531 matches
-
Mami să le atingă pe rând cu paharul ei. Felul în care se comporta cu mușterii de "vază” cărora le spunea „invitații mei speciali”, te făcea să crezi că-i o guvernantă (trecută binișor de prima tinerețe), educată (la vreun pension parisian) în arta bunelor maniere. Le trimitea fiecăruia un „pusi” discret, pe care-l aștepta înapoiat de urgență; de cele mai dese ori i se sărutau mâinile, că-i oprea oftând: „Da’ potoliți-vă, pupăcioșii mamei!... Vreți să mă albiți
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
trebuie să plece de acasă, despărțit de frați, surori, de natură atât de dragă lui, de copiii satului cu care se juca, si mai ales de dulcea lui mama. Căminarul Gheorghe Eminovici trebuia să opteze pentru singurul institute de la Botoșani, pensionul lui Ladislav Ferderber și școala primară Greco-orientală din Cernăuți, așa zisul Național-Hauptschule. Cum tatăl avea ambiție că fiii lui să învețe carte , a optat pentru școala Greco-orientală din Cernăuți. În august 1857, cerând pașaport pentru fiii săi, Eminovici trecea printre
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
acestora ajunsese în preajma revoluției de la 1848 la 2236. De reținut că aceste școli au fost desființate de caimacamia reacționară instaurată după înfrângerea Revoluției de la 1848. Petrache Poenaru s-a implicat direct în dotarea școlilor Craiovei. Astfel, în 1837 el donează Pensionului de fete din Craiova, actualul Colegiu National « Elena Cuza », un set de hărți - Europa, Asia, Africa, America, Australia - precum și 20 de cărți privind « Cours complet d’education domestiques pour les filles ». Introducerea Sistemului Metric Zecimal în Țara Românească i se
PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrache_poenaru.html [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
-
Iar politrucii-șobolani, Chiulangii și hoți de bani Să meargă pe la Jilava Dar și pe la Rahova ! Gata cu-astă măgărie : "Pensionul-Pușcărie !" Cine vrea la Facultate, S-o facă în libertate ! Sau cărți dacă vrea să scrie, Acas ' ,la Tipografie... Nu-n "Pension" la "Pușcărie"! Mânați-i măi, hăi, hăi ! Ministerul pentru Școli, Să vindece acele "boli"... Că Instrucția se face Dar Educația mai zace... Hai cu toți :părinții, frații Biserici și Organizații ! La Religie, mai vârtos, Cu Pedagogul Bun CHRISTOS ! Urați, sperați
PLUGUSORUL 2015 de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1420230431.html [Corola-blog/BlogPost/350044_a_351373]
-
Triteanu, la rugămintea părinților. Octavian Goga face marea greșeală să se îndrăgostească de ea și, sub pretextul că a rămas însărcinată cu poetul, o ia în căsătorie. Se cunoscuseră încă de copii la Sibiu, în prezența părinților, ea elevă de pension de 13 ani, el liceean la 15 ani. Încă de la acestă vârstă își trimiteau bilete de dragoste, femeia, chir și căsătorită fiind, nepăsându-i de ironiile prietenilor sau de prejudecățile celor din jur. Provenită dintr-o veche familie românească, Veturia
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-din-iubirile-lui-octavian-goga/ [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
ani, el liceean la 15 ani. Încă de la acestă vârstă își trimiteau bilete de dragoste, femeia, chir și căsătorită fiind, nepăsându-i de ironiile prietenilor sau de prejudecățile celor din jur. Provenită dintr-o veche familie românească, Veturia a urmat pensionul săsesc la Sibiu, vorbea fluent germana, franceza, maghiara și româna și se pregătea de o carieră strălucită, avea un glas frumos și voia să devină soprană. A debutat la Sibiu în 1903 cu piesa „Răsunetul de la Crișana” de Ion Vidu
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-din-iubirile-lui-octavian-goga/ [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
