22 matches
-
Congo, Chang Jiang (Yang Tze), Gange-Brahmaputra, Volga, Dunăre. Tipuri genetice de lacuri și repartiția lor geografică. 4. Geomorfologie. Procesele geomorfologice: dezagregare, alterare, gravitaționale (tasare, sufoziune, alunecările de teren), fluvio-torentiale: spălarea în suprafață. Versanții: tipuri de evoluție, clasificare: glacis, pediment, pediplena, peneplena. Relieful creat de apele curgătoare: albie, meandre, lunca, terase, piemonturi, câmpii de nivel de bază. Relieful petrografic: pe granițe, argile, nisipuri, loess, gresii și conglomerate, calcare. Relieful structural: tabular, monoclinal, cutat, în blocuri (faliat), eolian. Relieful vulcanic: de explozie, de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
Congo, Chang Jiang (Yang Tze), Gange-Brahmaputra, Volga, Dunăre. Tipuri genetice de lacuri și repartiția lor geografică. 4. Geomorfologie. Procesele geomorfologice: dezagregare, alterare, gravitaționale (tasare, sufoziune, alunecările de teren), fluvio-torentiale: spălarea în suprafață. Versanții: tipuri de evoluție, clasificare: glacis, pediment, pediplena, peneplena. Relieful creat de apele curgătoare: albie, meandre, lunca, terase, piemonturi, câmpii de nivel de bază. Relieful petrografic: pe granițe, argile, nisipuri, loess, gresii și conglomerate, calcare. Relieful structural: tabular, monoclinal, cutat, în blocuri (faliat), eolian. Relieful vulcanic: de explozie, de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
genetice de relief este caracteristică și spațiului românesc. Relieful structural este pus în evidență de abrupturi și denivelări în Carpați și Podișul Dobrogei de Nord. De asemenea, horstul dobrogean s-a constituit pe resturi hercinice în condițiile eroziunii diferențiale a peneplenei. Relieful petrografic este dezvoltat pe roci cristaline în Carpați și Podișul Dobrogei. Relieful dezvoltat pe roci solubile reprezintă peste 20 % din teritoriul țării, mai relevant fiind relieful carstic din aria carpatică. Tot în Carpați este specific și relieful dezvoltat pe
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
cratere sau fragmente de cratere. Relieful piemontan este cel mai bine reprezentat în nordul Munțiilor Pirinei, în regiunea Piemont din nordul Italiei și în Piemontul Getic, în sudul Carpaților Meridionali. Suprafețele de eroziune apar în masivele vechi sub forma unor peneplene, cât și în munții de tip alpin, sub forma de nivele de creste sau platouri largi și fragmentate formate în trei-patru etape de evoluție numite suprafețe de nivelare. Terasele și luncile se desfășoară în lungul văilor din Europa Centrală și
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
sub forma fosilelor, care se găsesc din belșug în această zonă. Altitudinea la nivelul parcului variază între 575 m (Bicaz-Chei) - 1792 m (vârful Hășmașul Mare). Peisajul "Munților Hășmaș" se prezintă sub forma unor culmi rotunjite calcaroase ce au aspect de peneplenă, din care se desprind sub formă de prăpastie pereții cheilor. Apa Bicazului ieșind din "Lacul Roșu" străbate roca în timp ce coboară o mare diferență de nivel. Peisajul aici prezintă pereți de verticali monumentali de stâncă, uneori cu arbori care cresc în
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
largă suprafață în nord-vestul Franței, incluzând Bretania, partea de vest a Normandiei și Ținutul Loirei. În structura sa geologică intră roci metmorfice și roci vulcanice metamorofozate în timpul orogenezelor cadomiană și hercinică. Actual structura masivului a fost erodată până la nivel de peneplenă. În timpul Neoproterozoicului, părțile mai vechi ale Masivului Armorican au făcut parte din marginea nordică a paleocontinentului Gondwana. În timpul Paleozoicului a făcut parte din microcontinentul Armorica, care probabil a inclus și zone ale munților Vosgi, Pădurea Neagră și Masivul Boemiei. Armorica
Masivul Armorican () [Corola-website/Science/333493_a_334822]
-
Carpații de Curbură, iar în sud microplaca Moesica (cuprinzând fundamentul Câmpiei Române și Dobrogea de Sud). Asociat acestora există forme de relief influențate de petrografie și structura: un relief "granitic", cu trene de grohotișuri și abrupturi în Munții Măcinului, vechi peneplene conservate pe suprafața erodată a șisturilor verzi, mici forme carstice pe calcarele jurasice, suprafețe structurale adaptate ondulărilor largi ale formațiunilor neozoice din Dobrogea de Sud. Există de asemenea, în nord (Munții Măcinului, Dealurile Tulcei și Podișul Babadagului), un ansamblu de
Podișul Dobrogei () [Corola-website/Science/302911_a_304240]
-
