21 matches
-
relativ puțin în timpul dezghețului și mai accentuat când intervine o ploaie înainte ca solul să se fi dezghețat. Pe rocile moi se formează ravene. Acțiunea biochimica este foarte redusă și limitată la fâșiile cu vegetație pipernicita, perena, ceea ce face ca pedogeneza să nu se realizeze. Grohotișurile reprezintă mase de pietre colțuroase acumulate la baza abrupturilor. În general blocurile cele mai mari se dispun la exterior, iar cele mai fine către partea superioară a acumulării și mai ales în centrul ei. În
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
tone de humus 15 tone azot, 19 tone fosfor, 204 tone de potasiu, precum și o cantitate importantă de microelemente, cupru, zinc, mangan, molibden ect. Clasificarea solurilor din raionul Nisporeni se bazează pe principiul profilo-substanțial și genetic, precum și pe factorii de pedogeneză. După geneză solurile raionului sînt soluri de pădure de 2 tipuri: fiind reprezentate de nr. 7 și 8 din cadrul hărții 1)“raionarea solurilor republicii Moldova” 2) “soluri cenușii de pădure, inclusiv varietățile lor hleizate. În dependență de relief se disting
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
rhamnoides L. (cătina albă) este un arbust spinos, frecvent de-a lungul apelor, pe coaste pietroase, mai ales pe formațiuni geologice salifere. Este specie pionieră, cu rol foarte important în combaterea eroziunilor și alunecărilor de teren și favorizează procesul de pedogeneză pe terenurile nude. Florile sunt mici, brune-gălbui, unisexuate,dispuse dioic. Fructul este portocaliu, cu miros de ananas și este foarte bogat în vitaminele C, B1, B2, carotenoide, acizi grași, fitosteron, motiv pentru care are o largă utilitate fitofarmaceutică. Fiind considerată
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
contribuit de asemenea, în mare măsură la modificarea condițiilor de dezvoltare ale procesului de solificare. Liniștea necesară pentru formarea și evoluția solului, precum și timpul scurs de la începerea ultimului proces de solificare pe diverse forme de relief, sunt astfel condiții ale pedogenezei, în mod deosebit realizate pe diferite spații din Munții Bucegi. Variabilitatea pe suprafețe relativ mici a factorilor și condițiilor de pedogeneza explică numeroasele asociații de soluri, cu variații accentuate ale caracterelor de subtip genetic, gen și specie de sol, oglindite
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
solului, precum și timpul scurs de la începerea ultimului proces de solificare pe diverse forme de relief, sunt astfel condiții ale pedogenezei, în mod deosebit realizate pe diferite spații din Munții Bucegi. Variabilitatea pe suprafețe relativ mici a factorilor și condițiilor de pedogeneza explică numeroasele asociații de soluri, cu variații accentuate ale caracterelor de subtip genetic, gen și specie de sol, oglindite obișnuit în grupările vegetale respective.
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
Pedosfera (din greacă πέδον [pedon] "sol, pământ" + σφαίρα [sfaíra] "sferă") este învelișul discontinuu de la suprafața scoarței terestre, alcătuit din totalitatea solurilor, adică stratul solidificat de la suprafața Pământului, supus procesului de pedogeneză, care servește ca izvor de hrană pentru plante. Pedosfera este o geosferă aflată la contactul a patru geosfere (litosferă, atmosferă, hidrosferă și biosferă), în care are loc fenomenul de formarea solului, ca un lanț lung de procese biologice și geochimice
Pedosferă () [Corola-website/Science/308104_a_309433]
-
Pe versanții puternic înclinați, acoperiți cu vegetație rară, solul este expus eroziunii, prin apele de șiroire, care îndepărtează orizonturile superioare, iar orizonturile inferioare au o fertilitate mai scăzută. Pe acești versanți procesul de eroziune este mai puternic ca cel de pedogeneză. Pe versanții slab înclinați se produce o antrenare lentă a materialului din stratul superior. Particulele fine sunt antrenate de ape, transportate și depuse la partea inferioară a versantului, dând naștere la soluri mai fertile. Pe terenurile plane sau cu înclinații
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
