prevalența afecțiunii variază în funcție de vârstă, sex și localizare geografică
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
poate determina prin palpare, sub forma unei ușoare zvâcnituri produsă la comprimarea unei artere pe un plan dur (osos) ce se produce aproape concomitent cu sistola ventriculară. Pulsul arterial poate fi perceput în acest mod la nivelul arterelor radială, temporală, pedioasă, și chiar la nivelul carotidei. Se poate înregistra mecanic și înscrie grafic cu ajutorul sfigmografului, sfigmograma fiind alcătuită dintr-o linie ascendentă - ramura anacrotă, urmată de o linie descendentă - ramura catacrotă. Pe ramura catacrotă se află o mică undă, unda dicrotă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
inferioare, turgescența jugularelor), prezența semnului Harzer (insuficiență ventriculară dreaptă), edeme, ateroscleroza. Palparea va constata bătaia vârfului cordului șocul apexian (normal spațiul V intercostal stâng pe linia medio claviculară), pulsul periferic (aritmii, fibrilație atrială), freamăt sistolic (stenoză aortică), etc. Pulsul la pedioasă și tibiala posterioară poate fi redus ca amplitudine sau absent în arteriopatii periferice, boala Burger. Percuția va preciza matitatea cardiacă, iar ascultația cordului se va face sistematic, pe focarele aortei, pulmonarei, punctul Erbb, mitrală, tricuspidă; se vor decela tulburările de
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
muncitor (paznic), se internează cu o gangrenă cuprinzând degetele I - II de la laba piciorului stâng, însoțită de treneu limfatic ascendent, instalată cu o lună și jumătate în urmă, prin desprinderea unghiei de la halucele stâng. Aspectul leziunii și prezența pulsațiilor arteriale (pedioasă și tibială posterioară) a sugerat o gangrenă de tip neuropat, fapt susținut de absența durerii și a toleranței leziunii, auto-îngrijite, timp de o lună și jumătate, de către pacient la domiciliu. De menționat că pacientul și-a desfășurat activitatea absolut fără
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92221_a_92716]
-
la: − Protecția ochilor (lubrifierea și închiderea pleoapelor); − Bărbia pacientului să nu fie în contact cu masa de operație; − Sânii vor trebui deplasați medial cu evitarea comprimării mameloanelor; − Trebuie evitată compresiunea abdomenului atât cât este posibil; − Se vor verifica pulsul la pedioasă și femurală ca indicator al permeabilității arterelor renale și perfuziei renale adecvate; − Organele genitale vor fi eliberate de orice compresiune; − Membrele superioare vor fi dispuse paralel cu pacientul, cu fața palmară spre acesta; − Umerii pot fi ușor tracționați caudal astfel încât
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
bursa seroasă, și rugoasă în jumătatea inferioară, unde se inseră tendonul lui Achile. CUBOIDUL Cuboidul este un os scurt, de formă neregulată situat înaintea ultimelor 2 metatarsiene, scafoidului și ultimului cuneiform. Fața superioară este plană și este acoperită de mușchiul pedios. Fața inferioară prezintă tuberozitatea sau creasta cuboidului pe care se inseră ligamentul calcaneo-cuboidian. Creasta împarte această față în două porțiuni: - una anterioară, care prezintă șanțul cuboidului, oblic înainte și înăuntru, prin care trece tendonul lungului peronier lateral; - alta posterioară, rugoasă
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
factorilor de risc și lipsei programelor de screening. 35.3.2. Examenul fizic Din punctul de vedere al examenului fizic vascular, nu există diferențe notabile între grupele de vârstă. Palparea pulsurilor (carotidian, brahial, radial, ulnar, femural, popliteal, tibial posterior și pedios), inclusiv a aortei abdominale pentru detectarea unui eventual anevrism ce are incidență crescută la vârstnici, este obligatorie. Ascultarea eventualelor sufluri carotidiene, femurale și abdominale, precum și măsurarea frecvenței cardiace și a TA la ambele brațe fac de asemenea parte din examenul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
de extensia aterosclerozei distal de artera femurală superficială. Astfel, pot fi realizate bypass -uri femuro-popliteale proximale sau distale, femuro-tibiale (cu anastomoză distală pe artera tibială anterioară, trunchiul tibio-peronier, artera tibială posterioară sau artera interosoasă) sau chiar cu descărcare în artera pedioasă. Pentru o paten ă maximă sunt absolut necesare un inflow adecvat, un conduct de bună calitate i un pat de descărcare maxim (cât mai proximal posibil). Recomandările TASC II (4) pentru inflow și outflow pot fi sintetizate astfel:artera inflow
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
73). De câte ori este posibil, vena ar trebui utilizată ca un conduct autolog pentru bypass ul infrainghinal. La pacienții diabetici cu ischemie critică a membrelor inferioare, permeabilitatea primară, permeabilitatea secundară și rata de salvare a membrelor pentru bypass ul pe artera pedioasă au fost de 56,8%, 62,7% și, respectiv, 78,2%. La pacienții cu conduct autolog limitat, artera femurală superficială sau artera poplitee poate fi folosită ca inflow fără compromiterea rezultatelor. Rata de salvare a piciorului pentru bypass-ul femuro-tibial
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
