77 matches
-
de un fragment plin de nostalgie introdus de oboi. În continuare, urmează un Allegro agitato e appassionato, ce zugrăvește apetitul lui Faust pentru plăcerile vieții, și o melodie la oboi și clarinet sugerând „desfătările dureroase” ale eroului. Ultima temă este pentatonică și are un caracter hotărât, toate aceste reprezentări tematice creionând un portret grandiose, În care unii critici Îl recunosc pe Liszt Însuși. Cea de-a doua parte redă portretul Margaretei (Gretchen), fiind mult mai lentă și mai liniștită, În concordanță
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
o postfață de Titus Moisescu, Editura Fundației Culturale Române, 1993, footnote> și studiile ce-l propulsează în etnomuzicologia universală, adunate în cel de-al V-lea volum al Paginilor din istoria muzicii românești: Idei curente în cercetarea cântecului popular - Moduri pentatonice și prepentatonice și Muzica oltenească, cu cele două subcapitole: Sistemul pentatonic și prepentatonic anhemitonic oltenesc Modurile Mi, Re și Do și Modurile prepentatonice și pentatonice anhemitonice oltenești în comparație cu cele aflate în muzica ținuturilor românești învecinate (Muntenia, Transilvania, Banatul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și studiile ce-l propulsează în etnomuzicologia universală, adunate în cel de-al V-lea volum al Paginilor din istoria muzicii românești: Idei curente în cercetarea cântecului popular - Moduri pentatonice și prepentatonice și Muzica oltenească, cu cele două subcapitole: Sistemul pentatonic și prepentatonic anhemitonic oltenesc Modurile Mi, Re și Do și Modurile prepentatonice și pentatonice anhemitonice oltenești în comparație cu cele aflate în muzica ținuturilor românești învecinate (Muntenia, Transilvania, Banatul), primul publicat parțial, în anul 1947 - în Cercetări folclorice - cel secund
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
-lea volum al Paginilor din istoria muzicii românești: Idei curente în cercetarea cântecului popular - Moduri pentatonice și prepentatonice și Muzica oltenească, cu cele două subcapitole: Sistemul pentatonic și prepentatonic anhemitonic oltenesc Modurile Mi, Re și Do și Modurile prepentatonice și pentatonice anhemitonice oltenești în comparație cu cele aflate în muzica ținuturilor românești învecinate (Muntenia, Transilvania, Banatul), primul publicat parțial, în anul 1947 - în Cercetări folclorice - cel secund publicat postum de Gheorghe Ciobanu<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești - Pages
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
creație; - „cercetează cel dintâi, în mod amplu, problema modurilor în cântecul popular românesc; teoretizează asupra scărilor prepentatonice, îmbogățind terminologia de specialitate prin introducerea expresiilor: oligocordie și stenohorie; arată cu exemple concrete că în cântecul popular românesc se întâlnesc toate scărilor pentatonice, inclusiv cele pe care teoreticienii anteriori nu le întâlniseră; - heptatonia cântecului popular românesc este precreștină și- și are reprezentare în civilizațiile antice, printre care un loc aparte îl ocupă tracii; - distingând cele două categorii de creații populare, ale grupului și
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
formându-și idiome muzicale naționale”<footnote Patrium Carmen... p. 92; footnote> ; - descoperă existența formulelor melodice și ritmice devenite „mijloace de recunoaștere, de comunicare și de înțelegere a obștei românești”; - a demonstrat existența în folclorul românesc, a unui al doilea sistem pentatonic anhemitonic, anticipat doar teoretic de Helmholz și descoperit până în prezent doar în muzica noastră populară, în patru dintre cele cinci forme ale celui de-al doilea sistem; „- pentru demonstrarea vechimii folclorului muzical românesc G(eorge) Breazul a confruntat - după ce s-