arenarium). Pe interdune apar fitcenoze de pipirig (Holoschaemus vulgaris). Vegetația teraselor Fauna are un rol mare în formarea solurilor, intervenind direct în evoluția lor. Această zonă se caracterizează prin condiții fizico-geografo-biologice variate, având bioceneza cu rol mare în procesele de pedogeneză. Pe sol și în sol trăiesc animale nevertebrate (viermi, insecte, larve, cochilii), animale vertebrate, rozătoare în special: șoarecele de pământ (Microtus agrestis), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), cârtița (Talpa europea), popândăul (Otellus citellus), iepurele de câmp (Lepus europaeus). Animalele cel
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
știință") este termenul generic pentru a desemna știința geografică studierii, controlării și îmbunătățirii solurilor (straturile de suprafață ale Terrei) în mediul lor natural. Pedologia este una din cele două ramuri ale științei solurilor, cealaltă fiind edafologia. Pedologia se ocupă cu pedogeneza, morfologia și clasificarea solurilor. Pedologia se ocupă cu studiul proprietăților biologice, fizice, chimice și mineralogice ale solurilor, precum și cu legile care stau la baza formării, evoluției, distribuirii geografice, clasificării și fertilității acestora. Materialul mineral și organic care alcătuiește solul este
Pedologie (studiul solurilor) () [Corola-website/Science/303676_a_305005]
-
la altitudini de 400-450 m), cu roci mai mult sau mai puțin bogate în CO3Ca, dar fără depozite salifere, cu păduri în care predomină fagul și carpenul. În depresiunea de contact Hârlău-Cotnari și în partea estică a acesteia, condițiile de pedogeneză se caracterizează printr-un regim termic mai ridicat, precipitații atmosferice mai reduse, cu o evapotranspirație relativ mare și prin prezența depozitelor salifere și a apelor mineralizate. Pe lunca râului Bahlui precum și pe văile interioare mai mari (Buhalnița, Broscăria, Valea Mare
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Coasta Șurii etc. (Am. Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Din datele expuse, se pot trage concluzia că pe teritoriul bazinului hidrografic Bahlui în amonte de Cotnari, în cele două sectoare geomorfologice cu relief, climă și vegetație oarecum diferite, oferă condiții de pedogeneză specifice și deci cu soluri diferite. Astfel, în depresiunea de contact Hârlău-Cotnari, s au format soluri, în majoritatea cazurilor molice (cernoziomuri), cu subtipurile salinizate și alcalizate. În zona colinară însă condițiile pedogenetice au condus la formarea solurilor caracteristice zonei forestiere
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
caracteristice zonei forestiere. În această zonă substratul fiind relativ uniform, relieful a influențat evoluția solurilor prin expoziție, înclinare, un plus de precipitații și nu în ultimul rând prin alunecări de teren vechi sau noi. Pentru arealele mai umede, procesele de pedogeneză s-au desfășurat normal. Suprafețele cu alunecări au dus la formarea solurilor luvice și albice precum și pe unele areale, la formarea erodisolurilor sau a solurilor desfundate. În ceea ce privește solurile salinizate (datorită depozitelor salifere-marne salinizate) acestea au o răspândire limitată, în depresiunea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de 400-450 m), cu roci mai mult sau mai puțin bogate în CO3Ca, dar fără depozite salifere, cu păduri în care predomină fagul și carpenul. În depresiunea de contact Hârlău și în partea estică și sud-estică a acesteia, condițiile de pedogeneză se caracterizează printr-un regim termic mai ridicat, precipitații atmosferice mai reduse, cu o evapotranspirație relativ mare și prin prezența depozitelor salifere și a apelor mineralizate. Culturile de pomi fructiferi și parțial viță de vie valorifică deosebit de rentabil ,,Coasta de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și lut-argiloasă. Eroziunea solului Factorii naturali, la care s-a adăugat intervenția omului, au favorizat și întreținut procesele de eroziune a solului în zona studiată. În afară de eroziunea de suprafață și de adâncime, un rol important în perturbarea procesului normal de pedogeneză îl au alunecările de teren,prin care solurile de pantă sunt rupte, deplasate și amestecate cu roci de fertilitate foarte redusă. Văile secundare înaintează ramificat și au sfârtecat în toate direcțiile vechea platformă sarmatică, datorită eroziunii torențiale care a lucrat
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
