17,095 matches
-
funcțiile pasajelor descriptive din proza românească, începînd cu cronicarii, oprindu-se mai ales asupra secolelor al XIX-lea (considerat "secolul descrierii") și al XX-lea și ajungînd pînă la contemporani - Agopian, Cărtărescu, Groșan ș.a. Sînt prezentate principalele tipuri descriptive - portretul, peisajul, topografia și cronografia, descrierea operei de artă și cea a obiectelor (ultima, cu o frecvență destul de redusă în proza românescă). Sînt inventariate procedeele stilistice, morfosintactice - enumerarea (numelui sau a determinărilor), cu tipicul "efect de listă", elipsa, repetiția, uzul timpurilor verbale
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
amintite "pătrunderea în scenă a unui personaj (eventual chiar naratorul, în textele memorialistice), care intră pe ușă, deschide o fereastră ori (se) privește în oglindă" (p. 108), descrierea balzaciană prin restrîngere de perspectivă, descrierea ambulatorie, "în care personajul trece prin peisaj, deschide uși ori privește pe ferestre, percepând treptat decorul, din exterior spre interior" (p. 109); descrierea plasată în replica unui personaj, în monologul interior sau în stil indirect liber. Alte tehnici privesc inserțiile descriptive ca formă de focalizare asupra personajului
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
o oglindă a frământărilor sale. În afară de curtoazia care nu i se putea contesta, T.M. era captivul unui egocentrism, pe care nu-l aprecia însă ca atare. Dacă ar fi văzut cu aceeași limpezime și luciditate cu care judeca epoca și peisajele și propriul defect, probabil că ar fi năzuit să se controleze. A.K. n-a putut alunga senzația că T.M. îl utilizează ca un instrument, că spusele sale erau menite să fie auzite de posteritate. Căuta un receptacol ca să nu
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
rănit. De altfel, autorul a scris niște pagini arzătoare în Eul detestabil, tocmai despre van Gogh, pagini în care mâna scriitorului urmează și consemnează, parcă anevoie, viteza și incandescența gândurilor. îi scrutează chipul încremenit sub masca tristeții, lumina cumplită a peisajelor lui, floarea-soarelui - exaltată, chiparoșii contorsionați, corbii funebri. Octavian Paler este toată vremea în conflict acerb cu egoul său, pe care-l învinovățește de toate frustrările și eșecurile lui, cu care însă, vrând-nevrând, trebuie să cadă la învoială și să se
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
explicit, fie într-o formulă generică, sub forma colectivității sau a grupului, fie într-una directă, ca individ determinat, lipsește cu desăvîrșire. După cum el este absent în aceeași măsură și din episodul imediat următor al spațiului exterior, și anume din peisajul citadin. Chiar dacă aici peisajul se umanizează, pentru că el se compune exclusiv din atributele definite ale civilizației, conducînd subtil, prin restrîngere, într-o direcție pe care pictorul o premeditează cu multă grijă, datele problemei nu se schimbă fundamental. Atît peisajul natural
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
formulă generică, sub forma colectivității sau a grupului, fie într-una directă, ca individ determinat, lipsește cu desăvîrșire. După cum el este absent în aceeași măsură și din episodul imediat următor al spațiului exterior, și anume din peisajul citadin. Chiar dacă aici peisajul se umanizează, pentru că el se compune exclusiv din atributele definite ale civilizației, conducînd subtil, prin restrîngere, într-o direcție pe care pictorul o premeditează cu multă grijă, datele problemei nu se schimbă fundamental. Atît peisajul natural cît și cel citadin
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
din peisajul citadin. Chiar dacă aici peisajul se umanizează, pentru că el se compune exclusiv din atributele definite ale civilizației, conducînd subtil, prin restrîngere, într-o direcție pe care pictorul o premeditează cu multă grijă, datele problemei nu se schimbă fundamental. Atît peisajul natural cît și cel citadin rămîn două trepte, două cercuri concentrice ale aceluiași habitat simbolic. Ele trăiesc prin ele însele din punct de vedere plastic și printr-un anumit gen de transparență, de promisiune, din punct de vedere moral, fără
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
figura umană apare abia pe o a treia treaptă a succesivelor restrîngeri pe care Baba le marchează în construcția sa. Iar aceast lucru se întîmplă atunci cînd se face trecerea definitivă de la exterior la interior, de la habitat la ambient, de la peisajul natural și citadin la natura statică. Dar nici în cazul acestui inventar ambiental, prin natura lui profundă asociat prezenței umane, reprezentarea explicită a chipului nu este de la sine înțeleasă. Numai într-un singur compartiment al naturii statice prezența umană este
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
