77 matches
-
specifică solurilor care nu au fost afânate prin lucrări) și secundară (revenirea la starea compactă a unor soluri inițial compacte și apoi afânate prin lucrări mecanice). După originea compactării se deosebesc: - soluri cu compactare naturală datorită unor factori sau procese pedogenetice; - soluri cu compactare artificială (antropică) cauzată de traficul exagerat al mașinilor agricole și care se accentuează pe măsura creșterii gradului de mecanizare. Pentru a avea o imagine mai clară asupra stării de așezare a solului (Stîngă N., 1978), a fost
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
de acutizare pe măsura creșterii gradului de mecanizare. Intensitatea tasării de origine antropică depinde de o serie de factori referitori la sol sau la sistemul de mașini agricole. Tasarea naturală se datorează fie unor procese, fie unor factori de natură pedogenetică. Cel mai răspândit proces de tasare naturală este întâlnit în cazul solurilor argiloiluviale, a luvisolurilor și este specific solurilor brune luvice atunci când se tasează foarte puternic mai ales orizonturile inferioare. FACTORII CE CONTRIBUIE LA MĂRIREA INTENSITĂȚII TASĂRII ARTIFICIALE a. Factori
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
an.Distribuția acestor soluri în cadrul Parcului este determinată de patru factori: rocile acide, formele de relief puțin stabile (culmi înguste, versanți, maguri), clima relativ umedă și nu foarte rece și un drenaj bun al solului ce asigură dezvoltarea unor procese pedogenetice specifice. Se găsesc la altitudini de 400 - 900 m, dar în zonele cu inversiuni termice (valea Ieșelniței), pot coborî până la 380 m, iar pe rocile acide, cu vegetație acidofilă încep a se forma de la 500550 m. Apar asociate cu luvosoluri
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
podzolit (podzolire) - caracter-proces care se referă la migrarea argilei din partea superioară a profilului, din orizontul eluvial (E), în partea inferioară, în orizontul iluvial sau argiloiluvial (Bt), însoțită de acidificare și de degradarea structurii solului podzolire argiloiluvială (eluviere-iluviere) - proces pedogenetic care constă în debazificarea complexului adsorbtiv al solului, acidificarea soluției solului, dispersarea coloizilor și migrarea particulelor fine coloidale sub acțiunea apei de infiltrație din orizonturile eluviale (El - luvic sau Ea - albic) și acumularea acestora într-un orizont inferior argiloiluvial (Bt
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
complexului adsorbtiv al solului, acidificarea soluției solului, dispersarea coloizilor și migrarea particulelor fine coloidale sub acțiunea apei de infiltrație din orizonturile eluviale (El - luvic sau Ea - albic) și acumularea acestora într-un orizont inferior argiloiluvial (Bt - argic) podzolire humico-feriiluvială - proces pedogenetic complex care constă în principal în distrucția silicaților secundari ai argilei în mediul foarte acid din orizonturile superioare ale solului și migrarea produșilor rezultați (îndeosebi a hidroxizilor de fier și de aluminiu), dar și a humusului, sub acțiunea acizilor fulvici
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Solonceac S 5 SCF 50 salinizat foarte puternic (s 5 d 1 ) SCF 1 51 cu salinizare foarte puternică între 0 - 25 cm s 5 d 1 ANEXĂ la Tabel 1.2.6.3 Simbol Textura mijlocie Orice textură Denumire Corelarea cu orizonturile pedogenetice Salinizarea * ) salinizarea *) clorurică sulfatică lorurică ulfatică Conținut total de săruri solubile (mg/100g sol) **) ECe ***) (mmho/cm sau dS/m) s 1 ≤ 100 ≤ 150 ≤ 1,7 ≤ 2,7 nesalinizat nu se notează ca orizont sc sau sa s 2 101-250 151-350 1,8-5 2,8-7 slab salinizat
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