genetice de relief este caracteristică și spațiului românesc. Relieful structural este pus în evidență de abrupturi și denivelări în Carpați și Podișul Dobrogei de Nord. De asemenea, horstul dobrogean s-a constituit pe resturi hercinice în condițiile eroziunii diferențiale a peneplenei. Relieful petrografic este dezvoltat pe roci cristaline în Carpați și Podișul Dobrogei. Relieful dezvoltat pe roci solubile reprezintă peste 20 % din teritoriul țării, mai relevant fiind relieful carstic din aria carpatică. Tot în Carpați este specific și relieful dezvoltat pe
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
și crește progresiv spre cumpăna. Scăderea pantei pedimentului are o limita inferioară, ce coincide cu încetarea posibilității de deplasare a sfărâmăturilor. Când acest stadiu este atins, pe cea mai mare pare a unor foste unități înalte, relieful capătă aspect de peneplenă (aproape - câmpie) sau de suprafață reziduală finală (W.Penck, 1924). Mai recent L. King (1951) denumește o astfel de suprafață pediplenă, pornind de la același concept al lui Penck, retragerea paralelă a versanților și formarea de pedimente. Glacisul este o formă
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
ele de un unghi(ruptură de pantă)-knick. Pedimentul poate fi uniform dezvoltat în jurul inselbergului sau poate avea intrânduri adânci sau mai mici în interiorul abruptului muntos. Se formează cu precădere în regiunile semiaride calde. Dacă suprafață reziduală finală este o peneplenă sau o pediplenă — această este una din cele mai discutate probleme generale ale geomorfologiei. Că noțiune peneplenă are întâietate, fiind prima fondată și documentată de către W. Davis, și „apărată” de H. Bauling (1950). Această „aproape -câmpie” se formează prin lărgirea
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
avea intrânduri adânci sau mai mici în interiorul abruptului muntos. Se formează cu precădere în regiunile semiaride calde. Dacă suprafață reziduală finală este o peneplenă sau o pediplenă — această este una din cele mai discutate probleme generale ale geomorfologiei. Că noțiune peneplenă are întâietate, fiind prima fondată și documentată de către W. Davis, și „apărată” de H. Bauling (1950). Această „aproape -câmpie” se formează prin lărgirea văilor, micșorarea pantei versanților de sus în jos și scăderea altitudinii relative a interfluviilor, în condițiile unei
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
ce se retrage paralel cu el însuși. Pedimentele se substituie unele pe altele (cele joase pe cele mai înalte) și se unesc continuu unele cu altele, astfel că în final creează o vastă pediplenă. Ea este mult mai netedă decât peneplenă și prezintă o serie de martori (inselbeguri), ce tasnesc brusc peste suprafețele bine nivelate. Inselbergurile nu se axează neapărat pe rocile dure, iar versanții lor au app. înclinarea inițială a versanților masivului. Și pediplenă, că suprafață finală, are nevoie pentru
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
axează neapărat pe rocile dure, iar versanții lor au app. înclinarea inițială a versanților masivului. Și pediplenă, că suprafață finală, are nevoie pentru a se perfectă de stabilitate tectonică. Pediplenă caracterizează climatul arid și semiarid. Ciclul eroziunii - de la munte la peneplenă Într-o regiune muntoasă, eroziunea este acerbă, văile se adâncesc, creând un relief viguros, cu versanți înalți și abrupți; se consideră că relieful și eroziunea sunt în stadiul de tinerețe. Când râurile ating profilul de echilibru, văile se lărgesc, versanții
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
mai încet și mai echilibrat. După sute de mii sau milioane de ani, se ajunge în stadiul de bătrânețe al reliefului, când interfluviile sunt măcinate până aproape de nivelul luncilor râurilor; în locul muntelui eroziunea a creat o câmpie ușor ondulată, numită peneplenă. Cea mai rapidă nivelare a reliefurilor înalte are loc în climatele secetoase și se face prin glacizări; aici interfluviile se reduc că lățime, dar rămân mereu înalte, până ce glacisurile le sparg unitatea, divizandu-le în munți insulari(inselbeguri). Când glacisurile
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
în munți insulari(inselbeguri). Când glacisurile au ajuns să se extindă roată în jurul munților insulari, sunt de obicei foarte netede și sunt numite pedimente. Din unirea acestora, pe distanțe mari, ia naștere o câmpie de eroziune mai netedă decât o peneplenă, ce se numește pediplenă. Tot lanțul de fenomene și forme de relief pe care le creează eroziunea de la apariția unui munte și până la transformarea lui în peneplenă se numește ciclul eroziunii.
