48 matches
-
vechi de mii de ani. A adunat peste 5000 tratamente, dar în final, a selecționat un tratament de acum 23 secole (ce făceau pe atunci, europe-enii ?). Papirusul respectiv descria un tratament bazat pe planta Artemisia annua, cunoscută la noi ca pelinița. Chimista a elaborat un extract din plantă numit Artemisina, care s-a dovedit foarte eficient la vindecarea malariei, chiar în stadiul incipient, distrugând parazitul Plasmodium, când pătrunde în eritrocitele/hemati- ile pacientului. Tratamentul elaborat de YouYou Tu a fost socotit
PLANTA, O CHINEZUȚĂ ȘI PREMIUL NOBEL de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1444553625.html [Corola-blog/BlogPost/344132_a_345461]
-
180 m; 67. Strada Mușcatelor de la Zlate Gheorghe până la Gârbaș Vasile - lungime 148 m; 68. Strada Cânepei de la Zaharia Mihail până la Malciu Doru - lungime 725 m; 69. Strada Degețelului de la Stoiciu Iulian până la Nedu Maria - lungime 163 m; 70. Strada Peliniței de la Ganciu Alexandru până la Nicolae Nicolae - lungime 44 m; 71. Strada Magnoliei de la Melente Gheorghe Guță până la Mitran Aurel - lungime 535 m; 72. Strada Maceșului de la Uzum Gheorghe până la Milea Ion - lungime 172 m; 73. Strada Irișilor de la Crețu Ioana
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238443_a_239772]
-
Africa, înalt de 60-120 cm. Cele mai răspândite fiind speciile:.Pelin mic) = plantă asemănătoare cu pelinul cu frunze albe, păroase (Artemisia austriaca); Pelin de mături = plantă erbacee cu flori verzui-brune, dispuse în |capitule| (Artemisia scoparia). Pelinariță,pelinul negru ( Artemisia vulgaris); peliniță, varietate de pelin( Artemisia pontica); Artemisia maritima (pelinul de mare),specie frecvent întâlnită la noi, în special în jurul lacurilor și al terenurilor inundate. Se distinge prin culoarea alb-albăstruie a tufelor. Pelinul: are numeroase utilizări în medicina umană și veterinară de la
Pelin () [Corola-website/Science/308177_a_309506]
-
a Podișului Babadag. În mare parte vegetația naturală a fost înlocuită prin culturi, încât acum se mai păstrează doar în izlazurile rămase necultivate, unde cresc numai plante ierboase de talie mică și mijlocie rezistente la secetă că: firuța, păiușul, negara, pelinița, coada șoricelului, scaiul dracului, rostogolul sau tăvălugul. Silvostepa formează un spațiu de tranzite între vegetația de stepa și cea forestiera. Ocupă un areal foarte restrâns, între 50 și 100m altitudine (Munții Măcinului în sectorul sudic și flancul de Nord al
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
arealul sitului (alături de clopoțelul de munte) vegetează câteva specii vegetale rare (unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992); printre care: știr târâtor ("Amaranthus blitoides"), coada șoricelului ("Achillea pannonica"), năfturică ("Artemisia annua"), pelinița ("Artemisia austriacă"), ciucușoara ("Alyssum murale"), mutatoare ("Bryonia albă"), schinduc ("Conioselinum tataricum"), urda-vacii ("Cardaria draba"), clopoței ("Campanula carpatica"), nemțișor de câmp ("Consolida regalis"), brândușele ("Crocus banaticus"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), orhidee (cu specii de: "Cephalanthera longifolia", "Dactylorhiza cordigera"), Mâna Maicii
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
măceș ("Rosa canina"); Ierburii și flori cu specii de: rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), clopței ("Campanula sibirica"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), stânjenel de munte ("Iris graminea"), gălbinele ("Ranunculus polyanthemos"), sovârf ("Origanum vulgare"), studentiță ("Arenaria serpyllifolia"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), peliniță ("Artemisia austriaca"), frăguță ("Fragaria viridis"), potcapul-călugărului ("Leontodon hispidus"), scânteioară ("Gagea pusilla"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), coșaci ("Astragalus austriacus, Astragalus onobrychis"), ochiul-lupului ("Nonea pulla"), obsigă ("Brachypodium pinnatum"), scaiul dracului ("Eryngium campestre"), scântietoare ("Potentilla argentea"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens"), lucernă ("Medicago minima"), timoftică
