19 matches
-
unde primi cândva pe Veronica). 10. Poetul Național nu ne mai poate zice astăzi chiar nimică, fiindcă el glossa la un Neam Românesc june, care se întregea, corsi e ricorsi storici, pe când Autoelita parazitează pe o populație pensionară-n descompunere pelagroasă, cu ofițeri în retragere - Pulimea - în declin, de unde și întunericul sfatului „ascundeți geniile!“ în debara. 11. Catedrala Mântuirii Neamului e o escrocherie a hienelor din altare, iar BOR-ul este catastrofa națiunii române; ar fi fost infinit mai mișto dacă
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346244745.html [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
clădite două camere și o bucătărie pentru întreținerea permanentă a șase-opt bolnavi. Cu timpul numărul încăperilor s-a mai mărit, iar numărul paturilor a ajuns la 20. Până în anul 1865, în acest mic spital se primeau bolnavi de tot felul: pelagroși, epileptici, cazuri chirurgicale, alienați. Erau tratați cu precădere alienații despre care se credea că erau dominați de duhuri rele pe care numai preoții, prin rugăciuni inofensive sau chiar exorcizare, le puteau scoate. Din anul 1860, ospiciul a beneficiat de asistență
Biserica Madona Dudu () [Corola-website/Science/332695_a_334024]
-
unor episoade acute. Boscoana deci exista, așa se numea în folclor. "Neurastenia rurală", deși cu nume medical culturalizat, ea era o ficțiune. De atunci, printre efectele spectaculare ale pelagrei, am introdus ceea ce, împreună cu acad. Jules Nițulescu, am numit-o "boscona pelagroasă"; denumirea însă nu a prins, cu tot tratamentul extrem de eficient, a învins ficțiunea. Cu această relatare, închei capitolul medicinii empirice, ideea fiind necesitatea de a lua în serios limbajul medicinii populare, indiferent de rezonanța acestui limbaj. Boscoana cine mai știe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
atunci, caracterizate toate prin stări de agitație. Că se abuza de diagnosticul de manie, în general, rezultă iarăși din faptul că, pe lângă aceste 21 de manii furibunde, mai existau cinci manii delirante, una manie acută, una manie simplă, trei manii pelagroase; 32 bolnavi din 58 figurau cu "manie". Rezultă, de asemenea, o inadvertență între menționata cameră a II-a care are 11 epileptici și tabelul anexat procesului verbal care precizează existența doar a șapte epileptici. În continuare, repartiția pe diagnostice conține
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
16 august, suferind de alcoolism cronic, a încetat din viață în ziua de 13 septembrie după 28 dile de tratament. Rămân deci în prezent în ospiciu 4 alienați (femei), 2 române și 2 israielite". Aflăm diagnosticul acestor bolnavi: o manie pelagroasă "considerabil ameliorată; o histerică cu idei nymphomane și ea destul de ameliorată, dar care prezintă, încă, din vreme în vreme accese de nymphomanie în timpul cărora face propuneri obscene celor ce o înconjură" și care "deja de trei ori până acum a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mai prost. Locuește mai prost. Mortalitatea copiilor e colosală, cea mai mare poate. Numai natalitatea mare a acestui rob suferitor ne poate scăpa; nu ne zvârle în rândul popoarelor ale căror zile sunt numărate. Avem un număr de 300000 de pelagroși. În curând vom avea jumătate de milion, căci acest rău spăimântător se întinde ca buba neagră. (Vezi art. d-rului Lupu) Dr. Lupu:10 "Aici se vede un popor care, după ce jumătate de an a cultivat lanuri întinse de grâu aurit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
America"! N-a murit? Nu. E-n America. Mi-a scris și anul trecut. Are o mulțime de cărți de Tolstoievschi, care-i place foarte mult, etc. etc., etc. În ajunul răscoalelor. O școală de agricultură și un spital de pelagroși. Greu de închipuit. Pe hotarul țării Funcționari români Dincolo de fortificații Chestiune bisericească Puterea noastră de asimilare Antimilitarism Pe urmele răscoalelor. Focul, cea dintău mare născocire a omului, a produs viața socială. A doua mare descoperire, cartea, foc spiritual, a desăvârșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Proletar etc. 3. Că declarația inculpaților, citită de Tudor Arghezi (căruia-i aparține textul, reprodus după această Rectificare), este tot un pamflet. 4. Că redactorii au ales ca martori nume simbolice (Ion Tudor Foame din comuna - existentă - Flămânzii, Vlad Nebunul, pelagros de pe Domeniile Regale, Zamfira a Vădanei). 5. Că unii din "invitații" la "proces" - Ionel (Ionaș) Grădișteanu, A. C. Cuza, episcopul Sofronie Vulpescu (caracterizat de Tudor Arghezi într-un pamflet intitulat Popa Iapă), Pompiliu (Pompilică) Eliade, Cincinat Pavelescu, Barbu Delavrancea, Nicolae Iorga
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
Gh. Tronciu și Thelemac Iamandi -, numărul de paturi crescând la 42 - pentru bărbați spitalul avea 29 de paturi, iar pentru femei un număr de 13 paturi. Statul român asigura finanțarea pentru un număr de 10 crivaturi, „spre a se căuta pelagroșii”. În oraș mai funcționa și un spital aparținând comunității evreilor băcăuani. Începând cu anul 1916 acesta a purtat denumirea de Spitalul „Aizic și Aneta Schuller”. Conform datelor oferite Primăriei Bacău de către I. Herșcovici - președintele comunității israelite din localitate -, „spitalul israelit
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pentru alte psihoze. Pe de altă parte, cu toată creșterea globală a numărului de boli psihice, o serei de psihoze, mai ales cele exogene, au scăzut numeric, uneori până la dispariție, cum este cazul unor psihoze exogene, de exemplu al psihozelor pelagroase și, în mare măsură, al celor sifilitice. Această dinamică, istorie a patologiei mintale, poate constitui o sursă de concluzii de ordin practic, de mare importanță pentru politica sanitară contemporană. Dar această dinamică este foarte puțin cunoscută și variază de la o