cm a 5 d 1 SNF 2 52 sodicizat foarte puternic între 25 - 50 cm a 5 d 2 Tabel 1.2.6.7 Intensitatea sodicizării (alcalizării) - (a) (apreciată după V Na sau alcalinitatea probei de sol) Simbol Limite Denumire Corelare cu orizonturile pedogenetice V Na (% din T) CO3 - - CO3H - *) mg/me la 100 g sol a 1 ≤ 5 abs. ≤ 60 / ≤ 1,0 Nesodicizat (nealcalizat) nu se notează ca orizont ac sau na a 2 6 -10 abs. > 60 / > 1,0 slab sodicizat (alcalizat) orizont ac (hiponatric
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
lacurilor, bălților și iazurilor face ca ihtiofauna să fie săracă în specii și număr. Numai prin iazuri trăiesc carasul, crapul, bibanul, oblețul, zvârluga, dar fără amenajări speciale nu se poate vorbi de pește de consum. Structura solului între principalii factori pedogenetici, cu implicații asupra diversificării învelișului de sol, menționăm relieful, rocile, apele și omul, care, în forme specifice, influențează structura solului. Așa, de exemplu, omul, prin activitatea sa directă (lucrări agricole, săpături pentru plantații și pentru alte obiective economico-sociale, folosirea îngrășămintelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
substratul permanent supraumectat în defavoarea unei circulații optime a aerului. În cazul excesului de apă freatică conținutul de aer (oxigen) este extrem de mic ceea ce favorizează menținerea sub formă redusă a compușilor de Fe și Mn, care prin procese pedogenetice pot forma minerale secundare de tipul ferosilicaților cu fier feros de culoare verzui albăstriu, culori imprimate și orizonturilor de sol (orizonturi de glei). Gleisolurile molice din cuprinsul arealului protejat sunt soluri cu un procent relativ ridicat in baze în care
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
depozitele fluviatile recente din apropierea cursurilor de apă și depozitele deluviale alcătuite din pietrișuri, nisipuri și nisipuri argiloase. O constantă a tuturor acestor depozite o constituie bogăția în elemente chimice bazice ca urmare a slabei debazificări a acestora prin procesele pedogenetice. Cambisolurile eutrice au textură fină aici, cu o structură bine definită și o bioacumulare sporită (humus = 2-4%), unde predomină acizii huminici. În cuprinsul ariei protejate, conform cu nomenclatorul SRCS, solurile brune eu- mezobazice apar cu următoarele subtipuri: gleizate, cu profil
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
de climatul temperat continental (moderat sau excesiv). Griziomurile se regăsesc la limita cu zona pădurilor de foioase, făcând tranziția între cernziomuri și luvisoluri. Griziomurile haplice în clasificarea FAO-UNESCO sau soluri cenușii în SRCS, prezintă caractere morfologice particulare determinate de procese pedogenetice specifice. Proprietățile fizice, fizico-mecanice și hidrofizice sunt favorabile în orizontul A și mai reduse în orizontul Bt, fapt care imprimă părții mediane a profilului de sol caractere de hidromorfie stagnică. Proprietățile lor chimice sunt favorabile: conținut mediu spre mare de
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
habitatele, duritatea și compoziția chimică a rocilor de solificare și din care se formează scoarța de alterare sunt cele mai importante, de multe ori chiar rocile fiind suport pentru rădăcinile plantelor. Substratul litologic al solurilor prezintă caractere specifice de însemnătate pedogenetică și ecologică din două puncte de vedere: al grosimii stratului de rocă dezagregat-afânat, (care determină în mare parte ușurința dezvoltării procesului de solificare și grosimea morfologică a solului format, precum și posibilitatea de pătrundere a rădăcinilor arborilor până la anumite
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
