378 matches
-
ale imaginii pixelate sau ale complicatelor structuri fractalice: "Măriți de zece ori, - te bucuri / să vezi, acum, că zișii muguri / se-aseamănă (și în ansamblu, / și-n amănunt) cu-ntregul amplu / pe care-l reproduce în lanț ș...ț minus pedunculii, ce fac un unghi / (cum fac sepalele narcisei / pe lujeri, sau un ram pe trunchi) / cu corpul tutelar: un sinus / ce-i sinclinarul așa-zisei / crevase cu figure pe ambii / versanți: pe unul muguri, vrejuri / filamentoase, în vârtejuri; / pe cel
Ode în metru fractalic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12847_a_14172]
-
refractometrice tabelul 15.2. Sortimentul Curățare și sortare Divizare Metodă de preparare a gemului Rețetă de fabricare, în kg pentru 100 kg gem Fructe Zahăr Pectina Ac. citric 1 2 3 4 5 6 7 8 Gem de afine Îndepărtarea pedunculului Fierberea fructelor în sirop de zahar 55 56 0,3 0,2 Gem de agrișe Îndepărtarea pedunculului Fierberea fructelor în apă și adaos de zahar 50 56 Gem de căise Îndepărtarea pedunculului și sâmburilor Difuzia fructelor cu zahăr Fierberea fructelor
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
în kg pentru 100 kg gem Fructe Zahăr Pectina Ac. citric 1 2 3 4 5 6 7 8 Gem de afine Îndepărtarea pedunculului Fierberea fructelor în sirop de zahar 55 56 0,3 0,2 Gem de agrișe Îndepărtarea pedunculului Fierberea fructelor în apă și adaos de zahar 50 56 Gem de căise Îndepărtarea pedunculului și sâmburilor Difuzia fructelor cu zahăr Fierberea fructelor în sirop de zahar 65 56 0,2 0,1 Gem de căpșuni Îndepărtarea pedunculului Difuzia fructelor
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
5 6 7 8 Gem de afine Îndepărtarea pedunculului Fierberea fructelor în sirop de zahar 55 56 0,3 0,2 Gem de agrișe Îndepărtarea pedunculului Fierberea fructelor în apă și adaos de zahar 50 56 Gem de căise Îndepărtarea pedunculului și sâmburilor Difuzia fructelor cu zahăr Fierberea fructelor în sirop de zahar 65 56 0,2 0,1 Gem de căpșuni Îndepărtarea pedunculului Difuzia fructelor cu zahăr Fierberea fructelor în sirop de 55 57 0,3 0,1 96 zahăr
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
agrișe Îndepărtarea pedunculului Fierberea fructelor în apă și adaos de zahar 50 56 Gem de căise Îndepărtarea pedunculului și sâmburilor Difuzia fructelor cu zahăr Fierberea fructelor în sirop de zahar 65 56 0,2 0,1 Gem de căpșuni Îndepărtarea pedunculului Difuzia fructelor cu zahăr Fierberea fructelor în sirop de 55 57 0,3 0,1 96 zahăr Gem de cireșe Îndepărtarea codițelor și sâmburilor Fierberea fructelor în apă și adaos de zahar 55 56 0,4 0,5 Gem de
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Tăiței Cuburi Bucăți Fierberea fructelor în apă și adaos de zahar 60 56 0,15 Gem de mere Îndepărtarea casei seminale și decojire Tăiței Cuburi Bucăți Fierberea fructelor în sirop de zahar 50 56 0,15 Gem de mure Îndepărtarea pedunculului Difuzia fructelor cu zahăr Fierberea fructelor în sirop de zahar 55 56 0,2 0,15 Gem de pere Îndepărtarea casei seminale și decojire Tăiței Cuburi Bucăți Fierberea fructelor în apă și adaos de zahar 50 56 0,15 Gem
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
0,5%, fierberea petalelor în apă cu adaos 12 59 0,5 0,7 97 de zahar Gem de vișine Îndepărtarea codițelor și sâmburilor Fierberea fuctelor în apă și adaos de zahar 55 56 0,45 Gem de zmeura Îndepărtarea pedunculului Difuzia fructelor cu zahăr Fierberea fructelor în sirop de zahar 55 56 0,2 0,1 Gem deșert (mere, prune) Îndepărtarea casei seminale și decojirea merelor Îndepărtarea sâmburilor la prune Mere: Tăiței, cuburi, bucăți Prune: Jumătăți Fierberea fructelor cu sirop