V 20. Falanga proximală 21. Falanga medie 22. Falanga distală CUBOIDUL (OS CUBOIDEUM) Cuboidul este un os scurt, de formă neregulată situat înaintea ultimelor două metatarsiene, înaintea scafoidului și ultimului cuneiform. Fața superioară este plană și este acoperită de mușchiul pedios. Fața inferioară prezintă tuberozitatea sau creasta cuboidului pe care se inseră ligamentul calcaneo-cuboidian. Creasta împarte acestă față în două porțiuni: -una anterioară, care prezintă șanțul cuboidului, oblic înainte și înăuntru, prin care trece tendonul lungului peronier lateral; -alta posterioară, rugoasă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
vascular și forma ei poate fi studiată cu ajutorul sfigmomanometrelor. Palparea se face metodic, într-o anumită ordine, fără a se „sări” vreo arteră importantă a anumitului segment. Palparea pulsului arterial pentru membrul inferior se face la nivelul următoarelor artere: artera pedioasă, artera tibială posterioară, artera tibială anterioară, artera poplitee, artera femurală comună, iar la nivelul membrului superior se palpează artera radială, ulnară, artera humerală și artera subclavie. Palparea arterelor se va termina obligatoriu cu palparea arterei carotidei comune și/sau a
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
arterei tibiale posterioare este determinată de afectarea ocluzivă sau stenotică a arterelor gambei sau a segmentelor supraiacente. 4. Artera tibială anterioară, datorită situației anatomice speciale se palpează foarte rar, distal între tendoanele flexorilor piciorului. 5. Artera dorsală a piciorului (artera pedioasă) se palpează prin plasarea mâinii drepte a examinatorului sub călcâiul drept al bolnavului; policele mâinii stângi este plasat în regiunea plantară, iar cu vârful degetelor I-IV ale mâinii stângi se caută artera dorsală a piciorului. Uneori această tehnică este
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
artera dorsală a piciorului deviază stânga sau dreapta cu până 2-5 cm față de linia mediană, iar în 8% din cazuri poate fi absentă sau are devieri foarte mari față de traiectul normal, lucru ce implică o atenție sporită în palparea arterei pedioase. Lipsa pulsațiilor la nivelul arterei dorsale a piciorului este determinată în special de ocluzii vasculare gambiere (ateroscleroză obliterantă, trombangeită obliterantă, arteriopatie diabetică, arterite reumatismale etc.). Uneori, datorită dezvoltării în timp a numeroase colaterale, în ocluziile înalte aorto-ilio-femurale, pot fi prezente
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
revascularizarea a cel puțin a unei artere a gambei în cadrul revascularizării complexe distale a membrului inferior (adițional by-pass-ului femuro-popliteu), cele mai bune rezultate fiind cele obținute fiind cu grefon venos safen autolog. În teritoriul distal (artere tibiale, peronieră sau chiar pedioasă) by-pass-ul distal are caracter „de salvare” al segmentului de membru compromis de leziuni trofice, în pericol de amputație și se poate efectua exclusiv cu material venos autolog pentru a avea șanse de reușită. Materialele utilizate pentru derivații arteriale de revascularizare
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
în jur, rămânând ulterior trasee hiperpigmentate, îndurate dar mobile. Tromboflebitele superficiale sunt întâlnite în cca 40-70% a cazurilor de trombangeită obliterantă putând avea un caracter săltant apărând în diferite regiuni ale venei superficiale. Palparea pulsului evidențiază absența acestuia la artera pedioasă, tibială anterioară, posterioară și peronieră, foarte rar la nivelul arterei poplitee (când procesul trombangeitic este mult extins proximal). Testele de provocare (Allen) sunt pozitive la 2/3 din pacienți și depistează leziunile la nivelul membrelor superioare, rar la nivelul celor
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
sau are insuficiență renală, interpretarea continuă sau intermitentă a datelor fiind extrem de importantă în conducerea tratamentului, PAC este utilizat mai mult în perioada postoperatorie. Cateterismul arterial se practică cel mai frecvent la nivelul arterei radiale, dar și în alte locuri (pedioasă, brahială, femurală etc.). Este o metodă folosită frecvent în anestezia din chirurgia toraco-pulmonară, având ca scop principal recoltarea, în perioada perianestezică, a probelor pentru determinarea gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic. Anestezia pe un singur plămân, mai ales la pacienții
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
inferioare, în special fiind afectată presiunea sistolică. Presiunea diastolică poate fi egală sau chiar ușor crescută la membrele superioare. Palparea pulsului pune în evidență un puls radial și humeral bine perceput în timp ce pulsul la arterele femurale, poplitee, tibială posterioară și pedioasă poate fi absent sau mult diminuat. Dacă se observă un puls arterial cu amplitudine scăzută la nivelul membrului superior stâng se poate suspiciona implicarea emergenței arterei subclaviculare stângi în zona stenozată. Inspecția bolnavului, palparea și auscultarea vaselor anastomotice în regiunea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