un context concret, în care sunt activate "materia", procesele ce corespund zonei de specializare. "Câmpul conceptual" al domeniului pedologie este organizat în subansambluri conceptuale: 1) concepte fundamentale care definesc "materia" formată din grupe de roci și minerale cu relevanță în pedogeneză: apă, bazalt, carbon, dolomit, feldspat, humus, latosol, mică, nisip, pedolit, regosol etc. teoremele, modele conceptuale etc; 2) concepte care cuprind noțiuni pedologice de bază: biologia solului, cartarea solurilor, ecopedologie, chimia solului, fizica solului, geografia solurilor, microbiologia solului, paleopedologie, pedosferă etc
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sunt foarte sărace și exclusiv solide, vântul este puternic și frecvent. Un foarte scurt sezon estival favorizează numai asociații vegetale ierboase. Variațiile termice sezoniere sunt mai mici decât în pădurea boreală dar se desfășoară pe fondul unor temperaturi permanent coborâte. Pedogeneza este lentă și dificilă, fertilitatea naturală a solurilor este foarte redusă. O populație extrem de rară se ocupă în general cu pescuitul și vânatul sau crește, în regim seminomad, reni. c) Arii întinse în Antarctica și insulele din ținuturile polare, sunt
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
ai omului. Pe o cale indirectă, mai complicată, degradarea asociațiilor vegetale și activitățile productive neraționale, determină alte forme de degradare a solului. În felul acesta, acțiunile de protecție sunt diverse, vizând evitarea sau reducerea poluării, protecția elementelor naturale care asigură pedogeneza și evoluția echilibrată a solului și valorificarea lui rațională, prin structura adecvată a culturilor și prin agrotehnică mai puțin agresivă. e) Protecția sistemului so-cial-economic. Elementele componente și funcțiile acestui sistem se situează în prim-planul interesului general al societății umane
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
relieful, solul este agresat în perioada contemporană nu numai în mod direct ci și indirect, la nivelul factorilor săi genetici. Declanșarea prin impact antropic a unor disfuncții (care implică structurile geologice, apa, relieful și procesele geomorfologice, structurile vii) afectează profund pedogeneza, întârziind/întrerupând formarea solului sau determinând degradarea lui puternică. Aceleași urmări le au lucrările agrotehnice neraționale și poluarea solului prin utilizarea în exces a fertilizanților, a pesticidelor, a unor ape de irigație aflate sub standardele de calitate. Ca și în
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
aerat (cu fracție mare de goluri). Plantele își extrag din sol elementele de bază: azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, sulf, bor, fier, mangan, cupru și zinc. Compoziția chimică a solului este în continuă schimbare, prin procese rapide sau lente de pedogeneză, cu implicații asupra ecosistemelor. V) Poluarea cu radiații Poluarea cu radiații apare datorită emisiei și propagării în spațiu a unor radiații, capabile de a produce efecte fizice, chimice și biologice asupra organismelor vii ( de exemplu telefonul mobil produce radiatii care
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
menționăm relieful, rocile, apele și omul, care, în forme specifice, influențează structura solului. Așa, de exemplu, omul, prin activitatea sa directă (lucrări agricole, săpături pentru plantații și pentru alte obiective economico-sociale, folosirea îngrășămintelor) a intervenit în desfășurarea proceselor naturale de pedogeneză. Omului și se poate imputa declanșarea eroziunii solului pe versanți, prin practicarea agriculturii extensive. Etajarea reliefului condiționează etajarea învelișului de sol, alături de clim și vegetație. Pentru Podișul Moldovei se cunosc două zone (etaje) de sol: zona solurilor argiloiluviale în partea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mijlocie pentru plantațiile pomicole, pajiști și unele culturi, dar redusă pentru culturile de bază, chiar pentru viticultură și pomicultură. Protisolurile (soluri neevoluate după SRCS 1980) Această clasă de soluri este sunt reprezentate de aluviosoluri, soluri cu proprietăți și condiții de pedogeneză speciale. Aluviosolurile ocupă porțiuni întinse în cadrul luncii Siretului și afluenților săi. Acest tip de sol se găsește în diferite stadii de evoluție și se formează pe depozite fluviatile, nisipoase, lutoase, argiloase, lutoargiloase, nisipolutoase. Antrisolurile (soluri neevoluate după SRCS 1980) Erodosolurile
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]