136 matches
-
mult mai adult mileniul acesta frumos și urât ne vinde la negru eșantioane de smult feroce e clipa timpul probabil mai ascunde un trib malițios corul Îngerilor este inconfundabil și ne-ar fi necesar un sfânt mincinos vindem credință cu pelagra pe mâini și ne bate Dumnezeul adjunct oameni buni și nebuni dați drumul la câini eu mă duc să mă scald În jeratice PUNCT ! MARIA celei trimisă din cer a venit ca o lumânare eternă de departe, poate din Dumnezeu
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
fiică din pirgu în pirgu și din pena corcodușa în bunicul și bunica scurt pe doi toamnele care se vor prăvăli peste noi nu vor mai fi de soi vor fi de beznă și noroi vor fi de gripă și pelagră de ploaie sărată și de ploaie acră scurt pe doi iernile vor spăla talpa dreaptă a iadului cu partea bărbătească din noi și talpa stîngă a iadului cu partea femeiască un pic mai puțin aspră care ne locuiește de asemenea
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
Domnul Mâine va să-ți zgârcească nurii/ Și umerii de măr - cumpănă dreapta -/ Are ca să ți-i svânte mandibulă securii/ Când jindul nu s-o mai răsfrânge-n faptă?// Și felceri roșcovani au să-ți disece sânii/ Să afle ce pelagra ți-a covăsit făptura;/ Superlativ de carnea-ti or cuvânta și câinii,/ Un enfizem că roza îți ghimpui-va gură..." (Cântec de dric); "și poate va veni o zi/ când capul va tăia securea/ când nicăieri va fi aici/ și când
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
veche, statornicirea altor temelii se numea Descălecare. Descălecătorii sînt aici, în fruntea Marii Adunări Naționale: ei se numesc PARTIDUL"". Sau, despre Tudor Vianu: "Ca și Mihai Ralea estetul face acum "sociologie". El nu se mai preocupă de sinecdocă, ci de pelagră; nu-l mai interesează Kant, Dilthey sau Gundolf, ci lichidarea analfabetismului. Filosofia culturii o confundă cu democrația lui Gheorghiu-Dej, iar axiologia a fost izgonită de slogan ("România veche devine România nouă, socialistă, o țară a civilizației celei mai înaintate" - Gazeta
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
la servicii medicale, 30% avea apă potabilă, iar 69% dispunea de servicii de salubrizare. Comparativ cu așezările rurale unde doar 11% din populație avea apă potabilă și 20% instalații de salubrizare. În țările sărace, cele mai întâlnite boli sunt malnutriția, pelagra sau scorbutul. Țările dezvoltate În țările cele mai dezvoltate din Canada, Australia, nord-vestul Europei, sunt înregistrate cele mai multe decese datorate bolilor cardiace sau circulatorii. Acestea sunt cauzate de excesul de tutun, nivelul ridicat al colesterolului, stres, lipsa exercițiilor fizice și de
Cum ne este afectată sănătatea de către mediul înconjurător () [Corola-journal/Journalistic/68456_a_69781]
-
erau, doar pe dracu'. Acela, vizionarul, devine sfânt și pleacă, „înotând prin pustiu și certând omenirea/ Până aproape de Caracal." Un sfânt caraghios și tragic, ca Nastratin al lui Barbu, ca Lelița care, tot așteptând vești de pe front, se îmbolnăvește de pelagră și-și rupe pielea de pe ea. De nerăbdare. Nimeni nu-și află locul, viii sunt ca a lui Ciugulea, „curioasă și-și băga nasul să vadă cum se mai poartă,/ Cam care e pulsul modei în adânc", morții se-arată
Feluri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6032_a_7357]
-
sub urgența unui eveniment, de aici larghețea evantaiului de vorbe fluturate în solemnități rigide. Cele din a doua categorie au tentă statistică, fiind vederi de ansamblu asupra stării precare a sănătății românilor, cu judecăți „sanitare” culminînd în verdicte de rău-augur (pelagra, malaria, mortalitatea infantilă, tuberculoza erau pericole cotidiene). Cele din a treia categorie sunt stricte, dense și însuflețite de o rigoare abstractă, adevărate incursiuni a căror înțepătură rece, de spelcă analitică, punctează cunoștințe de specialitate. Din prima categorie face parte discursul
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
perfect precocitatea artistică. Cinci ani mai târziu îi apare Libertatea de a trage cu pușca, impus imediat ca un manifest liric al noii generații și conținând poeme scrise între anii 1940-1943. Publicat după încheierea războiului, volumul (care purta inițial titlul Pelagră) fusese deci scris în toiul acestuia, însă cenzura îi interzisese apariția. Tot la scurtă vreme după terminarea războiului, apare volumul de interviuri al lui Ion Biberi, Lumea de mâine (1945). În sumarul lui, dialogul cu Geo Dumitrescu este memorabil și
Africa de sub frunte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/10012_a_11337]
-
la fel și administratorii, așa cum la moșia Virgiei Lambrino (Rosetti) era administrator Ciulei Costache. Pe lângă lipsa de pământ (cauza cauzelor), răscoala țăranilor din primăvara anului 1907 s-a datorat lipsei de școli, de asistență sanitară, bolile sociale și boala numit „pelagră”, promovată de consumul porumbului mucegăit și stricat. Multe dintre mărturiile celor care au fost chestionați în legătură cu aspecte privind viața socialeconomico-culturală din satul Lunca, chiar dacă nu-și amintescă de răscoala din 1907, și nu știm să fi fost răscoală și în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