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Cetina de negi (Juniperus sabina) Lujerii tineri 29 Chimionul (Carum carvi) Fructele 30 Cicoarea (Cichorium intybus) Rădăcinile + părțile aeriene 31 Cimbrișorul de câmp (Thymus serpyllum) Părțile aeriene 32 Cinci degete (Potentilla reptans) Rizomii 33 Cireșul amar sălbatic (Prunus avium) Fructele + pedunculii 34 Ciuboțica-cucului (Primula officinalis; Primula veris) Florile + părțile aeriene + rizomii + rădăcinile 35 Ciumăfaia/Laurul porcesc (Datura stramonium) Toate părțile plantei 36 Ciurul-zânelor (Carlina acaulis) Toate părțile plantei 37 Cârcelul (Ephedra distachya) Părțile aeriene 38 Ciumărea (Galega officinalis) Părțile aeriene 39 Coacăzul
ORDIN nr. 45 din 25 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252290]
-
externă: Corpul de înălțime variabilă, moderat comprimat lateral. Spinul suborbitar puternic, cele două ramuri divergente, ramura mare puternic curbată. Ochii apropiați; spațiul interorbital plan, egal, puțin mai mare sau mai mic decât ochiul. Nara anterioară prelungită sub forma unui tub. Pedunculul caudal cu o creastă adipoasă, mai dezvoltată în perioada de reproducere; limita anterioară a acestei creste coincide cu vârful dorsalei (când această înotătoare este culcată). Fără creastă adipoasă ventrală. Inserția ventralelor situată la o scurtă distanță în urma marginii anterioare
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
fărâmă de pâine, flămând, cere pruncul, Mama își ascunde grea lacrimă-n gene. Spre cer ea privește și îi caut-adâncul, Se roagă-n tăcere, cu rugi pământene, La Sfânta Treime, când clipa se cerne Și primește lumină dând viață-n peduncul! O fărâmă de pâine primi-va,iar, pruncul... Referință Bibliografică: Rondelul minunii / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2307, Anul VII, 25 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Olguța Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
RONDELUL MINUNII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374004_a_375333]
-
de la Tursac (fig. 3d) și Sireuil (fig. 3c), deoarece au fost create pentru a fi privite din profil. Cu toate acestea, construcția clasică este și aici perfect valabilă. Morfologic, statueta de la Tursac cuprinde trei părți esențiale: trunchiul, membrele inferioare și pedunculul. Dacă partea superioară a corpului este atrofiată și neglijată, restul este detaliat reprezentat. Abdomenul, foarte voluminos, descinde până la nivelul genunchilor, unii specialiști văzând aici indicele unei maternități. Membrele inferioare sunt repliate sub corp; gambele, scurte și puternice, nu au laba
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
pereche de sâni. Aceste piese sunt însoțite de cincisprezece obiecte sculptate în fildeș, utilizate ca mici elemente de colier, cu un decor gravat în același stil, ca și figura precedentă. Ele au forma a doi sâni, completați de un mic peduncul alungit și perforat, care poate reprezenta bustul personajului (J. Jelinek, 1988). Un loc aparte în reprezentările de la Dolni Vestonice îl ocupă celebrul cap feminin „Leonardo da Vinci” (fig. 7) care, alături de Brassempouy, este unic în arta paleolitică. Coafura nu este
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