preocupările artistului mai mult decît permite simplul interes de observator. Baba nu este, însă, un simplu observator, un pictor retinian supus spectacolelor capricioase din jur, ci o conștiință angajată, senin, melancolic sau patetic, în spectacolul continuu al destinului uman. Prin peisajul natural, prin imaginea citadină și prin natura statică în variantele ei amintite, pictorul se apropie decisiv de acea realitate, impunătoare din punct de vedere plastic și inepuizabilă ca registru moral, care este prezența umană; chipul, forma sa, acțiunile și comportamentul
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
direct în bătălia cu lenea și cu promiscuitatea din jur. Pictor format în cultura tradițională a imaginii, - aceea care se hrănește constant din structurile constituite ale lumii vizibile și care a sistematizat expresia în genuri, adică a identificat imaginea drept peisaj, natură statică, portret, compoziție etc. -, Dan Bota a căutat permanent soluții de evaziune din enunțurile preexistente, dar a păstrat continuu distanța optimă față de logica lor elementară. Astfel, pictura lui se manifestă pe un interval larg, cînd mai aproape de sursa obiectivă
Expresivitatea contrariilor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11288_a_12613]
-
întîmpină un individ robust, cu un surplus de energie, rostindu-se într-un interminabil discurs gîlgîitor (impulsul vital din care purcede îl oprește cît mai mult posibil a recurge la punct), într-o avalanșă de corespondențe care par a îneca peisajele, tîrînd în torentul lor tumultuos elementele lor sfărîmate. Dezlănțuirea sa e bonom-atroce. Departe de-a fi un visător, un complexat al sensibilității, Nicolae Magnificul ține morțiș a-și acredita postura de macho, ,tare" nu doar în ordinea vivacității duhului poeticesc
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
valorilor sunt înlocuite de interferența și utilitarismul lor. Cultura de divertisment devine, inevitabil, o alternativă la cultura elitelor. Relativismul se instalează ca principiu decisiv. Valorizarea marginalității și a minorităților implică discriminarea pozitivă, corectitudinea politică, feminismul și multiculturalismul. Acesta e, sumar, peisajul postmodernității care va să vie și la noi. E bine, e acceptabil? Ion Bogdan Lefter crede fără nici o ezitare că da. Implicat în susținerea necondiționată a postmodernismului românesc (parte din autobiografia sa), nu a avut timp să se gândească la
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
cu școli și spitale bine echipate, oameni deschiși și senini în privire. Această a fost strategia echipei care s-a ocupat de mesajul publicitar - a transmite un mesaj pozitiv despre rezultatele reformelor europene, a reda o viață frumoasă, evitându-se peisajul sumbru al cotidianului, pe care "l-au explorat" alți competitori electorali în scopuri persuasive. În acest context, găsim relevante afirmațiile lui Michael Schudson, potrivit căruia, publicitatea nu pretinde că prezintă realitatea așa cum este, ci realitatea așa cum trebuie să fie, viața
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
te citesc cu plăcere:) keep up the good work Mda, cu un asemenea “sound” vor veni mulți pensionari din SUA și Canada. Ce îmi place la clip -în afară de fondul sonor cu efect anestezic- e faptul că după clădirile și peisajele românești apar pe ici colo și importuri:mai un sătean italian la 1:30, măi o pajiște din New England cu baloți de paie și stejari singuratici la 2:05, o turmă de oi din Africa de Sud la 2:10, o
The end of choice by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82744_a_84069]
-
turmă de oi din Africa de Sud la 2:10, o casă din America de Nord la 2:12, un pastor scoțian la 2:24 și altele care nu sunt chiar atat de evidente. Nu pot să spun că am văzut toată țara, insă peisajele autentice care apar în clip contrastează puternic cu cele pe care le-am identificat- sunt tot din natură, insă terra rossa(2:10) nu ai să găsești în RO, de exemplu. Ca să fiu totuși constructiv o să propun o altă poveste
The end of choice by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82744_a_84069]
-
o picătură de nostalgie pentru Irina. și pentru tot ce a făcut la MTR. pentru curajul sau de a privi simplu și sincer acest popor. Îmi place “Arca lui Noe” de nu mai pot. Face parte de cativa ani din peisajul de pe noptiera mea. Asta pentru că citesc din ea de căte ori șunt supărată, veselă, cu chef, bolnavă, etc. Aș vrea să citesc acum “Haide, bre!”...unde o găsesc? Am cautat-o pe net pe la edituri, dar nu e...și nici
Dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82892_a_84217]
-
oricine ar fi, e împotriva numirii. Însă societatea civilă este formată din patronate, asociații ale șahiștilor, profesorilor, asociații pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, ONG-uri ecologiste etc. Desigur probabil și ”Coaliția pentru o Guvernare Curată” e pe undeva prin acest peisaj, însă nu se poate identifica cu societatea civilă. Și ca să închei argumentul, nu am văzut pensioanrii sau șahiștii manifestând exasperați cu miile în stradă, și mă îndoiesc că o vor face vreodată pentru această cauză de palat. De altfel încercările