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
puternic degradării la torente. Suprafața orașului Târgu Bujor aste de 2 km² și conține 2.338 de gospodării. Zona este dominată de terenuri agricole, culturi de câmp și culturi de viță de vie, pajiști puternic modificate de firuța cu bulb, peliniță, și bărboasă. Vegetația arborescentă e alcătuită din păduri de salcâm și păduri de stejar. Apele curgătoare din Târgu Bujor se incadrează în tipul de regiune continental accentuat. Specific dealurilor și podișurilor Moldovei, acestea au scurgere predominantă în sezonul de primăvară
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
sanguinea), măceș (Roșa canina), porumbar (Prunus spinosa). Vegetația ierboasa dezvoltată în poienile pădurilor sau pe suprafețele necultivate cuprinde: păiușul (Festuca valesiaca, Festuca pseudogina), negara (Stipa capilata), firuța cu bulbi (Poa bulbosa), graminee cu rizomi (Bromus inermis, Poa augustifolia, Agropyron repense), pelinița (Artemisa austriacă), pir (Cynodom dactylon), mohor (Stelaria glaucă), trifoi (Trifolium repens, Trifolium pratense). În lunci și zăvoie vegetația cuprinde: salcii (Salix albă, Salix fragilis, Salix cinerea , Salix trianduanini), (Alnus glutinosa) și plopi (Populus albă, Populus nigra, Populus canescens). Vegetația hidrofila
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
cu fânețe fiind puține. Valoarea acestora este constă în faptul că sunt extinse pe terenurile degradate, constituind o frână în eroziunea de suprafață a solurilor. Că specii se regăsesc Stipetum capillatae, negara (Stipa capillata), păiușul (Festica valesiaca), bărboasa (Botriochloa ischaemum), pelinița (Artemisa austriacă), scrântitoarea (Potentilla argentea), laptele câinelui (Euphorbia nicaeensis), graminee (Lolium perene, L.multiflorum, Bromus inermis, Dactylis glomerata, Festuca pratensis) și leguminoase (Medicaro satriva, Onobrychis viciaefolia, Lotus corniculatus, Melilotus officinalus). În anumite locuri improprii agriculturii și desfășurării pășunatului se întâlnesc
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
constituit din aceleași esențe că în cazul pădurilor de stejar și gorun( măceș, alun, sânger, porumbar, ș.a.), la care se adaugă: migdalul pitic, cireșul pitic și verigariul. Pajiștile silvostepei sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firuța cu bulb,bărboasa,pelinița, laptele câinelui, ș.a. Vegetația stepică este întâlnită în lungul văii Bahluiului, pe forme joase de relief, fiind formată din pajiști, în care se întâlnesc asociații de colilie, negara, păiuș, firuța cu bulb, bărboasa, pir gros, ș.a. Izolat, apar tufișuri de
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
fi vorba despre naștere ori nuntă. Dar urmează: „Pe lîngă apă se mai pun în căldare și mai ales în timp de vară, atît în Bucovina cît și în Transilvania, însă și felurite plante, precum: mintă, calapăr, busuioc, romaniță, sulcină, peliniță, lemnul Domnului, precum și multe alte buruieni și flori mirositoare, anume ca atît scăldătoarea cît și corpul celui ce se va scălda într-însa, mai cu seamă dacă acela e copil, să miroasă frumos”. Așadar, plante și la mort. Explicabil: omul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și colilie (Stipa lessingiana, Stipa capillata). Pe versanții erodați s-au instalat asociații secundare de firuță cu bulb (Poa bulbosa), bârboasă (Botriochloa ischaemum), pir gros (Cynodon dactylon). Pe suprafețele degradate prin pășunat intens, apar frecvent grupări de obsigă (Bromus tectorum), peliniță (Artemisia austriaca), laptele câinelui (Euphorbia stepposa) și multe alte plante ruderale (nefurajere) urzica (Urtica urens), urzica moartă (Urtica dioica), sărăcica (Salsoa ruthenica), laptele câinelui (Euforbia cyparissis), traista ciobanului Capsella bursapastoris), nalba (Nalva pusilla), scaiul (Eryngium campestre), brusturul (Arctium lappa), spinul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