dintr-o familie de țărani români din nordul Moldovei, coborând (pe linie paternă) din Transilvania, de unde familia a emigrat în Bucovina, din cauza exploatării iobăgești și a persecuțiilor religioase. A urmat școala primară la Cernăuți, primele două clase probabil într-un pension particular. Apoi a fost înscris la liceul german din Cernăuți, singura instituție de învățământ liceal la acea dată în Bucovina anexată de Imperiul Habsburgic. Când s-a înființat catedra de limba română, ea a fost ocupată de profesorul Aron Pumnul
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1484407891.html [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
mai înainte Eu nu speram să mai apară, Chiar îl eliminasem din minte Încheiasem capitolul în vară! Regretele nu erau prea mari Deși speranțe au fost multe, Sentimentele nu mai erau tari, După eveniment, păreau insulte ! Părea un băiat de pension, Real, era diavolu-n in persoană, Cu cuvinte simple, dar ghinion, Sunau confuz, deschideau o rană ! I se părea ușor ca să traducă O inimă ce abia se vindecase, Pentru ce era atâta muncă? Cavalerul nostru, se schimbase! Îl invoca ades pe
DEZAMĂGIRE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1454185150.html [Corola-blog/BlogPost/369852_a_371181]
-
1905-1909, a fost elevă a Școlii Româno-Germane din Tg-Jiu al cărei director era Ștefan Bobancu. Începând din anul 1909 a frecventat, timp de 7 ani, până în vara anului 1916, cursurile liceale la București. Inițial s-a înscris la un gimnaziu/pension de lângă Cișmigiu, dorind să devină învățătoare. Ulterior, și-a continuat studiile într-o școală pentru infirmiere. După izbucnirea primului război mondial, Ecaterina Teodoroiu s-a înrolat voluntar într-una dintre primele unități de cercetași din București, cohorta „Păstorul Bucur“, comandată
EROINA DE LA JIU (1894 – 1917) de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1440143876.html [Corola-blog/BlogPost/378166_a_379495]
-
influenței fastuasei parade a universului stelar care îi modifică percepția, melajată în straniul plasmatic al fanteziei. Nuvela Semnele lui Dănuț prezintă un bolnav psihastenic.Obsesia este fiica eroului titular, pe care o așteaptă să vină în vacanță, cu trenul, de la pensionul craiovean. O presimțire funestă îl copleșete de două-trei zile pe Grigore Dănuț, șeful gării din Băbeni, prin semne anticipatoare, asemănătoare cu cele ce-l “persecutaseră“ la moartea primului copil. Totul se desfășoară într-o atmosferă psihică de acaparare a conștiinței
DIMENSIUNEA PSHIPATOGRAFICĂ ŞI DE OBIECTIVIZARE ÎN PROZA LUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dimensiunea_pshipatografica_al_florin_tene_1382454792.html [Corola-blog/BlogPost/352306_a_353635]
-
mă amuza trimițându-i câteva rânduri pline de sarcasm. Și de atunci trecuse atâta timp, nu mai dădusem nici un fel de importanță evenimentului pe care îl consideram revolut, ca acum să primesc acest mail de la... parcă văd o domnișoară de pension care se plictisește cu pregătitul lecțiilor la un internat în care nu s-a adaptat, adoptă internetul și pornește la vânătoare de gadgeturi, cade pe capul vreunui necunoscut ca seara să exclame: - Vai, ce m-am distrat, vai ce m-
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet.html [Corola-blog/BlogPost/359610_a_360939]
-
A găsit-o pe neașteptate la unul din puținele baluri la care a acceptat să se ducă.... Frumoasă, delicată , nobilă prin naștere.... Purta pe deget un inel cu piatră albastră....pretextul pentru a încerca să o cucerească. Și ea, “față de pension” îndrăgostită de cărți, de muzică și de pictură , și-a lăsat lumea ei pentru a fi alături de EL... Au străbătut veacul împreună, mâna în mână. Din dragoste pentru EL și răspunzând chemării interioare, ea l-a urmat pe traseele nemarcate
INELUL CU PIATRA ALBASTRA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mirela_penu_1446286939.html [Corola-blog/BlogPost/377738_a_379067]
-
prețul de a jigni sensibilități? Păi, haideți, de exemplu, să vă arăt un fragment din “Povestea pulei” a lui Creangă, rescris de mine în termeni călduți și dulcegi, ca reacție la ocările unor oameni jigniți de orice cuvânt nefolosibil la pension. Mă autocitez, așadar, ca să nu vă mai trimit la articolul cu pricina: Am scris acum câteva zile o scrisoare deschisă căcatului de pe trotuar, care a provocat stări de leșin câtorva cititori mai prețioși. “Ma gândesc serios sa nu mai citesc
