75 matches
-
lui Paris, în schimbul unui omagiu de care se putea lipsi, în jocul unei toane lamentabil umane. Dar marea poezie a Elenei nu este aceea a iubirii, ci aceea a durerii. Elena străbate Iliada, în lungile ei voaluri albe, ca o penitentă, iar prezența ei pe turnurile Troiei este austeră, nu semeață. Mersul ei împărătesc o poartă printre suferințe crâncene și regrete târzii. Femeia aceasta însingurată care, din desfătare a lumii, devine pustiire a ei, se întoarce împotriva ei înseși și se
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
reduse au fost întotdeauna nevoite să se apere de tendința către scrisul auctorial eseistic. Această tendință este deja evidentă în romanul Moll Flanders, a cărui retrospecție moralistă este mai frecvent reprezentată prin vocea lui Defoe decît prin aceea a protagonistei penitente 29. Iar această tendință mai poate fi găsită și în romanele de mai tîrziu. Astfel, la un autor precum George Orwell, un personaj care inițial este diferit de autor se transformă brusc într-un purtător de cuvînt nedeghizat al autorului
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Tertulian pentru botezul întârziat, la care îndeamnă femeile necăsătorite, în special văduvele Și fecioarele. Acest aspect a fost impresionant tratat de Eduard Nagel, care indică Și posibilele influențe care explică întârzierea, influențe datorate riscului persecuției, experienței dificultăților cotidiene Și disciplinei penitente a Bisericii<footnote Eduard Nagel, „Kindertaufe und Taufaufschub. Die Praxis vom 3.-5. Jarhhundert in Nordafrika und ihre theologische Einordnung bei Tertullian, Cyprian und Augustinus”, Europäische Hochschulschriften, XXIII:144 , Frankfurt am Main, 1980, p. 55-76. În această lucrare face referiri
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
originar, cât Și a păcatelor reale comise anterior Botezului (nu după primirea acestuia), Și, în sens pozitiv, temelia noii vieți spirituale de credință prin împărtășirea de gratia operans Și co-operans. Condiția subiectivă a acestui efect este primirea meritorie, adică, credința penitentă. Din moment ce la copil nu există păcat real, efectul botezului în acest caz este limitat la remisiunea vinei păcatului originar; Și din moment ce copilul nu poate crede prin el însuși, Biserica creștină (reprezentată de părinți Și patronii spirituali sau nașii) se prezintă
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
lui Paris, în schimbul unui omagiu de care se putea lipsi, în jocul unei toane lamentabil umane. Dar marea poezie a Elenei nu este aceea a iubirii, ci aceea a durerii. Elena străbate Iliada, în lungile ei voaluri albe, ca o penitentă, iar prezența ei pe turnurile Troiei este austeră, nu semeață. Mersul ei împărătesc o poartă printre suferințe crâncene și regrete târzii. Femeia aceasta însingurată care, din desfătare a lumii, devine pustiire a ei, se întoarce împotriva ei înseși și se
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
intenționează să se creștineze, la fel cum procedase deja în secret și mama lui, Sofia (La mia letizia infondere...Come poteva un angelo). Tabloul 2. Între timp Pirro sosește în vecinătatea orașului și îl vizitează pe Păgâno care trăia în penitenta, ca pustnic într-o peșteră, pentru a-și ispăși păcatele (Mă quando un suon terrible). Păgâno își declară disponibilitatea de a conduce cruciații în orașul necredincioșilor. Cand realizează că aceștia sunt lombarzi, Păgâno se înarmează pentru a participa la luptă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
faptul că aceasta este Leonora de Vargas. O întreabă cine a îndreptat-o spre el și Leonora îi răspunde că a fost îndrumata să vină aici de către Padre Cleto. Tânără față îl conjura să nu vadă în ea decât o penitenta. Tabloul 3. Capelă mănăstirii Madonna degli Angeli. Starețul Superior, Padre Guardiano, convoacă pe toți călugării la capelă și le cere acestora să jure, sub pedeapsă condamnării veșnice, că nu se vor apropia niciodată de adăpostul tinerei femei. În caz de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
avea cum să-l prevadă, Verdi s-a oferit să-i restituie libretul lui Boito și au urmat multe demersuri abile pentru a se reuși că relațiile dintre cei doi să fie readuse la normal. În final, drept act de “penitenta”, Boito i a trimis lui Verdi o nouă versiune cea definitivă - pentru celebrul Credo. Au existat mai multe amânări, în care cei doi au mai ciocănit încă la libret, la personaje, la punerea în scenă, la cele mai mici detalii