tranziție" (cu expozite estică la Cotnari și Ceplinița) și depunerea lor în șesul larg al Bahluiului, contribuind la sărăturarea solurilor de aici. Dintre speciile halofite petru zona cercetată putem aminti: brânca (Salicornia herbacea), săricica (Salsoa soda (ruthenica)), pelinul (Artemisia absinthium), pelinița (Artemisia austriacă), limba boului (Statice gemelini), (C. Burduja, 1963). 3. VALORIFICAREA VEGETAȚIEI SPONTANE Principalele formațiuni vegetale: pădurile și pajiștile din bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, constituie o importantă sursă de bunuri materiale, exploatate intens și adeseori
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ȘI ARMONIZARE A MERIDIANULUI FICAT: - vâsc (frunze) - yin - levanțică (flori) - yin - roiniță (frunze) - yin - anghinare (frunze) - yang - sunătoare (flori) - yang - armurariu (semințe) - yang - afin (frunzele) - coada șoricelului - gălbenele (florile) - gențiană (rădăcina) - ghințură - măceș (rădăcină) - orz (semințe germinate) - patlagină (partea aeriană) - peliniță (partea aeriană) - rostopască - revent (rădăcina) - șofran Recomandăm utilizarea sublinguală a acestor plante (pulberi de plante) în timpul exercițiilor de vizualizare și nu numai, în funcție de specificațiile terapeutului dumneavoastră. Simptomele fizice ale dereglării nivelului energetic al acestui meridian: afecțiuni hepatice, tumori abdominale, rigiditatea
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
cei cu plugul (Poezie) de Vasile Militaru; „Mărțișor” din colecția P. Jitariu; „Ion Creangă”; „Amintiri din copilărie” de I. Creangă; „Mărgărit bețivul” de Jean Bart; „Cântec” (poezie populară); „Clește ține-l, ciocan dă-i” de Leca Morariu; Ghicitori; „Frunză verde peliniță (melodie populară) din colecția Alexandru Voevidca; „Sempacă doi dușmani” de I. Agârbiceanu; „Însemnări relative la comuna Sucevița, județul Rădăuți” de T. Sireteanu; „Deale lui Nastratin Hogea” culegeri de Emil Boca; „Cea mai bună vacă de lapte din România”; „Sfaturi”; „Numărul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bine la pregătirea preparatelor din carne de iepure, si la prepararea peștelui gras, de exemplu tipării dându-le un gust foarte bun și reduc gustul grăsimii.Salvia mai este folosită și la afumarea cârnaților, pentru că împrospateză carnea cu aromă ei. Pelinița se recoltează înainte de a înflori, ea are gust amărui și un miros special, plăcut. Pelinița este o plantă aromatica de la care se folosește doar ciorchinii de flori, care se adaugă dozata cu grijă la preparatele din carne de pasăre prăjită
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
tipării dându-le un gust foarte bun și reduc gustul grăsimii.Salvia mai este folosită și la afumarea cârnaților, pentru că împrospateză carnea cu aromă ei. Pelinița se recoltează înainte de a înflori, ea are gust amărui și un miros special, plăcut. Pelinița este o plantă aromatica de la care se folosește doar ciorchinii de flori, care se adaugă dozata cu grijă la preparatele din carne de pasăre prăjită, miel, porc, si mai ales dacă carnea este grasă, se mai folosește și la preparate
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
spun de cârnăciorii În pielea lor ca foaia de țigară și de cotletele mici de berbec, cât de-o Înghițitură, de la grătarul lui nea Niță din Giurgiu, În ghereta proastă de scânduri de peste drum de hanul lui Tănăsică birjarul, cu pelinița de Greaca și cu jigourile de berbece fragede ca un cozonac moldovenesc?... Aici, În Giurgiu, refugiul amorurilor mele clandestine, urbea primitoare cu cea mai plăcută, pentru mine, lume de excelenți birtași și cârciumari, de pricopsiți și buni-primitori negustori de pește
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