E ok să folosim cuvinte ca “retardat”, “cretin”, “idiot”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18232_a_19557]
-
acelea enumerate la începutul articolului. Mutatis mutandis, românul mediu n-a mai învățat latină serios dinainte de război, căci comuniștii i-au băgat în cap că e o limbă moartă și că, oricum, materiile umaniste sunt mai mult pentru fete de pension, iar profesorii de latină, vitregiți ei înșiși de un sistem permanent dușmănos, n-au mai găsit puterea să iasă dintr-o anumită inerție intelectuală. C.Latina ca auxiliar este o idee greșită Este dincolo de orice îndoială că româna este o
De ce sunt împotriva orei de latină la clasa a VIII-a. Consideraţii practice by https://republica.ro/de-ce-sunt-impotriva-orei-de-latina-la-clasa-a-viii-a-consideratii-practice [Corola-blog/BlogPost/338164_a_339493]
-
înțelegem cumva; însă cuvântul ”mătușă” a declanșat o adevărată explozie, așa că l-am auzit urlând: - Mătușa ta, poate să hotărască unde se va face nunta, dar mama nu? Mi s-a luat și de mătușă-ta aia cu aere de pension și de curva de vară-ta care s-a măritat de trei ori în zece ani pe unde i s-a năzărit, iar eu nu pot să mă însor unde vreau eu! Incredibil! - Ușurel ! Nu-ți permit să vorbești în
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1484769494.html [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]
-
drăgăstos la piept, m-am trezit. M-am întors pe-o parte să adorm din nou. Am auzit cocoșii cântând și cred că a fost a doua oară. Eram trează de-a binelea și mi-am adus aminte că la pension, în ziua de azi 13 septembrie sărbătoream pe Sfântul Corneliu, Patronul școlii noastre. ...Doamne, ce să fac? Tu mi-ai trimis în vis această ființă pe care o port în pântece? Te ascult Doamne și iartă-mă pentru păcatul ce
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „COPILUL NEDORIT” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496892152.html [Corola-blog/BlogPost/372296_a_373625]
-
cele două războaie mondiale. *** S-a născut la 4/16 martie 1882 în familia unui distins avocat din Craiova, petrecându-și copilăria la țară, pe moșia tatălui său, în comuna Titulești, din județul Olt.Cursurile primare le-a urmat în cadrul pensionului Javet din Craiova, anual trecându-și examenele la Școala primară Obedeanu. Intră în 1893 cu media generală 10 în clasa I a liceului din Craiova (la colegiul "Nicolae Bălcescu"). A fost cel dintâi premiant de onoare al liceului și cel
NICOLAE TITULESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_titulescu.html [Corola-blog/BlogPost/366945_a_368274]
-
Lăutul săptămânal se petrecea în bucătăria de jos într-o albie de lemn, pusă aproape de mașina de gătit pe care se încălzea apa. Ne spălam vinerea, știa ce știa Lelea Profira, deși eram acum Anița și Țunia, nu? Școala, un pension particular, era ascunsă pe o stradă paralelă cu Păcurari, pe Cucuteni. Directoare era o domnișoară franțuzită, fără vârstă, clientă de încredere de-a Profirei care, după o scurtă ascultare, decisese să ne înscrie tocmai în clasa treia, noi știind să
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1434260875.html [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
că puțină licoare făcută de mine, este o binecuvântare, în orice împrejurare, îi făcu cu ochiul complice. Alma zâmbi, nu era chiar o novice în teoria relațiilor dintre femei și bărbați. Nu era ușor de surprins. Studiase pe ascuns la pensionul din Paris, multe cărți interzise care luminau mințile ținute în umbră ale femeilor. Dar mătușa Annie era o figura ieșită din tipare. Probabil, alte persoane din înalta societate ar fi considerat-o o nerușinată. Almei îi plăcea. Era o trăsătură
MY LORD (VI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1476018222.html [Corola-blog/BlogPost/341174_a_342503]
