38 matches
-
și ostașilor mei Ai dat sprijinul tău, te fac eroul Romei! Să cadă miresme ca în vise, Semințe de grâu pe altare aprinse! ( I se dă dintre acestea aflate într-un vas anume de către un oștean.). Ne așteaptă cu fală Penații Fetele, nevestele și frații! Zei ai Romei mândre, purtați cu grija înaltei cetăți, Faceți să cadă sub spadă și scut vietăți, Brațul roman să se întindă până departe, Stăpânirea lui Jupiter, a lui Marte, dreptatea împarte! A voastră e! A
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
consacră Habsburgii atât de vechi,creștini, războinici, Prin toată-mpărăția, practici, roinici, Să-mpodobească funerara lacră. „Austriei i-e hărăzită-o lume”, Scriau prin A.E.I.O.U.[1] , Cesarii, Glorie multă să își pună-n nume Și să cinstească penații și larii; Veneau aici pe caii albi în spume Să exploateze strașnic aurarii. ----------------- [1] A.E.I.O.U - „Austriae est imperari orbi universo” (Austriei îi este hărăzit să cârmuiască întreaga lume) (lat.). SĂPĂTORII DE COMORI Demult, prin ai Băiței munți
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_frunzei_negre_de_uraniu_1_.html [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
Trecând peste pod...marea apă Îi este necesar să știe acum Spre Sarmisegetusa cel mai lesnicios drum. Aici, e ținta pentru atâta goană, Pentru aurul Daciei este strădania romană. Fumul de pe altarele Cetății Lumii nu v-a înceta, Pe noi, Penații, la vetre nu ne v-a lăsa Până când țara neamurilor dace nu va fi supusă Și toată bogăția ei, în alai, la Roma dusă. De data aceasta e cu noi Marte, al nostru zeu. Imperatorul pentru a doua oară e
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
o coadă de cometă / mai spânzurându-mă de cer / mi s-a-nfundat pe sub sprânceană o egretă / ținându-mi loc privirilor când pier / A început Pământul ca să se rotească / și codrii noștri seculari / să uite limba românească / pe tandrii de penați și lari. / Săreau de din sicrie toți strămoșii / să apere ce noi nu apărăm / se-nvulturiseră cocoșii / pe fostul umărului meu de domn. / Se înmuiaseră Carpații / curgeau pe Dunăre la vale / și-i lopătau numai pirații / secundelor ovale / și toată România
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
dramaturgul și teatrologul, cu referiri făcute la lucrarea”Radu Stanca și obsesia Thaliei”. În dialogul ei cu Alexandru Brașoveanu, ca refacere a interviurilor date la emisiunea “Gaudeamus” de la Radio Eveniment, autoarea îl consideră pe poetul-regizor drept unul dintre “Larii și Penații” cetății. Stăpânit de fascinația și farmecul Sibiului, după cum mărturisește și în “Romanul epistolar” al corespondenței sale cu Ion Negoițescu, prieten nedezmințit de idei, Radu Stanca vedea în Sibiu “o amplă scenă de teatru cu actorii Timpul, Frumusețea, Viața și Moartea
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai by http://revistaderecenzii.ro/antonia-bodea-o-carte-de-colectie-radu-stanca-evocari-si-interpretari-in-evantai/ [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
contimporanul lui Flaubert și dacă împrejurările ar fi fost altele, aș fi putut foarte bine intra și eu în cercul celebrilor "fluerați" de la Paris). Dejunurile noastre nu ne reuneau în același loc și niciodată acasă la noi, între larii și penații noștri. Ci întotdeauna aiurea, în locuri diferite, de preferință împrejurimile orașului, în acele încântătoare grădini pline de umbră și de liniște, de pe dealurile și podgoriile vecine, de unde priveam orașul risipit la picioarele noastre, alb și diafan în arzătorul soare de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
valențe sexuale, este umedul, uterinul, yoni, caliciu feminoid, În care se Înfige spada masculină și din care șiroiește uterul marin. Ungherul mai este și acel spațiu sacramental al oricărei case În care se află un mic altar personal, larii și penații sunt păstrați aici, aici vin membrii familiei să se roage, este altarul personal. Loc Întunecat și umed ungherul este un spațiu descensional, o intimitate pe care o găsești după ce ai coborît cîteva trepte. Aceste simboluri fac parte din temele recluziunii
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