momentul sistolei ventriculare stângi determină apariția undei pulsatile. Viteza de propagare (5-9 m/s) depinde de rigiditatea arborelui vascular și forma ei poate fi studiată cu ajutorul sfigmomanometrelor. Palparea pulsului arterial pentru membrul inferior se face la nivelul următoarelor artere: artera pedioasă, artera tibială posterioară, artera tibială anterioară, artera poplitee, artera femurală comună, iar la nivelul membrului superior se palpează artera radială, ulnară, artera humerală și artera subclavie. Palparea arterelor se va termina obligatoriu cu palparea arterei carotidei comune și/sau a
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sângelui venos - 90-92% din sângele venos al membrului inferior. Sistemul venos profund este alcătuit din (Mozes, Gloviczki, 2007, Greenberg et al., 2008, Arshard et al., 2009): • venele profunde ale piciorului care formează arcul venos plantar profund din care pleacă venele pedioase și venele plantare internă și externă; • vena tibială anterioară; • vena tibială posterioară (fig. 7); • venele musculare ale moletului (fig. 10) (venele mușchiului solear și venele gastrocnemiene) drenează sângele de la nivelul musculaturii gambei în venele profunde alăturate (vena tibială posterioară respectiv
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
arterei poplitee (artere articulare). Ele sunt aranjate într-un plex de vene interconectate. Venele profunde ale piciorului sunt: venele plantare mediale și laterale, arcul venos pofund plantar, venele metatarsiene profunde (plantare și dorsale), venele digitale profunde (plantare și dorsale), vena pedioasă. • Venele perforante Venele perforante sunt numeroase și variate ca aranjament, conexiuni, dimensiune și distribuție. Deși în anatomia clasică și practica clinică venele perforante au fost asociate cu numele unor personalități (așa cum au fost prezentate în secțiunea anterioară), actualmente sunt preferați
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
nivelul ambelor brațe și notarea oricărei asimetrii. ● Palparea pulsului carotidian, recunoașterea prezenței suflurilor. ● Auscultația abdomenului și flancului pentru sufluri vasculare. ● Palparea abdomenului și determinarea pulsațiilor aortei abdominale precum și a diametrului său maxim. ● Palparea pulsului arterelor brahială, radială, ulnară, femurală, poplitee, pedioasă dorsală și tibială posterioară. Efectuarea testului Allen când determinarea perfuziei la nivelul mâinii e necesară. ● Auscultația ambelor artere femurale pentru determinarea sulfurilor. ● Amplitudinea pulsațiilor arterelor periferice trebuie clasificată numeric astfel: 0puls absent/ 1- puls diminuat/ 3- puls normal /4- puls
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
ani, în medie ................ țigări/zi Alcool: cm G ... kg IMC = .... obezitate: nu │ │; da │ │ grad ... Examen clinic: 1. tegumente și mucoase ........................................; 2. țesut celular subcutanat ....................................; 3. sistem ganglionar ...........................................; 4. aparat locomotor ............................................; 5. aparat respirator ...........................................; 6. aparat CV: ..... TA ........ mmHg, AV ....../min, pedioase .........., varice .....................; 7. aparat digestiv .............................................; 8. aparat urogenital ...........................................; 9. SNC, analizatori: ...........................................; a) acuitate vizuală []; vedere cromatică []; vedere în relief fără corecție optică │ │; cu corecție optică: OD ... OS ...; ... b) voce tare []; voce șoptită []; ... 10. sistem endocrin ............................................. Concluzii examen clinic: │ │ sănătos clinic în
NORME METODOLOGICE din 21 decembrie 2011 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor din Ministerul administraţiei şi internelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237761_a_239090]
-
de muncă ..................................... Reactualizarea anamnezei neprofesionale ........................ T ... cm; G ... kg; IMC: =; obezitate: nu │ │; da │ │; grad Examen clinic: 1. tegumente și mucoase ........................................; 2. țesut celular subcutanat ....................................; 3. sistem ganglionar ...........................................; 4. aparat locomotor ............................................; 5. aparat respirator ...........................................; 6. aparat CV: ...... TA ..... mmHg, AV ....../min, pedioase ......, varice ..............; 7. aparat digestiv .............................................; 8. aparat urogenital ...........................................; 9. SNC, analizatori: ...........................................; a) acuitate vizuală []; vedere cromatică []; vedere în relief fără corecție optică │ │; cu corecție optică: OD ... OS ....; ... b) voce tare []; voce șoptită []; ... 10. sistem endocrin ............................................ Concluzii examen clinic: │ │ sănătos clinic în
NORME METODOLOGICE din 21 decembrie 2011 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor din Ministerul administraţiei şi internelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237761_a_239090]