-
cinematografică cu o caleasca arhiepiscopala. Aer vetust - o lume reînviata pe o peliculă. *București cățărat. Foișorul de foc. Loc de priveala. *Creion în Mână lui Dumnezeu. Scrisori de dragoste lumii. *Felinarele cu petrol. Lampagii gardienii de noapte. *Calea Victoriei. Domnișoare de pension la promenada. *Aranjamente florale. Pergament și penița miniaturi. *Grădini de vară. Fum muzical. Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seara? *Portret din câteva linii. Printre gunoaie Lautreci geniali. *Montparnasse autohton. Și Luchian pictând cu pensula-n dinți. *Farmec aparte - Micul Paris
PRIN CAPITALELE LUMII. HOINĂRIND PRIN BUCUREŞTII DE ALTĂDATĂ. SECVENŢE CINEMATOGRAFICE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Prin_capitalele_lumii_hoinarind_prin_bucurestii_de_altadata_secvente_cinematografice.html [Corola-blog/BlogPost/356009_a_357338]
-
săltă puțin mai sus pe canapea sprijinind perna de brațul canapelei și luă și el o gură de bere. Imediat făcu o strâmbătură. - Ce-i cu asta, de ce-i așa amară? - Acum te mai și strâmbi ca o domnișoară de pension? Ți-am făcut o surpriză și am adus o marcă cehească, din care eram sigur că n-ai mai băut - Ceske pivo. Pentru cei neobișnuiți cu sortimentul acesta, cred că ar merge excelent cu covrigei sărați, sau poate cu alune
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1471845345.html [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
mele, De o vreme încoace nu prea grele, Îmi văd de casă, de grădina ei, Prin ea îmi plimb adeseori idei Și versurile gem prin buzunare, Poetul alte mărunțișuri n-are, M-a întrebat în treacăt un amic, „Ce face...pensionul?” Eu-nimic! Ce puteam în treacăt să-i răspund Când l-am văzut postându-se rotund, Privindu-mă de undeva de sus, Ce sunt nu-i o rușine eu i-am spus, O viață întreagă de-am purtat servieta Am muncit
POEME DIN MAI de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_1400733465.html [Corola-blog/BlogPost/383739_a_385068]
-
Farfurii cu ciorbă de smoală ne sunt servite de personae în fracuri negre și cu coadă. Când se deschde ușa, vedem palme de cer sub noi. Nu ne tulbură masa nimeni mâncăm veșnici ciorbă de nimic pe gratis în acest pension și veștile ajung până la noi prin noii veniți. Primim fiecare toate fețele noastre ca leac din mâna bărbosului. Nu suntem obligați să ne ridicăm de la masă sau să mulțumim putem să mâncăm încă, fără teamă. Stăm la masă unde în afară de
MASA VEŞNICIEI, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1030 din 26 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Masa_vesniciei_poem_de_alfl_al_florin_tene_1382798262.html [Corola-blog/BlogPost/347135_a_348464]
-
like a simple toy În scenery that’s destroyed and grey. I’m not the billionaire Văsălie Nor the plump MP To allow myself a little fantasy Or the luxury to go by taxi. I humbly live on my scientist pension Or my writer’s one (because it is the same amount!) Which only covers the phone bill Or, from the antique seller an old leaflet În which Miro hâș painted the moon Hanging its balcony into the air From that
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de TUDOR OPRIŞ în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 by http://confluente.ro/tudor_opris_1494645764.html [Corola-blog/BlogPost/374448_a_375777]
-
resemnare și veselie contrafăcută. Sunt pradă ușoară pentru orice măscărici care își asumă ridicolul închipuit al câtorva pași de dans. Dar ce e atât de ridicol în dans? Dansul pare o îndeletnicire filistină, de mâna a doua, pentru domnișoare de pension și nedemnă pentru „bărbații adevărați” care scuipă printre dinți și refută menuetul. Pare că, puși să danseze, toți bărbații sunt observați de un arbitru necruțător care le sancționează cu un val de ridicol coregrafia aproximativă. În loc să transcrie în mișcări libere
De ce bărbații români se tem să danseze by https://republica.ro/de-ce-barbac-ii-romani-se-tem-sa-danseze [Corola-blog/BlogPost/338207_a_339536]