umbra, fantoma, dublul sufletului, transmigrația, metempsihoza; b-ritul funeraliilor: mormântul, mausoleul, cenotaful, cremațiunea, mumificarea, obiectele ce se îngroapă, masacrele cailor și a servitorilor la mormântul nevestelor; c-Inania Regna: călătoriile în împărăția morții, Raiul, Infernul, Purgatoriul-Prometeu, Iștar, Virgil; d-cultul strămoșilor: manii, penații, larii, lemurii; e-spiritele: geniile latine, îngerii creștini, zânele, piticii munților; f-apoteoza fictivă (odată ce omul a conceput zeul, îi creează un cult, o naștere, o viață și o moarte. De exemplu Bel, zeul cerului, și-a tăiat capul pentru a
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
das Wort. Erlebnis will das Einmalige und die Sensation, Erfahrung das Immergleiche.“ Această experiență este descrisă de Benjamin, aparent în tâmplător, în termeni teologici. Flaneurul este, de exemplu, sacerdotul locului (Priester des genius loci) care revelează prezența plebs deorum, a penaților. În alte locuri - amintite deja -, fla neurul este descris ca un „ascet“ al lumii urbane sau ca păstrător al memoriei sale. Analogii semnificative pot fi sesizate între gesturile sale și cele - s-ar putea spune - monastice, de asemenea între poziționarea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
fi de ajuns, înjunghie un ostatic din neamul moloșilor ale cărui membre încă pâlpâind de viață parte le fierbe, parte le frige pe jeratic. Apoi mi le servește la masă. Eu, cu focul răzbunător al trăsnetului, prăbușesc atunci casa peste penații demni de un asemenea stăpân. El, îngrozit, fuge și încearcă zadarnic să vorbească: urletele sale tulbură liniștea câmpurilor. Pe față i se adună toată turbarea din el și mânat de dorința obișnuitelor sale crime se repede asupra unei turme de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu fusese totuși uitat de dânșii și că ziua lui onomastică, care era și a lui Conu Mișu și a lui Gaby - cumnata, fosta și actuala soție a lui Ticki -, reprezentând prin urmare un fel de sărbătoare a larilor și penaților Răduleșteni, mai era venerată încă... Asta până când ne-am adunat cam 10-12 persoane. Atunci Mihai a intrat în panică și a început s o mobilizeze pe Alice ca să încropească ceva de-ale gurii, de-ale băuturii... Casa Rădulescu era însă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
cât de cât suportabil, când încă nu aflasem ce cruce grea îmi fusese pusă să duc pe umeri în următorii 15 ani, am sperat și eu în vremuri mai bune și priveam cu încredere, ca vechii romani, la "larii și penații" casei, invocați să ne protejeze, să ne ajute, să ne păzească. Când așteptările mi s-au dovedit mie și altora mulți zadarnice, am începu să percep zeii Cetății ca ostili, nedrepți, trufași, cruzi, omnipotenți, nepăsători, sfidători. De aici "Patologia...", gândul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
simțit mireasma aceea. Nu dispăruse. Pneuma Cineva neștiut se mișcă permanent în preajmă. E ca și cum un spirit rătăcit mi-ar da târcoale. Să fie oare un suflet liber care așteaptă să intre în trupul meu după moarte? Moire, Parce, Lari, Penați, veniți de mă liniștiți: nu mai am nici un pic de răbdare. Opreliște Aia spunea mereu că nu trebuie să mă îndrăgostesc de ea, fiindcă e prea bătrână; susținea că ar fi trebuit s-o cunosc când nu împlinise șaisprezece ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și în mitologia greco-romană sub forma lui genius loci cu implicații ce țin de cultul strămoșilor, al căror totem este aici șarpele. „Atributele comune cu anticele divinități ocrotitoare ale vetrei, de tipul Larilor domestici, zeului Lateranus, zeiței Mania, Manilor și Penaților latini” fac din dușmanul ofidian o apariție complexă ce acționează și ca limită extremă în Centrul Lumii. În basmul Dobrița, șarpele „insistă” să fie adus în plan domestic, ipostaza lui de genius loci implicând o mișcare dinspre exterior spre nucleul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fi ca o nouă religie a Logos-ului... Așezați înaintea Internetului, apăsînd pe tastele lui, în fața noastră se aprinde Ecranul magic al propriei noastre conștiințe. Se știe că etruscii, apoi romanii țineau pe lîngă case zeii lor tutelari, larii și penații. Să-i păzească de rău. Geniile bune ocrotind familia, tribul... Astfel va fi și aparatul de azi al Internetului familial. Răul de care trebuind să ne protejeze fiind ignoranța.