a solului format, precum și posibilitatea de pătrundere a rădăcinilor arborilor până la anumite adâncimi și în materialul de sub sol) și al compoziției mineralogice (care determină natura acidă, neutră sau bazică a materialului mineral din care prin diverse procese pedogenetice specifice se formează solul; determină, de asemenea, conținutul de minerale generatoare prin procese de alterare chimică: argilă, sescvioxizi sau cuarț, rezervele de elemente nutritive minerale, textura și drenajul intern al solului, tipul de humus). în ceea ce privește speciile de
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
în Anexa 3.6 la Planul de management. ... ... 2.3. Pedologie 2.3.1. Caracterizarea zonei din punct de vedere pedologic Zona corespunde Podișului Hârtibaciului, caracterizat printr-o fizionomie edafică mozaicată, rezultată din alternanța mai multor tipuri de soluri, ca urmare a neuniformității condițiilor pedogenetice. În această zonă predomină solurile argiloiluviale, reprezentate prin soluri brune luvice, luvisoluri albice și brune eu-mezobazice. În unele zone, cu precădere pe versanți, se intercalează pseudorendzine legate de substraturile marnoase, soluri negre clinohidromorfe, soluri cernoziomoide, regosoluri și erodisoluri. În zona
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
tipului de sol SRCS-1980 SRTS-2003 SRTS-2012 Litosol Litosol Litosol Acest sol corespunde stadiului inițial de formare a solului pe roci consolidate-compacte, caz în care procesele de dezagregare-alterare sunt dominante sau pe roci afânate, caz în care fie că procesele pedogenetice se desfășoară de puțină vreme astfel că nu au avut timpul necesar să determine diferențierea profilului de sol, fie că acțiunea proceselor pedogenetice în formarea profilului de sol este estompată (contracarată) de procesul de eroziune continuă, inclusiv deflație sau de
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
care procesele de dezagregare-alterare sunt dominante sau pe roci afânate, caz în care fie că procesele pedogenetice se desfășoară de puțină vreme astfel că nu au avut timpul necesar să determine diferențierea profilului de sol, fie că acțiunea proceselor pedogenetice în formarea profilului de sol este estompată (contracarată) de procesul de eroziune continuă, inclusiv deflație sau de cel de sedimentare (colmatare), astfel că solul se menține într-un stadiu neevoluat, caracterizat prin prezența a cel mult un orizont A cu
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
superioară, oferind astfel condiții favorabile pentru stejerete și șleauri de câmpie (Doniță et al., 2005a, 2005b). Luvosolul. Face parte din aceeași clasă ca și preluvosolul, și anume clasa Luvisoluri. Se întâlnește pe terenuri plane sau depresionare cu drenaj defectuos. Procesul pedogenetic prin care a luat naștere acest tip de sol este procesul de eluviere-iluviere care însemna o migrare a argilei și a oxizilor și hidroxizilor de fier și aluminiu dintr-un orizont superior (E luvic) și depunerea lor în orizontul
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Chenopodion rubri și Bidention (Doniță et al., 2005a, 2005b). Eutricambosolul. Aparține clasei Cambisoluri. De-a lungul Coridorului ialomiței se întâlnește pe o suprafață foarte restrânsă, sub 100 ha, adică sub 1% din suprafața totală, de aceea va fi descris succint. Procesul pedogenetic predominant este cel de argilizare in-situ, adică de alterare a materialului parental. Succesiunea de orizonturi pe profil este Ao (ocric) - Bv (cambic). Orizontul Ao este gros de aproximativ 20 cm, de culoare brună-gălbuie, structură grăunțoasă, afânat și permeabil (Spârchez et
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
acestora, în special pentru cultura cerealelor. Utilizarea pe scară largă a solurilor în agricultură a dus la o intensificarea a eroziunii, astfel se impune aplicarea unor agrotehnici antierozionale și executarea unor lucrări de combatere și stabilizare a proceselor geomorfologice. Condițiile pedogenetice zonale din cuprinsul Podișului Getic sunt favorabile formării și dezvoltării solurilor argiloiluviale brune luvice și solurilor luvice. Numai spre limita inferioară, spre câmpie, sunt condiții favorabile formării solurilor brune roșcate luvice, iar la cea superioară, dinspre Subcarpați, sunt condiții favorabile
