34,654 matches
-
mediului și cele asociate celor menționate. Instrumentele proprii de implementare a politicilor de securitate sunt reprezentate în mod tradițional de corpul diplomatic și forțele armate. Celelalte instrumente constă în serviciile secrete, serviciile de securitate armate 30 (poliție, poliția transporturilor, sistemul penitenciar, sistemul de pază judiciară), unitățile de securitate (unitățile vamale), serviciile de salvare și evacuare (pompieri, salvare, descarcerare, salvatori, salvamont, serviciile medicale de urgență), entitățile de mobilizare a economiei, entitățile financiar-bancare (bănci, piața de capital, asigurări) și instituțiile responsabile cu protejarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
-a - cartierul. AG: Înregistrarea se gaseste aici. Ultimul clip cu poate fi văzut aici. Trimit și la un articol mai vechi al Siminei, sora mea, apărut în Cadran politic, despre Supraveghere și disciplină în statul modern: Iar faptul că sistemul penitenciar există în continuare fără a-și fi dovedit vreodată, de două sute de ani încoace, eficiența nu mai miră pe nimeni. Dacă scopul sistemului penitenciar este prevenirea și reeducarea, si nu pedeapsă așa cum se întâmplă în Evul Mediu, atunci de ce nu
Grupul petru monolog social by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82965_a_84290]
-
mea, apărut în Cadran politic, despre Supraveghere și disciplină în statul modern: Iar faptul că sistemul penitenciar există în continuare fără a-și fi dovedit vreodată, de două sute de ani încoace, eficiența nu mai miră pe nimeni. Dacă scopul sistemului penitenciar este prevenirea și reeducarea, si nu pedeapsă așa cum se întâmplă în Evul Mediu, atunci de ce nu asistăm la o descrestere a criminalității? De ce delincventa, sub toate formele ei, continuă să planeze amenințător asupra noastra, astăzi că și acum două sute de
Grupul petru monolog social by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82965_a_84290]
-
doar să constat că, din punctul de vedere al justiției, a intrat în pușcărie „consumator” și a sfârșit „traficant”. și atunci mă întreb dacă nu ar fi drept că judecătorul care l-a trimis prima oară pe după gratii, împreună cu directorii penitenciarelor unde a executat 2 ani din pedeapsă, să fie ținuți și ei în arest preventiv? Sau crede Onorată Instanță că „textele anti-sistem” prezintă mai mult pericol social decât mutilarea unui destin? Dragoș, cred ca e important de făcut diferența la
Puscarie pentru poezie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82962_a_84287]
-
de oameni și o duzină de toalete, demne de o soartă mai bună într-o peliculă semnată Kusturica. Chiuvetele la care nu curgea apă și bodyguarzii care se zgâiau prin ramele goale ale ușilor de la WC-uri întregeau imaginea de penitenciar. Un străin (să-i spunem Robin), căruia România nu i-a atrofiat încă simțul igienei, a avut ideea nefericită de a-i cere unui bodyguard să-i permită ieșirea din incinta pentru a folosi o toaletă publică. Și mai dubioasă
Igrasia noii Ibize a Europei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83078_a_84403]
-
noi colecții, deși nu se știe niciodată), avînd în vedere personalitatea autorului: născut în 1920, Pavel Câmpeanu a făcut parte din UTC pe cînd Partidul Comunist era în ilegalitate și a fost închis pe motive politice în anii '40 în penitenciarul special Caransebeș, odată cu viitorii conducători ai României: Gheorghiu-Dej, Teohari Georgescu, Bodnăraș și însuși Ceaușescu. Cariera politică a lui Câmpeanu a luat sfîrșit în anii '50 și, prin articolele și cărțile publicate în Occident (a se remarca Sociology of the Stalinist
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
argumentul de autoritate; Pavel Câmpeanu este într-adevăr o autoritate în domeniu, însă cea mai recentă carte a sa, Ceaușescu: anii numărătorii inverse, extraordinară în modul în care, de exemplu, autorul reușește să analizeze din perspectivă sociologică universul uman al penitenciarului de la Caransebeș în care el însuși a trăit la vîrsta fanatismelor revoluționare, nu poate fi utilizată fără consultarea în paralel a mult mai multor surse. Ambiguitatea abordării duce la o mare pierdere pentru cei interesați de istoria noastră recentă, lucrarea
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
tratată istoria în lumea academică engleză: are un aparat critic excelent, cu note detaliate, bibliografie, un indice detaliat și o serie de anexe cuprinzînd documente, de la relatarea lui Bodnăraș despre misiunea sa pe lîngă Marius (Ștefan Foriș) la condițiile din penitenciarul Aiud și organizarea Serviciului de Securitate între 1948 și 1965 - de altfel, Securitatea românească și relațiile ei cu societatea civilă sînt domeniile preferate ale autorului. Publicul românesc are ocazia de a se întîlni cu o lucrare foarte bine documentată, accesibilă