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
pe distanțe mari, ia naștere o câmpie de eroziune mai netedă decât o peneplenă, ce se numește pediplenă. Tot lanțul de fenomene și forme de relief pe care le creează eroziunea de la apariția unui munte și până la transformarea lui în peneplenă se numește ciclul eroziunii.
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
formată în mai multe cicluri. Soclul cristalin, de vârstă precambriană, reprezentat de sectorul cu fundament baikalian la est de Hârlău și de sectorul cu fundament caledonian la vest de Hârlău, aceste sectoare fiind bine sudate între ele (V. Băcăuanu, 1968). Peneplena soclului, are aspect puțin accidentat și prezintă o ușoară înclinare spre vest și sud. La sfârșitul proterozoicului superior, peneplena cristalină suferă o mișcare de scufundare care s-a menținut până la sfârșitul silurianului. Forajele executate au arătat că cele mai vechi
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Hârlău și de sectorul cu fundament caledonian la vest de Hârlău, aceste sectoare fiind bine sudate între ele (V. Băcăuanu, 1968). Peneplena soclului, are aspect puțin accidentat și prezintă o ușoară înclinare spre vest și sud. La sfârșitul proterozoicului superior, peneplena cristalină suferă o mișcare de scufundare care s-a menținut până la sfârșitul silurianului. Forajele executate au arătat că cele mai vechi depozite de cuvertură au grosimi de până la 600 m, constituite în principal din gresii cu conglomerate în bază, cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cîțiva metri, cenușile de nisip în minigolf, o clătinătură, hotelurile turn Cap Aurora, începe jurisdicția Mangaliei, halta Neptun boala vegetație mai înaintată în verde, sere, arbuști căptușesc masa silvică, microclimatul ameliorat antropic, Dobrogea pînzelor de pămînt vălurite, cf. geo bogza, peneplenă, liman panoul "Mlaștina Hergheliei", herghelia Mangalia caii arabi pur-sînge, marea desface sute de metri, începe orașul, semnale de la locomotivă, feroviare, distincție de zone funcționale pe fondul depozit, imobil de vilegiatură stația, aerul de Mediterană placat cu alb. Ora 12,25
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Doar că naveta e din om în om, din amenințare în amenințare (e o vînătoare acolo, cu microfoane și urmăriri, din care dragostea, cu trădările ei, e partea cea mai neînsemnată...), din iluzie în iluzie. În final, o stabilitate de peneplenă, de cîmpie care rămîne după ce totul a fost erodat. Un șes pustiu, prin care aleargă, incredibil, amenințat să fie, din clipă-n clipă, luat în bot de locomotivă, un cal. Experiențe nefirești, legături chircite, ca, bunăoară, dorința mamei, moartă în
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
cursul sau valea inferioară. Examinând mai de aproape cursul superior al văii Lohanului, observăm următoarele: aă din dreptul satului Bunești de pe Crasna și până la West de Fundătura Păhnești, (vezi harta alăturatăă valea sa este foarte larg deschisă , adevărată vale de peneplenă ridicată la peste 300 m. altitudine absolută, reprezentând ca direcție de orientare, NW - SE, un fragment de vale suspendată din vechea rețea hidografică a Moldovei; bă de la Fundătura Păhnești în jos, Lohanul își schimbă direcția îndreptându-se spre Sud, iar
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
care Lohanul îl face spre vest, în dreptul gării Dobrina - Huși, avem cursul sau valea superioară, iar de la acest punct până la debușarea în lunca Crasnei, cursul sau valea inferioară. În cursul superior, valea Lohanului este foarte larg deschisă, adevărată vale de peneplenă ridicată la peste 300 m altitudine absolută, reprezentând ca direcție de orientare (NV - SE) un fragment de vale suspendată din vechea rețea hidrografică a Moldovei. De la Fundătura-Pâhnești în jos, Lohanul își schimbă direcția, îndreptându-se spre sud, iar valea devine
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]