erau ploi cu gheață, recoltele erau mulțumitoare, asigurau hrana familiei și a păsărilor și a animalelor din gospodărie. Erau ani ploioși, când porumbul ud, ținut în grămezi, se „aprindea”, prindea mucegai și, dacă era consumat de oameni, producea boala numită pelagră, boala satelor românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, despre care amintește, în memoriile sale și învățătorul Gheorghe Postoi. Ici și acolo, pelagra mai făcea victime la jumătatea secolului XX, mai mult din nepăsarea, neștiința și sărăcia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
grămezi, se „aprindea”, prindea mucegai și, dacă era consumat de oameni, producea boala numită pelagră, boala satelor românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, despre care amintește, în memoriile sale și învățătorul Gheorghe Postoi. Ici și acolo, pelagra mai făcea victime la jumătatea secolului XX, mai mult din nepăsarea, neștiința și sărăcia unora. Din satul Slobozia - Filipeni, a fost prinsă de această boală, ieșită din consumul porumbului stricat, unul numit după poreclă Ghimici, care avea mâinile cu crăpături
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
folositoare: rădăcinoasele, păstăioasele, varza, ridichile, castraveții, roșiile, ardeii, lipsea familia de un aport substanțial în vitamine. Consumul exagerat și exclusiv de mămăligă cu ceapă, castraveți murați, usturoi, oțet, cu aport calorică scăzut, favoriza bolile de nutriție și boala periculoasă numită pelagră, provocată de consumul de porumb stricat, aprins. Am arătat un caz [vezi: supra] de pelagră în satul Slobozia, după anii 1950 și vă puteți imagina ce-a fost cu 50-60 de ani înainte. Avem mărturiile unor oameni bătrâni din Lunca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vitamine. Consumul exagerat și exclusiv de mămăligă cu ceapă, castraveți murați, usturoi, oțet, cu aport calorică scăzut, favoriza bolile de nutriție și boala periculoasă numită pelagră, provocată de consumul de porumb stricat, aprins. Am arătat un caz [vezi: supra] de pelagră în satul Slobozia, după anii 1950 și vă puteți imagina ce-a fost cu 50-60 de ani înainte. Avem mărturiile unor oameni bătrâni din Lunca despre hrana zilnică primit de la curtea boierească: mămăligă la care se adăuga brânză sărată și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gât. Gura îi era o rană.” Îmbătrânite prematur, cu părul albit, și cu privirile rătăcite de spaimă și nesiguranța dobândită în anii de detenție, erau marcate de terorile suportate, cât și de pierderea celor dragi. Boli precum icterul, tuberculoza, ulcerul, pelagra, scorbutul, cancerul, depersonalizarea erau doar câteva din ele. Acestor suflete- martir le aducem un pios omagiu de 8 martie, întrebându-ne ca Cioran: „Sunt lacrimi care sfredelesc pământul și răsar ca aștrii pe alte cercuri”. Dar puteau să fie sori
FEMEILE-MARTIR ÎN ÎNCHISORILE COMUNISTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364094_a_365423]
-
adevărate vicii care stau la baza decăderii morale actuale. „Boala o avem în suflet, este o adevărată epidemie de meningită morală” - spunea Octavian Goga la 1916, care mai remarca: „Piramida noastră socială este morbidă: vârful - bolnav de sifilis, temelia - de pelagră!”. Ați observat, cred, că toate judecățile noastre de valoare sunt relative? Nimic din viața omului nu este absolut deși ar trebui să fie cel puțin Dumnezeu. Cel mai bun exemplu în acest sens sunt unitățile de măsură. Aceste standarde de
TRĂIM CONVENŢIONAL ŞI JUDECĂM COMPARATIV de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366413_a_367742]
-
avem blazon de corupți și desigur fără cuvânt, am eșuat în toate încercările de reabilitare și murim câte puțin sub tratament greșit. Riscăm să adopte și copiii metehnele unui trai fără principii și morală, cine o să ne scape de această pelagră, să-l păstrăm în suflet ca pe marii înaintași? Referință Bibliografică: Suntem fruntași la periferia lumii / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2047, Anul VI, 08 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate
SUNTEM FRUNTAŞI LA PERIFERIA LUMII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353415_a_354744]
-
au vândut o viață întreagă, deputații contabandiști... Nu ne prăbușim din cauza numărului dușmanului, nici din cauza armamentului său, boala o avem în suflet: este o înfricoșătoare epidemie de meningită morală... Piramida noastră socială este morbidă: vârful - bolnav de sifilis, baza - de pelagră” (Octavian Goga). C. V. Tudor, pe care niciodată nu l-am agreeat, a spus totuși cândva un mare adevăr: “Fibra trădării face parte din constituția fizică a poporului român! Toți marii conducători ai românilor au pierit prin trădare!”. Dacă vom continua