Zeii lari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16703_a_18028]
-
vechimea mea le zic la arhondaric cu jale petecesc subt sparte zale deflorate palimpseste năpârlirea șarpelui în a raiului poveste. M-am secătuit de ani turnul umbra cea fugară o dă criptei în angoase și-i uzurpă armăsari /lainici lari penați pogani/ cu trăsura funerară legiunile de oase. Vinul nu mă mai încântă /taur negru al iubirii/ cu imaginea răsfrântă printr-un diamant amant troienind în stihuire mirii la îmbătrânire. Tu pământ al trupului nu m-ai întâlnit și-ți sui
Doina dintr-un gât de lebădă by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/15194_a_16519]
-
veche, rugoasă, cu inel, ca alea de castel, am simțit, din jocul umbrelor și scârțâituri în spate, că se apleca peste tejgheaua recepției să vadă dacă nu urc totuși însoțit de ceva mic... un pitic, o iguană... niște lari și penați... în camera cu tapet de hârtie, m-am trântit în pat și am înghețat: tot tavanul era o oglindă uriașă. M-am lăbărțat și am râs. Mi-au reușit amândouă, e adevărat, dar nu în același timp. N-am putut
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
cu moartea lucrează peste noi. BUCURESTI 1919 Liliecii țâșneau în slavă, când ne părăseam lăcașul. Paltinii, crescuți în noapte din asfalturi ca din lavă, își împrăștiau sămânța zburătoare-n tot orașul. Nimeni nu dormea în noaptea cea de veghe. Nici penații viitoarei generații. Ne plimbam pe bulevarde prin troiene de semințe - și simțeam cum talpa arde. Doar târziu Segetătorul încearcă-ntr-o doar' s-apună când scâncea în poartă cheia. Vântul ne-azvîrlea în păr și-n față pulbere de lună, caldă
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
de judecăți, s-a așezat în ordinea greutăților... Scriind aplecat peste masa de lucru, puțin șchioapă, puțin dezechilibrată în partea în care cade efortul, apăsând, corectând, ștergând, sau doar așteptând; scriind legat de această galeră, singurul altar de jertfă pentru penații tăi,... îți aduci câteodată aminte de Musafirul Necunoscut și de vizitele Lui. E un personaj nocturn pe care îl aștepți totdeauna și care te vizitează rar. El este foarte exigent, foarte pretențios și nu bate niciodată la ușă când intră
Scriitoricești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6066_a_7391]
-
putea să adăpostească mai mult de o sută de persoane. Pe de altă parte, fuga unora dintre sclavii ce munceau câmpul fusese deja luată în considerare atunci când se gândise că lucrurile ar fi putut ajunge aici. își aminti, însă, de penați. Brusc, se întoarse spre libert: — Larariul! Statuetele alor mei!? Clemantius o liniști: — Sunt aici Le-am luat chiar eu. Recunoscătoare pentru gestul acela de devotament, Hippolita încuviință și îi puse o mână pe braț. Dinspre villa încă mai veneau strigăte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și cu păreri de rău de la priveliștile care ne dăduse puțin senzația și a eternității, și a vremelniciei. Pe aceeași cărare, mai repede decât la urcuș, ne-am coborât la trăsură. Dar n-aveam nici un zor să reintegrăm prozaicii noștri penați. Și, de comun acord, ne oprirăm asupra unui plan îndrăzneț și grandios. Să cinăm în târg și să ne întoarcem acasă la lumina stelelor. Adela, de bucurie, își juca umerii pe rând, repede, cum făcea în copilărie când căpăta o
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Cetatea noastră, când a luat ființă... — Când? vrea să știe Domitia. — Acum 763 de ani, răspunde rex. Occia insistă: — Cetatea s-a organizat după modelul familiei... — Cu o vatră..., arată micuța către altar. Râd cu toții. — Cu lari, completează regele. — Și penați, se bagă-n vorbă o vestală. — Cu genii tutelare, încheie Occia. Le trimite cu un gest scurt pe fete la treabă. Nu vrea să con tinue această discuție. Nu cumva să fie obligată să răspundă la întrebarea de ce nici un zeu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
înșelăm pe curioșii care ar îndrăzni să pătrundă aici, răspunde vestala Silvia. Noua preoteasă încearcă să desfacă vasul, dar Occia o oprește: — Nu-l deschidem decât primăvara, când facem curățenie generală. Domitia nu se dă însă dusă: — Ce-i acolo? — Penații Troiei, spune Claudia. Mutrișoara nedumerită a fetiței le face pe multe să râdă. — Vesta i-a primit aici pe zeii troieni, o lămurește Vestala Mamă. Se gândește că nu e de ajuns. — Aeneas a adus cu el aceste odoare sfinte
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
dă drumul ușurel și spune cu convingere: — Cei ce uită de credință se scufundă cu iuțeală în mocirla păcatelor și greșelilor. Pomponia întărește: — De aceea, pe lângă zeii poporului nostru, trebuie să-i ado răm în fiecare zi pe lari și penați. Ajunși la parter, Germanicus este surprins de zumzetul înă bu șit din spatele ușii închise ce dă spre vestibul. Se întoarce neliniștit către Tigellin. — Clienții veniți pentru salut s-au adunat și așteaptă să fie primiți, îi șoptește acesta. — Sunt mulți
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
loc cu tunica umflată, iar din rython țâșnește un firicel de vin, care descrie o curbă grațioasă înainte de a se vărsa în patera din mâna stângă. Gestul îl frapează. Dar ceilalți doi? Cine sunt? Probabil zeii cărora ei le zic penați! Suspină ostenit. La romani, totul este confuz. Un cult se asimilează cu altul și se înglobează reciproc, într-o învălmășeală totală. Observă pe altar, alături de grupul format din cei trei, alte două figurine. Tot lari și penați? Nu prea seamănă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]