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
din partea de sud și sud-vest cu soluri vertice și chiar vertisoluri. Pe lunci sunt soluri aluviale în diferite stadii de dezvoltare, de la aluviuni crude până la solurile zonale sau intrazonale spre care evoluează, structura lor depinzând de factorii pedogenetici determinatori. Corespunzător acestei secțiuni, anexată se regăsește Harta pedologică ( Anexa nr. 2 - Harta nr.6). ... 2.4. Clima Clima este temperat continentală, cu influențe mediteraneene. Temperatura se încadrează între izoterma de 10°C și izoterma de 11°C. Temperatura maximă fost înregistrată la data
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
mai ales în timpul sezonului cald. Drenajul subteran este mai accentuat pe formele pozitive de relief, grinduri sau conuri de aluviuni și mai puțin intens pe formele negative de relief, unde se acumulează un plus de umiditate, care influențează procesele pedogenetice din luncă. Pe formațiunile nisipoase din incinta Dăbuleni, depresiunile interdunare alternează cu dunele, chiar și după antropizarea luncii, iar pe ele se poate instala vara un regim hidrologic semi-deșertic, în timp ce în depresiuni apa freatică se poate găsi la
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
mai mult de factorii hidrici și climatici, dar procesele sunt încetinite de structura afânata a solului și de vegetația ierboasă, care nu îl fixează suficient, la care se adaugă și procesele de înmlăștinire din spațiile interdunare sau depresionare. Aceste condiții pedogenetice specifice unei lunci largi, amenajate, nu le asigură o fertilitate ridicată pe termen lung. Înainte de realizarea lucrărilor hidroameliorative, solurile evoluau în regim natural și erau inundate periodic mai ales primăvara, dar după realizarea lucrărilor de amenajare a luncii, procesele
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
specifice unei lunci largi, amenajate, nu le asigură o fertilitate ridicată pe termen lung. Înainte de realizarea lucrărilor hidroameliorative, solurile evoluau în regim natural și erau inundate periodic mai ales primăvara, dar după realizarea lucrărilor de amenajare a luncii, procesele pedogenetice s-au estompat și în aceeași măsură și evoluția morfogenetică a reliefului în luncă s-a redus. Caracterizarea pedologică a zonei Poziția geografică a sitului, în partea sudică a Câmpiei Române și mai ales dezvoltarea în lunca Dunării alături de
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
Poziția geografică a sitului, în partea sudică a Câmpiei Române și mai ales dezvoltarea în lunca Dunării alături de climatul foarte cald cu deficit de umiditate în aer dar nu și în sol, generează o serie de particularități ale proceselor pedogenetice. Astfel, în sit există următoarea distribuție spațială a solurilor: nisipuri, psamosoluri și lăcoviști 495,33 ha, psamosoluri 157,66 ha, soluri aluviale 54,7ha, lăcoviști cu gleizare relictă 13,42 ha și protosoluri aluviale 0,93 ha. În Lunca Dunării solurile neevoluate, protosoluri aluviale, soluri
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
Lăcoviști 13,42 1,36% 2 PS Psamosol 910,31 92,27% 3 AS Aluviosol 54,7 5,54% 4 AS Protisol 0,93 0,09% 5 - Ape 7,4 0,74% Privite în ansamblu, solurile dominante în sit sunt cele neevoluate tipice pentru lunca Dunării, soluri ale căror procese pedogenetice sunt direct influențate de fluviu și de nivelul freatic, care prezintă cantități importante de nutrienți ce permit dezvoltarea habitatelor ripariene. Harta solurilor are drept bază de realizare Harta pedologică a României, scara 1:200.000 elaborată de Institutul Pedologic Român și se
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]