GÂNDURI INSOMNIACE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352866_a_354195]
-
Pe bune?! Să salvați Clujul de București? De parcă ar avea pelagră sau lepră? Am aterizat în Cluj cu treburi și am rămas consternat în fața acestui afiș electoral al UDMR. Nu am să intru în polemică politică, dar vreau să relev câteva lucruri care mi s-au întâmplat. Luni dimineața, între 7
Votam UDMR cu inima împăcată. M-au pierdut de client acum, mă întorc la miticii mei () [Corola-blog/BlogPost/338624_a_339953]
-
și sunt eliminate treptat. În această categorie, găsim vitaminele B, C, M și P (vezi tabelul 6.2). Despre dozele de vitamine recomandate Atunci când lipsesc în mod acut, vitaminele și mineralele provoacă tot felul de boli cum ar fi scorbutul, pelagra, rahitismul și tulburările cardiace. Pentru a evita asemenea probleme, autoritățile medicale din fiecare țară au determinat dozele minime pentru a evita carențele. Este vorba despre aporturile zilnice recomandate („apports quotidiens recommandés” - AQR) în Canada, aporturile nutriționale recomandate („apports nutritionels conseillés
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
Vechile partizi vor să reziste, dar fără speranță și fără unitate, prin comploturi clericale, monarhice și militare. În Italia mizeria agrară e mare, salahorii lanurilor de orez din Lombardia și din singurătățile mlăștinoase ale Romagnei, decimați de friguri și de pelagră, emigrează în stoluri, iar, daca rămân în țara lor, vând pentru cincizeci de bani pe zi munca lor. În Anglia s-ar părea la întîia vedere că soliditatea e mai mare. Dar, privită mai de aproape, se va vedea că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
extenuații de putere, multe rele endemice și altele de caracter epidemic să se ivească și să decimeze populațiunile. Astfel rasa română scade și străinii sporesc. Numărul infirmilor la recrutație a crescut din an în an, țara a fost bântuită de pelagră, de intoxicațiune palustră, de anghină, vărsat, toate astea în urma influenței pernicioase cu o exercită asupra sănătății mlaștinile, locuințele insalubre și neaerate, hrana neîndestulătoare și munca excesivă. 331 {EminescuOpXIII 332} Ar trebui în sfârșit a se da un atac eroic cauzelor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pasager în „Kalende” și „Fapta”. După august 1944, este numit inspector în Direcția Generală a Teatrelor, unde rămâne până în 1950. În 1946, publică volumul Libertatea de a trage cu pușca, premiat de Editura Fundațiilor Regale, după ce, în 1943, sub titlul Pelagră, acceptat de Editura Prometeu, fusese respins de cenzură. După război, scrie la „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața românească”, „Tribuna poporului”, „Veac nou”, „Scânteia tineretului”, „Orizont”, „Meridian”. Director, în 1946, al Teatrului Național din Craiova, între 1947 și 1950 este redactor, apoi
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
și consecința unei stări de oboseală fizică, asociată cu senzații de durere sau de greutate resimțită la nivelul maselor musculare, cenestezii penibile etc.; inactivitatea biologică poate apărea în insuficiența suprarenaliană, miastenie, stările de convalescență postgripală, stările postinfecțioase, posthepatice, carențe vitaminice (pelagră), intoxicații cronice (uremie) etc.; inactivitatea psihică (sau starea de epuizare psihică), ce se poate manifesta prin următoarele aspecte sau poate fi legată de circumstanțe variate, cum ar fi: suprasolicitarea nevrotică; epuizarea emoțională (J. Dejerine); conflicte sau traume nevrotice; epuizarea datorată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
rădăcini chiar, iar când ghearele foamei scurmă din cale-afară de nemilos, se ajunge la ronțăirea unor bucăți de pământ ars. În asemenea condiții, copiii mor ca muștele, iar mâinile multora dintre cei în viață, indiferent de vârstă, sunt jupuite de pelagră. Ca urmare, înfățișarea oamenilor pare sumbră, sălbatică. Chipurile apar uscate, „sulegete”, „lingave”, de culoare gălbui-pământie, numai ochii sunt câteodată „zbanghii”, sfredelitori, dar de obicei căutătura e mohorâtă, „împosocată”. Încruntați, închiși în ei, oamenii se exprimă sobru, adesea laconic, vorbirea lor
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
situații patologice: - leziuni medulare (tabesul dorsal); - leziuni cortico-cerebrale, în special cele localizate în zonele parietală, temporală sau occipitală, așa cum sunt ele întâlnite în cursul sindromului Gerstmann și sindromului Anton-Babinski; - membrul fantomă al amputaților; - prosopagnozia; - psihozele toxice, traumatice, infecțioase sau carențiale (pelagra); - aura epileptică. f) Iluziile spațiale apar în legătura cu perceperea deformată a spațiului și ele pot fi de două feluri: - micropsii, constând în reducerea dimensiunilor spațiului sau a obiectelor; - macropsii, constând în creșterea dimensională a spațiului sau a obiectelor cuprinse
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]