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
50. Mai cu seamă că deceniile care-i despart aduseseră o oarecare ameliorare materială. Dezastrul din interior și izolarea în exterior a țării nu mai constituiau un secret pentru nimeni. Nici atotputernicia Securității care făcuse din regimul ceaușist un regim penitenciar. Cu toate acestea imaginea de bun român a lui Ceaușescu a continuat să stimuleze credința unora și să descurajeze disidența altora. Mesajul naționalist s-a substituit celui comunist în însuși nucleul ideologic al sistemului (ce a fost protocronismul, dacă nu
Comunism și naționalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14481_a_15806]
-
in Romania" - și, în fine, o rubrică specială dedicată Balcanilor, în care au predominat filmele despre conflictele din ex-Iugoslavia (cu deosebire cele din Bosnia și Kosovo). Premiul pentru cel mai bun documentar la secțiunea românească a fost acordat, ex-aequo, filmelor Penitenciarul de Cătălin Ștefănescu și Sălașul de Gheorghe Sfaițer, primul captivând prin incursiunea curajoasă în lumea pușcăriașilor cu condamnări pe viață, criminali irecuperabili, unii în serie, remarcabili totuși prin umorul involuntar ori candid (!) jucat al confesiunilor - Sălașul intrând, pe de altă
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
Fish, apărut în Australia în octombrie 2001, și în vara 2002 - în SUA și Anglia (la Ed. Atlantic Books), a fost distins cu Premiul Commonwealth, ce recompensează cea mai bună carte publicată în țările fostului Imperiu britanic. Reînnodînd tradiția literaturii penitenciare, în vîna celebrului Papillon de Henri Charrière, romanul relatează viața picarescă a deținutului William Buelow Gould, un hoț și escroc din sec. al XIX-lea, condamnat la 49 de ani de închisoare pe o insulă-penitenciar din Tasmania. Peștii pe care
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
împotriva spitalelor? Chiar or fi având onor miniștrii impresia că românii plesnesc de sănătate? Un prieten, strălucit avocat și strălucit profesor de drept, îmi vorbea cu o compătimire numai pe jumătate jucată despre nenumărații escroci eliberați pentru că nu suportă regimul penitenciar. La replica mea: "Bine, când au furat bănci întregi erau sănătoși tun, dar când au ajuns la închisoare s-au îmbolnăvit brusc?", mi-a dat următorul răspuns, și el doar pe jumătate glumeț: "Domnule, în țara asta orice om trecut
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
Lavinia Betea Amintirile lui Iosif Corpas despre închisorile și penitenciarele prin care-a trecut ca deținut politic se distanțează de literatura de profil românească prin câteva date. În primul rând, cele ce țin de biografia - am putea spune apolitică - a autorului. S-a născut în 1926 la Arad, într-o
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
și Franța. Repatriat în România, în 1956, la cererea sa, neobișnuitul căutător de mai bine pentru acele vremuri și aceste locuri, va fi curând condamnat la 4 ani și 6 luni pentru trecere frauduloasă de frontieră. I-a petrecut în penitenciarele Oradea, Aiud, Gherla și coloniile de muncă de la Periprava, Salcia, Stoienești și Grădina din Balta Brăilei. După eliberare, a revenit în orașul natal unde-a lucrat până la pensionare ca muncitor vopsitor, preocupat intens și individual de studiul muzicii și al
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
descris ororile din viața-n închisoare ca datorate exclusiv torționarilor și gardienilor. Corpas se află-ntre puținii ce mărturisesc mecanisme mult mai subtile de producere a suferințelor și schimbării personalității claustraților în sensul politic dorit. La Salcia și-n oricare penitenciar sau colonie, nu era loc pentru morală. Întipărit în "conștiința josniciilor noastre" a rămas traiul din coloniile de muncă, se confesează autorul. Sistemul reeducării prin muncă, experimentat în diverse forme în lagărul socialist, ce conținea și "principiul autoconducerii", a avut
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
înștiințează autorul. E poate un noroc acesta pentru cititorul "secvențelor" ce ilustrează relațiile speciale dintre cadrele amintirii individuale și memoriei sociale. Victimă nu a "luptei de clasă", ci a "crimei de propagandă", autorul ne-a descris viața din închisorile și penitenciarele politice ale regimului comunist, sub semnul rar al adevărului. Căci Iosif Corpas a rămas "frontieristul" care, zice el, e "tipul de soldat cu care poți câștiga o luptă".