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în ascuns, se discuta suflet de la suflet, cunoscându-ne reciproc stările intime, legând prietenii care n-au putut fi distruse de nici o vicisitudine a suferinței. După masa de amiază eram scoși la tăiat lemne pentru încălzire, timp și de plimbare penitentă în aer liber. Lumina, ziua, era puțină; intra prin geamul ușii montat sus și zăbrelit. Primisem un godin, nu și burlane, căci camera nu avea horn sau fereastră. Aveam sobă, aveam lemne, dar nu le puteam folosi: ca la pușcărie
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Foștii conducători ai instituțiilor culturale, ai întreprinderilor economice, profesorii universitari sau decanii, până la patriarhul bisericii ortodoxe Își prezentaseră demisiile sau fuseseră revocați la cererea personalului din instituțiile lor (dar unii fuseseră menținuți În posturi sau rechemați după un timp de penitenta, cum a fost cazul patriarhului). Augustin Buzura, romancier critic, a devenit astfel directorul Fundației Culturale Române, Mircea Dinescu, presedintele Uniunii Scriitorilor, Nicolae Manolescu, directorul «României literare», principalul «organ» al acestei Uniuni, Gabriel Liiceanu, director al fostei edituri a PCR, rebotezata
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Est, București, 1999; (V) Estul, București, 2001. Ediții: Srba Ignjatović, Când eram cu toții Tito și alte povestiri, tr. Ioan Radin, pref. Ioan Floră, București, 1997; Zdravko Krstanović, Povestiri din Infern, tr. Ioan Radin, pref. Ioan Floră, București, 1997; Jovan Zivlak, Penitenta, tr. Dușița Ristin, pref. edit., București, 1997; Milovan Vitezović, Atacuri cerebrale, tr. Maria Mutici și Andreea Claudia Sandu, pref. edit., București, 1999. Traduceri: Arhipelagul dantelat. Antologia tinerilor poeți din Șerbia, Pancevo, 1988 (în colaborare cu Mariana Dan); Budimir Dubak, Hilandar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290662_a_291991]
-
și tradiției creștine, spirituale și religioase. Începând cu anii 1490, Botticelli își schimbă orientarea, in‑ fluențat fiind de călugărul dominican Savonarola, ale cărui predici pline de patimă împotriva corup‑ ției spirituale din Florența au dus la un val de fervoare penitentă care i‑a afectat pe mulți cetățeni și artiști. În ultimele sale lucrări de amploare, Botti‑ celli renunță la temele păgâne și limbajul de inspirație clasică pentru a explo‑ ra subiecte religioase precum Pietà și Lamentațiile 7. 4 Cf. f.s.
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
a semenilor noștri. Titlul ales de Mirel Bănică pentru noua lui carte scoate în prim-plan ceea ce el consideră a fi principala (dacă nu singura) motivație a pelerinilor pe care i-a întâlnit pe teren, în ani de laborioase, aproape penitente, peregrinări personale : nevoia de miracol. Mirel Bănică ne-a dat un cuprinzător și emoționant portret colectiv al pelerinilor români creștin- ortodocși din România ultimilor ani. La sfârșitul lecturii, cred că vom conveni cu toții că această carte marchează deopotrivă o nouă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și tradiției creștine, spirituale și religioase. Începând cu anii 1490, Botticelli își schimbă orientarea, in‑ fluențat fiind de călugărul dominican Savonarola, ale cărui predici pline de patimă împotriva corup‑ ției spirituale din Florența au dus la un val de fervoare penitentă care i‑a afectat pe mulți cetățeni și artiști. În ultimele sale lucrări de amploare, Botti‑ celli renunță la temele păgâne și limbajul de inspirație clasică pentru a explo‑ ra subiecte religioase precum Pietà și Lamentațiile 7. 4 Cf. f.s.
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
unui episod „renascentist” în frământatul și contradictoriul Răsărit, C. însuși (ce uza de o „frumoasă limbă românească” în redactarea actelor curente) este citat, ca autor de imnuri (în slavonă), și printre precursorii poeziei cultice la noi. Ierarhul își intitula ruga penitentă cu un suspin învolburat patetic, Vers de plângere al omului căzut adresat sufletului său, un text, se pare, difuzat în epocă, în manuscris, în lumea ortodoxă. Repere bibliografice: Ioan Bogdan, Câteva manuscripte slavo-române din Biblioteca Imperială de la Viena, AAR, memoriile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
și tradiției creștine, spirituale și religioase. Începând cu anii 1490, Botticelli își schimbă orientarea, in‑ fluențat fiind de călugărul dominican Savonarola, ale cărui predici pline de patimă împotriva corup‑ ției spirituale din Florența au dus la un val de fervoare penitentă care i‑a afectat pe mulți cetățeni și artiști. În ultimele sale lucrări de amploare, Botti‑ celli renunță la temele păgâne și limbajul de inspirație clasică pentru a explo‑ ra subiecte religioase precum Pietà și Lamentațiile 7. 4 Cf. f.s.