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ci numai la categorii nosografice mari, la existența unor grupe mari de boli. Putem admite prezența câtorva astfel de categorii nosografice: convenim că pe teritoriul provinciei noastre, au existat, din timpuri străvechi, oligofreni, epileptici, bolnavi de psihoze exogene (excluzând psihozele pelagroase și sifilisul), deliranți, nevrotici și psihopați (structuri psihopatologice). Exista, cu alte cuvinte, o patologie psihiatrică destul de bogată determinată de condițiile etiologice necesare, existente și ele. Este cert că dinamic acestor boli a evoluat pe plan istoric, evoluția lor fiind condiționată
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
stări de agitație. Că se abuza de diagnosticul de manie, în general, rezultă, iarăși, din faptul că pe lângă acești 21 de bolnavi cu manii furibunde, mai existau cinci manii delirante, una manie acută, una manie simplex, una monomanie, trei manii pelagroase; 35 bolnavi din 59 au figurat cu "manie". În continuare, repartiția pe dignostice conține: Demenția 6 bolnavi; Melancolia 2 bolnavi; Paralizia 1 bolnav; Hypochondria 1 bolnav; Halucinațiuni 3 bolnavi, Idiotism 4 bolnavi; Observația 2 bolnavi. Considerând global, nosografia aceasta este
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de alcoolism cronic, a încetat din viață în ziua de 13 septembrie (sic) după 28 zile de tratament. Rămân deci în prezent în ospiciu 4 alienați femei, 2 Române și 2 Israielite" etc., etc. Aflăm diagnosticul acestor bolnave: o manie pelagroasă "considerabil ameliorată"; o isterică cu idei nimfomane, și ea destul de ameliorată, dar care "presintă încă din vreme în vreme accese de nymphomanie în timpul cărora face propuneri obscene celor ce o înconjură" și care "deja de trei ori până acum a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
constante necaracteristice; în demența senilă, tulburări de scleroză sunt caracteristice; în pelagră, tulburările sunt similare cu cele din demența senilă; în oligofreniile grave, sunt frecvente modificări hipofuncționale. În cadrul unei alte categorii de cercetări au fost studiate alterațiile glandelor suprarenale la pelagroși și în alte boli psihice. Constatările au fost considerate ca insuficient de concludente, deși alterațiile suprarenalelor la pelagroși au fost foarte frecvente și în special de tip sclerotic. Pe un lot de o sută de alienați decedați s-au constatat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
demența senilă; în oligofreniile grave, sunt frecvente modificări hipofuncționale. În cadrul unei alte categorii de cercetări au fost studiate alterațiile glandelor suprarenale la pelagroși și în alte boli psihice. Constatările au fost considerate ca insuficient de concludente, deși alterațiile suprarenalelor la pelagroși au fost foarte frecvente și în special de tip sclerotic. Pe un lot de o sută de alienați decedați s-au constatat, de asemenea alterații la nivelul suprarenalelor, dar nu s-au putut contura concluzii certe. Cercetări privind funcțiile glandelor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
conturat aici. Aceste condiții au permis omogenizarea diagnozelor și tratamentului inclus în cadrul unui sistem unic. Concluziile la care ajunge P. Brânzei demonstrează existența a două etape distincte despărțite prin perioada din jurul anului 1947. Prima etapă se caracterizează prin predominanța psihozelor pelagroase, a confuziunilor mintale și a neurosifilisului. A doua etapă se caracterizează prin scăderea, până la dispariție, a psihozelor pelagroase, prin scăderea așa-ziselor confuzii mintale (în realitate, encefalopatii infecțioase toxice sau carențiale) și prin predominanța, cu caracter progresiv, a psihonevrozelor și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ajunge P. Brânzei demonstrează existența a două etape distincte despărțite prin perioada din jurul anului 1947. Prima etapă se caracterizează prin predominanța psihozelor pelagroase, a confuziunilor mintale și a neurosifilisului. A doua etapă se caracterizează prin scăderea, până la dispariție, a psihozelor pelagroase, prin scăderea așa-ziselor confuzii mintale (în realitate, encefalopatii infecțioase toxice sau carențiale) și prin predominanța, cu caracter progresiv, a psihonevrozelor și a alcoolismului cu implicații psihice. Autorul explică această modificare a structurii patologiei psihiatrice în Moldova prin modificări radicale
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
alcoolicii nu se internau, dar alcoolismul era, după cum știm, foarte crescut în întreaga Moldovă. Din compararea datelor comunicate de P. Brânzei cu acelea reconstituite de noi pentru secolul al XIX-lea (internări în ospicii), rezultă unele concluzii interesante. Procentul psihozelor pelagroase, sifilitice, infecțioase nu s-a schimbat până în 1947 (convențional extindem perioada până în 1950), acest fapt înseamnă că singurul factor care a putut determina ameliorarea acestei patologii a apărut și a acționat în această perioadă, 1947-1950, când s-au realizat marile
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în prezent (regretăm că, din lipsă de spațiu, nu putem reproduce câteva documente mai caracteristice în această privință, dar credem că fotografiile anexate sunt elocvente în această privință). Am remarcat, pe de altă parte, o modificare importantă în tabloul psihozelor pelagroase și sifilitice, care, din punct de vedere clinic, au devenit mai puțin agitate, căpătând un contur clinic mai discret, mai atenuat (corelăm această observație cu o probabilă creștere a rezistenței naturale față de infecții și de o mai bună alimentație). În cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]