a capului; b) cerebeloasă - poate apărea în repaus (tremurătura cerebeloasă statică), în efortul static, cuprinzând în special capul și, mai rar, se manifestă prin instabilitatea corpului; c) intențională (cu ocazia mișcărilor voluntare), întâlnită în scleroza în plăci, heredoataxia cerebeloasă, leziunile pedunculului cerebral și ale regiunii subtalamice; d) basedowiană - pe lângă gușă și tahicardie, constituie un simptom în boala Basedow. Este implicată întreaga musculatură a corpului, dar se manifestă mai pregnant la nivelul extremităților membrelor superioare. În paralizia generală progresivă, apar tremurături de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în cambrian, silurian, devonian (doar niște forme subacvatice, greu de identificat, un soi de moluște cu cochilia conică, nerăsucită, și cu tentacule la bot, apoi un soi de știuleți de porumb de un galben nenatural, prinși de fundul oceanului cu pedunculi subțiri), carbonifer, permian, triasic, jurasic, cretacicul cu reptilele lui caraghioase (Gina se strâmba de râs privind "marele" Tiranosaurus rex, de vreo cincisprezece centimetri înălțime), miocen, pliocen, cuaternar (mamuți înzăpeziți în peisaje apocaliptice, față de care Antarctica e un joc de copii
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
săptămână. 2. M-am așezat lângă el, pe ciment, cu spatele rezemat de perete, și am rămas un timp așa, fără să scot o vorbă. Acum îi deslușeam lamentațiile : „Nathalia“, spunea, „deschide, Nathalia !“... Vedeam cum întindea mâna, ca pe un peduncul, cum râcâia, cum se retrăgea apoi în sine cu peduncul cu tot, ca într-o scoică. Aș fi putut să stau acolo mult și bine să mă vait sau să râcâi și eu. Spinarea mea adera perfect la perete, un
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
spatele rezemat de perete, și am rămas un timp așa, fără să scot o vorbă. Acum îi deslușeam lamentațiile : „Nathalia“, spunea, „deschide, Nathalia !“... Vedeam cum întindea mâna, ca pe un peduncul, cum râcâia, cum se retrăgea apoi în sine cu peduncul cu tot, ca într-o scoică. Aș fi putut să stau acolo mult și bine să mă vait sau să râcâi și eu. Spinarea mea adera perfect la perete, un fluturaș albastru se lipise pe conturul umbrei mele și mi-
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
membrilor acestor comunități, amintim vârfurile de săgeți, îndeosebi cel cu vârful bifurcat (Dodești), foarte apropiat ca tip celor descoperite în necropola de la Lukașevka sau în situl de la Frumușica-Florești (ambele în Basarabia). De asemenea, se evidențiază vârful de săgeată foliform, cu peduncul, de la Gârbovăț-Ghidigeni, similar exemplarelor găsite la Mânzătești-Mălușteni, Comănești și Roșu. Celelalte săgeți au peduncul sau tub de înmănușare și se apropie ca tipologie de cele găsite la Epureni, Horga, Cârja (Vaslui), Grozești (Iași) și Fundu Herții (Botoșani) - pl. LXVII/1
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
apropiat ca tip celor descoperite în necropola de la Lukașevka sau în situl de la Frumușica-Florești (ambele în Basarabia). De asemenea, se evidențiază vârful de săgeată foliform, cu peduncul, de la Gârbovăț-Ghidigeni, similar exemplarelor găsite la Mânzătești-Mălușteni, Comănești și Roșu. Celelalte săgeți au peduncul sau tub de înmănușare și se apropie ca tipologie de cele găsite la Epureni, Horga, Cârja (Vaslui), Grozești (Iași) și Fundu Herții (Botoșani) - pl. LXVII/1, 2, 4. O mare diversitate se întâlnește în categoria topoarelor: majoritatea lor aparține armelor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