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Spania la începutul secolului al IX-lea, "acela care voiește să se sinucidă prin spânzurare sau în vreun alt fel și pe care Dumnezeu nu-l părăsește și nu-l lasă să moară, trebuie că pentru această faptă să facă penitenta timp de cinci ani"75. În practică, tentativă de suicid era tratată mai degrabă cu compasiune decât cu severitate. Martin din Tours a reînviat cu rugăciuni și contact corporal un tanar sclav (seruulus) care încercase să-și pună capăt zilelor
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
dar a concluzionat că "dacă a fost un act de disperare ce nu a fost dus până la capăt, si pe care omul îl regretă, știm că persoana trebuie trimisă să se spovedească și să se căiasca conform consilierii spirituale și penitentei spirituale"; și Jean Feu din Orléans (1477-1547) consideră că aceia ce au încercat să se sinucidă din cauza că erau sătui de viață, din mâhnire, mânie, boala, rușine, beție, sau frivolitate nu ar trebui pedepsiți 82. Registrele unor cazuri reale de
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
să le fie negat dreptul la o înmormântare creștineasca.105 Rapoartele anchetelor bologneze citate mai sus arată că pedepsele impuse pentru blasfemie includeau înfometare, recitarea Tatălui Nostru, participarea la slujbe în anumite biserici, si, în cazuri mai serioase, pelerinaje de penitenta. Blasfemia de acest tip era de obicei însoțită de jocul de noroc 106. Vezi pp. !! de completat.ra de obicei însoțită de jucatul În 1514, al Cincilea Conciliu de la Laterano a stabilit diverse scări de pedepse, depinzând de numărul ofenselor
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
tip era de obicei însoțită de jocul de noroc 106. Vezi pp. !! de completat.ra de obicei însoțită de jucatul În 1514, al Cincilea Conciliu de la Laterano a stabilit diverse scări de pedepse, depinzând de numărul ofenselor, în plus față de penitentele impuse în foro conscientiae, pentru blasfematorii care dețineau funcții publice, pentru clerici și preoți, pentru nobili, si pentru non-nobili și plebei, care erau pedepsiți dacă săvârșeau mai mult de două ofense prin obligația de a petrece o zi în fața principalei
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
oferă, în final, în loc de catharsis, o confuzie sporită. "El" n-a fost cinstit atunci, "Ea" nu e cinstită acum. confuzia atinge o asemenea perfecțiune, încît înghite, de-a valma, binele și răul, turnătorul și turnatul, adevărul și minciuna, șantajul și penitenta, victoria și înfrîngerea. Vai de cei învinși? Vai de învingători! Și, în general, vai de noi. Față în fața * Scenariul și regia Marius Theodor Barna * Prod. Rofilm și Fundația Artis * Imaginea: Alexandru Solomon * Decoruri: arh. Ștefan Antonescu și corina Hărădău * Cu
Între legea dosarelor si legea inimii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18156_a_19481]
-
decibeli eliberați de boxele montate direct sub geamul tău? Ce particularitate psihologică și fizică trebuie să posezi pentru a găsi o delectare în imaginea plajelor pline de chiștoace, de pungi de plastic, de resturi alimentare, necurățate cu săptămânile? Ce porniri penitente trebuie te anime pentru a accepta să parcurgi primejdiosul drum de la plajă la apa de-o curățenie îndoielnciă prin țesătura deasă și scârboasă de alge acumulate ca într-o junglă lichidă? Am împrumutat toate aceste exemple din relatările unor apropiați
Jungla lichidă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10365_a_11690]
-
său îi respinge avântul tiranic. Dar nu îndrăznește să-l contrazică pentru că se simte vinovat de propria indiferență (trecută și viitoare) față de cuvântul parfumat, pe care l-a iubit odată. Prin urmare, tezele Cititorului de catifea plutesc lent pe deasupra capetelor penitente, apoi sunt purtate de vânt și când ecoul lor se stinge, grupuri mici, mai puțin complexate, duc mai departe cuvintele Cititorului suprem, repetându-le întocmai, cu fidelitate de servitori onești și apărători ai vorbelor. Uneori, ca să se asigure că nu
Puterea cititorului by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/7657_a_8982]
-
cineva îndrăznește să guste sau chiar să se înfrupte din această formă esențială a libertății, atunci i se pune pumnul în gură, este luat golănește peste picior, minimalizat, etichetat în fel și chip, azvîrlit de-a dreptul în derizoriu, în penitenta socială, în marginalizare. Sau cel puțin aceasta este iluzia dulce a unei izbînzi facile, care face să fiarbă sosul vanității multora. Peste măsură. Tipul de umilință la care incearca unii și alții să ne supună nu mai are la celălalt
Într-o mansardă din Varșovia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12243_a_13568]
-
sîntem, cînd tu Poruncești măreață; Brusc ne-alini ardoarea cu Harul tău pe față. Tu, Fecioară,-n înțeles Cel mai pur, tu Mamă, Noi regină te-am ales, Zeilor de-o seamă. Nori mici în preajmă I se adună: Sînt penitentele, O tandră ceată, Și-ngenunchează Sorbind eter, Iertare cer. Celei intangibile, Ție-ți vin, Mărită, Lesne accesibile, Prinsele-n ispită. Greu, în slăbiciunea lor, Se menesc salvării; Cui să rupă-i fu ușor Lanțul desfătării? Pasu-alunecînd nu-l simți Pe-
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]