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
față de om Cronicarul a aflat că, în sfîrșit, cărțile românești au început să aibă oarece căutare la export. Faptul nu se datorează proiectelor Institutului Cultural Român sau ale asociațiilor de editori, cum s-ar putea crede, ci infractorilor români din penitenciarele occidentale.} inînd seama de numărul mare de cetățeni români care se plictisesc în celulele lor, pușcăriile din mai multe orașe ale Vestului european s-au arătat interesate să achiziționeze pentru bibliotecile lor și cărți în românește. Chiar dacă procentul celor dornici
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
de timp, accesul publicului la fort este interzis. Istoria uitată sub bălării Ascuns sub o colină fără viitor, dar cu un trecut teribil, fortul de la Jilava începe să se contureze treptat după ce părăsesc aleea principală a închisorii. Între fort și penitenciarul activ sunt câteva sute de metri. Granița între ăla vechi și ăsta nou, așa cum se exprimă un angajat, este un banal gard de beton înalt de câțiva metri, colorat pe alocuri cu ajutorul deținuților pasionați de artă. Apropiindu-mă de fort
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
păianjen părăsită strălucește în lumina palidă ce pătrunde prin gratiile ferestrei mici. Nici măcar păianjenul nu reușește să conviețuiască într-un loc în care moartea era la ordinea de zi... Epilog După „marea amnistie” a deținuților politici de la mijlocul deceniului șase, penitenciarul Jilava a mai funcționat timp de 10 ani, timp în care între zidurile reci ale fortului au fost încarcerați deținuții de drept comun. Doar în timpul evenimentelor din decembrie 1989, spune „nea halat”, aici au fost aduși și închiși 60 de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
persoană a decedat, iar mașinile avariate au fost aruncate pe trotuar sau au fost efectiv strivite de către tramvai. Din primele informații, se pare ca tramvaiul nu avea frane. Circulația în zonă a fost blocată. Persoană decedată era șofer pe mașină Penitenciarului Iași. Cel puțin două persoane au ajuns în stare gravă la Spitalul “Sf. Spiridon”. Sursă text: ZiaruldeIasi.ro. Poze de la accident Primele declarații ale vatmanului: “Tramvaiul a rămas fără frane”. Din actualele informații se știe că cel puțin o persoană
Un tramvai scapat de sub control in Fundatie face victime [Corola-blog/BlogPost/94485_a_95777]
-
persoană a decedat, iar mașinile avariate au fost aruncate pe trotuar sau au fost efectiv strivite de către tramvai. Din primele informații, se pare ca tramvaiul nu avea frane. Circulația în zonă a fost blocată. Persoană decedată era șofer pe mașină Penitenciarului Iași. Cel puțin două persoane au ajuns în stare gravă la Spitalul “Sf. Spiridon”. Citește tot...
Accident Copou 21 Martie [Corola-blog/BlogPost/94509_a_95801]
-
persoană a decedat, iar mașinile avariate au fost aruncate pe trotuar sau au fost efectiv strivite de către tramvai. Din primele informații, se pare ca tramvaiul nu avea frane. Circulația în zonă a fost blocată. Persoană decedată era șofer pe mașină Penitenciarului Iași. Cel puțin două persoane au ajuns în stare gravă la Spitalul “Sf. Spiridon”. Citește tot...
Accident Copou [Corola-blog/BlogPost/94510_a_95802]
-
persoană a decedat, iar mașinile avariate au fost aruncate pe trotuar sau au fost efectiv strivite de către tramvai. Din primele informații, se pare ca tramvaiul nu avea frane. Circulația în zonă a fost blocată. Persoană decedată era șofer pe mașină Penitenciarului Iași. Cel puțin două persoane au ajuns în stare gravă la Spitalul “Sf. Spiridon”. Citește tot...
Tramvai Fara Frane [Corola-blog/BlogPost/94507_a_95799]
-
care umplea la liber metri întregi de rafturi în toate alimentarele, în loc de mâncare și de la care mi s-a facut rău odată într-o seară, când eram în practică la Poarta Albă cu Facultatea de Medicină și am stat în penitenciarul de femei al Constanței, dezafectat temporar, ca să aibă unde dormi tovarășii studenți pe perioada muncilor agricole. După ce terminai de urcat scările, intrai într-o cameră, mult mai mică decât o sală de clasă, cu o masă mare pe centru, unde
Tăcerile mele și tăcerile lui Mircea Martin by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/8008_a_9333]
-
preluată apoi, cu consecvență și devotament, întru totul lăudabile, de Editura Vremea, făcând să apară următoarele volume, după cum le-a organizat d-na Nadia Marcu-Pandrea dintr-o masă enormă de dosare, file răzlețe și manuscrise învălmășite: Reeducarea de la Aiud. Jurnal penitenciar 1961-1964 (2000), Garda de Fier. Jurnal de filosofie politică (2001), Helvetizarea României (tot 2001) și Crugul Mandarinului. Jurnal intim 1952-1958 (2002). Editura Vremea anunță și un al șaptelea volum: Turnul de ivoriu. În anexele volumului Călugărul alb sunt incluse și
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]