3 matches
-
izolat din sintagme și răspîndit de uzul oral, în contexte adesea ironice și glumețe, are o anume instabilitate semantică, vorbitorii atribuindu-i valori destul de subiective. În Dicționarul de argou al limbii române (1996) de Nina Croitoru Bobîrniche, e înregistrat termenul penalistă „prostituată de duzină”, în vreme ce adjectivul penal, chiar dacă nu devine cuvînt-titlu, apare în multe sintagme: femeie penală („homosexual pasiv”), fetiță penală („homosexual pasiv; prostituată de duzină”), țigară penală („țigară făcută de deținuți din mucurile de țigări înfășurate în hîrtie de ziar
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
de Anca și George Volceanov, chiar cu indicația explicită a provenienței lor din „jargonul deținuților”; la aceiași autori, penală apare și ca substantiv (cu sensurile „țigară” și „homosexual”). În cartea sa despre Semiotica discursului juridic, Adriana Stoichițoiu Ichim menționează termenul penalistă ca exemplu de influență a limbajului juridic asupra argoului infractorilor. Folosirea în mediul specific e ilustrată și în unele texte contemporane de memorialistică în limbaj argotizant; din care aflăm că se poate vorbi, într-un mod destul de tehnic, de haine
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
privire la prestația avocațială a unui coleg, deși poate nu deține același nivel de pregătire profesională sau nu are aceleași specializări în ramurile de drept cu ale respectivului coleg. Se arată, în acest sens, că lucrările și prestația unui avocat penalist nu pot fi evaluate în mod corespunzător de un avocat specializat în drept comercial, întrucât acesta din urmă nu deține nici cunoștințele și nici experiența profesională necesare în domeniul dreptului penal. Consideră că o comisie specializată pe criteriul naturii cauzei
DECIZIA nr. 518 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277098]