Spune-i NU Noricăi Nicolai! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82899_a_84224]
-
Rahova și Ferentari, unde am cunoscut vreme de 5 ani periferia adevărată, mahalaua sordida, curtea cu miracole a capitalei. Aici, griul deprimant din marile cartiere-dormitor e sfâșiat de gropi de gunoi, de pagode argintii, de relieful carstic al asfaltului, de peisaje dezolante cu drogați, copii ai străzii și adevărate favellas. Un București al nimănui, pe care cel mai hulit dintre primari l-a vopsit în culorile curcubeului într-o încercare ratată de a-i farda sărăcia și urâțenia. Când am putut
Bucurenci + Bucureşti = LOVE by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82902_a_84227]
-
TV, realizată de Asociația “Salvați Delta - AC” împreună cu Coca-Cola HBC, Ministerul Mediului și Comisia Internațională pentru protecția fluviului Dunărea. Dacă vreți clipurile pe mail, scrieți pe office@salvatidelta.ro [youtube=http://www.youtube.com/watch?v=6TajKRlaDJg] Am recunoscut acest peisaj - apa îmbâcsita și plină de pet-uri; Văd Dunărea așa mereu și mă întreb dacă pot face ceva. Poate mai mult decât să admir inițiativa voastră cu filmulețele. Există ceva dincolo de aceste imagini? Asociația voastră se axează numai pe salvarea
Ziua Dunarii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82960_a_84285]
-
-uri; Văd Dunărea așa mereu și mă întreb dacă pot face ceva. Poate mai mult decât să admir inițiativa voastră cu filmulețele. Există ceva dincolo de aceste imagini? Asociația voastră se axează numai pe salvarea Deltei sau în general, a Dunării? Peisajul e real, nu e nimic trucat sau exagerat, iar copiii sunt emoționanți. Mi-e teamă că ei la vârsta noastră să nu facă filme mai triste, în ritmul asta. Băi dacă e 60% adevărat din ce spuneți cu privire la Delta io
Ziua Dunarii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82960_a_84285]
-
ar fi plecat Vasco da Gamă și Amerigo Vespucci, e o colecție de bibiluri, unele înduioșătoare, altele doar stridente: case acoperite cu faianța colorată, stricate de invazia kitsch a magazinelor de souveniruri. Noroc cu oceanul, care se insinuează mereu în peisaj și compensează pentru urâțenia turismului necontrolat cu iz de Vama Veche. Cu ce aparat ai facut pozele Dragoș? e mult spus aparat... e un Nokia 6280 Mă gindeam eu. Mi-a fost lene să salvez pozele și să citesc datele
Orasul maur. Fara mauri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83003_a_84328]
-
un cinic și un sadic. Dacă “sadicii” s-ar purta cu adevarat creștinește și n-ar mai juca tontoroiul pe suferințele celor mai puțin norocoși decât ei, “cinicii” ar fi mai puțin solicitați și s-ar integra mai ușor în peisaj. Cu timpul, rânjetul s-ar estompa și ar face loc unui surâs ambiguu, care ar face viața “sadicilor” mult mai ușoară. Nu vreau să spun că “cinicii” ar începe să creadă peste noapte în Moș Crăciun. Dar nici cardul lor
Craciun de Sade by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83021_a_84346]
-
A așteptat cuminte bucată netedă de asfalt european, care începe undeva după kilometrul 30 și pare turnata special pentru întârziații că noi, care pornesc spre mare vineri după ora 8 și nu mai au timp să-și ruleze materialul acasă. Peisajul spre care ne îndemnam tripul nu justifică nici pe departe viteza mașinii, dar, în lipsă de altceva, ne facem că omitem destinația nefericită a încă unui weekend estival. Curățate de fumuri, amintirile despre litoralul românesc te fac să te întrebi
Lehamite litorala by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83079_a_84404]
-
pe departe viteza mașinii, dar, în lipsă de altceva, ne facem că omitem destinația nefericită a încă unui weekend estival. Curățate de fumuri, amintirile despre litoralul românesc te fac să te întrebi de ce nu alegi Paralia Katerini. În Vama Veche, peisajul nu se schimbă niciodată. E ca un mare puzzle, pe care, în fiecare sezon sau weekend, cineva îl asamblează aiurea, folosindu-se de aceleași piese. Singură creștere vizibilă în Vama este cea a construcțiilor și a pădurilor de umbreluțe. Lyana
Lehamite litorala by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83079_a_84404]
-
Pavel Șușară La Muzeul Național Cotroceni s-a deschis una dintre cele mai importante expoziții de pictură și grafică din ultima vreme, și anume o expoziție a cărei temă este peisajul în pictura românească din colecțiile particulare. Realizată de către doi specialiști cu o mare experiență privind arta românească, istoricul de artă Marian Constantin și cunoscutul colecționar Vasile Parizescu, această expoziție reunește în jur de șapte sute de lucrări din colecții particulare și
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]