harnașament (clapetele de piele din dreptul ochilor) sau că aveau un caracter magico-religios. 3.1. Arme și unelte Din categoria armelor, un prim obiect este vârful de săgeată de la Codreni (punctul Vatra satului), fabricat din fier și care dispune de peduncul (pl. LXXVII/ 4). Bine păstrat, acesta este asemănător cu cele descoperite la Cociu-Motoșeni și Averești. Numărul mare al topoarelor din inventarele așezărilor Dridu este susținut și de altele, găsite izolat, cum ar fi cele de la Tăvădărești-Dealu Morii, Găiceana (Bacău) și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ofrandele de animale și arme, obiecte de harnașament, vestimentație sau podoabă. Fiind războinici, era normal ca inventarul să conțină arme, iar printre cele mai frecvente în mormintele spațiului bârlădean sunt vârfurile de săgeți și cuțitele. Primele sunt din fier, cu peduncul, de tipuri diferite, unele cu trei aripioare (la Banca), răspândite la slavi și unguri, dar prezente și la alte populații migratoare (pecenegii). Cuțitele, executate tot din fier, au lama dreaptă și păstrează pedunculul de fixare a mânerului (în siturile de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și cuțitele. Primele sunt din fier, cu peduncul, de tipuri diferite, unele cu trei aripioare (la Banca), răspândite la slavi și unguri, dar prezente și la alte populații migratoare (pecenegii). Cuțitele, executate tot din fier, au lama dreaptă și păstrează pedunculul de fixare a mânerului (în siturile de la Banca și Grivița) - pl. LXXII/7, 8. Aceste exemplare sunt des întâlnite în mormintele turanicilor din Europa răsăriteană și centrală. Dintre elementele de harnașament cele mai numeroase sunt zăbalele, prezente atât în așezări
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unelte de prelucrat lemnul la Gara-Banca, Dodești și Negrești - Vaslui; unelte agricole: un brăzdar de plug (Pogonești, Vaslui), un otic (Dodești - Vaslui), o seceră, săpăligă, cosoare (Cociu-Motoșeni, Bacău și Gârbovăț-Ghidigeni, Galați); arme: vârfuri de săgeți, cu tub de înmănușare sau peduncul (Cociu-Motoșeni, Bacău; Dodești, Banca - Vaslui; Gârbovăț-Ghidigeni, Galați) și topoare (Bălteni - Vaslui; Gârbovăț-Ghidigeni, Țepu - Galați; Tăvădărești și Găiceana - Bacău); Însemne pecuniare: tezaure bizantine, din bronz și aur, de la Obârșeni-Voinești (Vaslui) și Dolhești (Iași), specifice secolelor VI-VII și X-XI. descoperiri monetare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu urme de ardere secundară. Acesta alături de cel găsit anterior (2008) erau folosite în scopuri casnice. De asemenea, au mai fost descoperite fragmente ceramice ornamentate cu linii incizate în val sau paralel și un vârf de săgeată din fier, cu peduncul și dotat cu două aripioare, dintre care una ruptă. Aceste dovezi materiale se datează, potrivit autorilor, în secolele VIII-IX. Cercetare M. Nicu, sondaj de salvare în 1981; M. Nicu, C. Ilie, C. Munteanu, săpătură preventivă în 2007; M. Nicu, P.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de localitate, au fost descoperite fragmente de vase lucrate la roata înceată și decorate cu striuri, specifice secolelor IX-X. În malul Pârâului Ipotești sunt conturate gropile locuințelor. Pe lângă ceramică s-a găsit și un vârf de săgeată din fier, cu peduncul, de formă romboidală, cu suprafața plată și marginile oblice. Datat în secolul XI. Cercetare I. T. Dragomir, 1970. Materialul se află la Muzeul Județean de Istorie Galați (vârf de săgeată - nr.inv. 21194). Bibliografie: Dragomir 1972, p. 46; Basoc 1980
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Obiectul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 373 (fig. 163/14). b) Pe teritoriul satului: întâmplător, pe teritoriul localității, a fost găsit un vârf de săgeată din fier, bine păstrat și dotat cu peduncul. Caracteristicile piesei l-au încadrat în secolele X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1970. Obiectul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979b, p. 191 (fig. 5/1). 162. Fâstâci (comuna Cozmești), județul Vaslui a) Saivane: cu prilejul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]