De dimineață mă sculai, Mâna pe cofă pusei, La fântână plecai, Cu Maica Precistă mă-ntâlnii. De mâna dreaptă mă luă La fântână mă duse. Acolo văzui șarpe trist și mânios. Ce stai, șarpe, trist și mânios? (Șarpe = Drăghici sau Pelinița) Am mușcat pe cutare. Leacul lui ce este? Argintul, cuțitul, aurul. Păsărică pestriță De foc aprinsă Mușcătură de șarpe vindecată! Minunile sunt niște zâne, menite să devie femei îndată ce le-am cunoscut. Într-o împrejurare de roman, unul dintre eroi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fiecare centimetru patrat de pământ a fost frământat de artilerie. Combatanții au pierdut cele mai bune unități; trei milioane de oameni au căzut. Sângele a hrănit până la adâncime de un metru pământul. Pe aceea tristă și pustie înălțime, crește abundent pelinița amară și o buruiană cu o frunză roșie ca sângele între frunzișoarele obișnuite verzi. În aceste locuri s-au mai înfruntat odinioară tătarii cu slavii. Acuma vechii asiatici amestecați cu populațiile localnice au apărat cu o strășnicie înfricoșată trista stepă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
alene pe urmele lor. Pe lanuri arate, zboară la fața pământului negre ciori. De pe miriști, spre cerul sur, se ridică câte un stol de grauri. Vântul fâșâie ușor. Încolo-i liniște și tristețe în întinderi. * Pe imaș gol, pâlcuri de peliniță ca pete de brumă. * Vreme ploioasă de toamnă, ploaie putredă. Un foc în pădure, învăluirile fumului printre ramurile pe jumătate goale și printre frunzele galbene; într-un adăpost șubred, în suspinul vântului... * Țiganilor cari nu voiau să se lese după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și perioadele lungi de secetă. Pe pajiști, în păduri, în rediuri și runcuri, prin poiene și în câmp crește un număr însemnat de plante medicinale (sunt peste 300 de specii), care alcătuiesc farmacia pădurii: coada șoricelului, mușețelul, cicoarea, sovârful, pojarnița, pelinița, sulfina, pătlagina, mierea ursului, urzica moartă, valeriana, săpunarița, vâscul, podbalul, lumânărica, cimbrișorul, cimbrul, mătrăguna, cucuta, chimion, păpădia, menta, vinarița, grâușorul, leurda, rodul pământului, iarba fiarelor, spânzul, socul, păducelul, măceșul, salcâmul, cireșul pădureț, cornul, crușinul, mesteacănul etc. Ca urmare a intervenției
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai grațios: îl înflorează poemul. Se simte că această poezie este a unui popor de agricultori și păstori îndrăgostiți de flori: "Foicică izmă creață [...], Numai unul are greață, Voinicel bălai la față [...]. Foicică vinețea [...], La icoane se-nchina [...]. Foaie verde peliniță, Sus pe verdea moviliță Voinicelul se urca." "Foicică viorea [...], Drept la taică-su mergea [...] Foaie verde de trifoi, Trece anul, trecu-mi doi [...]. Foicică ș-o lalea, Ursitoarea se-mplinea." "Foicică mărăcine, Ascultați boieri la mine". Sunt adevărate ornamente florale
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de Diavol. Legenda populară l-a celebrat adesea ca pe un salvator, un răzbunător, o ființă supranaturală și invincibilă. Poemul Corbea este modelul cel mai izbitor al acestor epopei animate de un suflu de revoltă și justiție socială. "Frunză verde peliniță, Zace-mi, zace în temniță, Pus de vodă Ștefăniță, Zace-mi Corbea viteazul, Zace-mi Corbea haiducul. În temniță la Opriș, Unde-mi zace Corbea-nchis, Șade-n apă până-n sapă Și-n noroi până-n țurloi, Cu lacăte pe la ușe, Cu
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
sparte se prăjesc șopârle,/ din pomi greoaie fructe cad în vânt -/de parcă-o mână de văzduh azvârle/semințe noului pământ.”//(Provincie, III) Sau această imagine a verii dogoritoare, personificată, care se scaldă, după ce a trecut prin codru, prin zmeuriș și pelinițe: „Pe după grâu,/ ascunsă după luncile de lozii,/ vara se scaldă, goală, în pârău.[...].//(Alte priveliști, I) Ori explozia de vitalism în toamnă, cu trăiri bahice în chef cu lăutari, cu vinul îmbătrânind în butoaie, dar și cu strania mistică a
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]