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și general înțeleasă”; Schönberg este considerat „nestorul tendințelor ultramoderne în muzica germană”; iar Sachs „a izbutit să descifreze inscripțiile cuneiforme de pe niște lespezi de cărămidă”, care confirmă previziunile lui Riemann privind pentatonismul, atrăgând atenția că „nu bănuie Sachs ce elemente pentatonice conține muzica noastră populară”. Ancorarea universalistă a muzicianului George Breazul a fost semnalată și de Zeno Vancea, care, la un secol de la nașterea muzicologului, îl considera un perfect cunoscător al istorici muzicii universale<footnote Vancea, Zeno - George Breazul, historiographe et
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și inteligența compozitorului au fost apanajul lui magistrae musicae. Urechea umană, în special cea europeană, a indus un anume sens restrictiv (în plan cantitativ) organizărilor spațiale, impunînd o tendință ordonatoare, simplificatoare. Dacă la primitivi, bunăoară, scările sonore, fie ele oligocordice, pentatonice sau heptatonice, se înfățișau într-o infinitate de variante (varietate stimulată, firește, și de limbajul netemperat), pe parcursul evoluției fenomenului muzical, selecția scărilor va ajunge pînă acolo încît la vechii greci și, ulterior, în Evul Mediu, de exemplu, vor rămîne doar
Devălmășie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11958_a_13283]
-
Valentin Vasiliu, iar corul a fost suplinit de câteva voci din orchestră și de public. Lucrarea este o încercare de împărtășire a unor valori culturale, sinceritatea credinței fiind sămânța care generează muzica. Și această credință se exprimă prin limbajul modal pentatonic înveșmântat în armonii de cvarte, amintind de muzica impresionistă. Orchestrația dă importanță sectorului de alămuri și celui de percuție, care reproduc în unele momente sonoritățile tibetane. Concepută în patru tablouri, lucrarea are ca text două mantre (formule sacre în limba
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]
-
balansat 9. Coardă pentru sărit individual și în grup Jocuri și jucării didactice 10. Jocuri de masă (joc de șah) 11. Eșarfe colorate Muzică și mișcare Instrumente muzicale și acustice 1. Diapazon 2. Liră pentatonică 3. Instrumente de suflat: flaut pentatonic, flaut drept 4. Instrumente de percuție: metalofon pentatonic și diatonic, boomwhackers, trianglu metalic etc. Accesorii 5. Voaluri de diferite culori, pentru jocuri muzicale Euritmie Instrumente 1. Vergele de cupru pentru euritmie 2. Sfere de cupru pentru euritmie 3. Sfere din
ORDIN nr. 4.144 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257458]
-
grup Jocuri și jucării didactice 10. Jocuri de masă (joc de șah) 11. Eșarfe colorate Muzică și mișcare Instrumente muzicale și acustice 1. Diapazon 2. Liră pentatonică 3. Instrumente de suflat: flaut pentatonic, flaut drept 4. Instrumente de percuție: metalofon pentatonic și diatonic, boomwhackers, trianglu metalic etc. Accesorii 5. Voaluri de diferite culori, pentru jocuri muzicale Euritmie Instrumente 1. Vergele de cupru pentru euritmie 2. Sfere de cupru pentru euritmie 3. Sfere din lemn pentru euritmie Arte vizuale și abilități practice
ORDIN nr. 4.144 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257458]
-
lemnul descrie primăvara și Estul, iar pământul se află în centru, sprijinind toate punctele cardinale și pe celelalte elemente.173 La chinezi, fiecare element mai corespundea și unui animal, unui organ, unei culori, unei plante, unui mod al scării muzicale pentatonice sau unei planete, dar, indiferent de ceea ce reprezintă, "cele Cinci Elemente acționează unele asupra altora, născându-se, rând pe rând, unul din altul sau distrugându-se unul pe celălalt."174 La greci, erau patru elemente, apa, aerul, focul și pământul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
titulatură” instituită de mediile conservatoare ale sfârșitului de secol XIX, s-a dovedit a fi o simplă „clasificare” a întregului arsenal avangardist, ce începea tot mai frecvent să se impună în sfera mijloacelor de expresie utilizate la acea vreme (scări pentatonice și hexatonice, emanciparea coloritului armonic printr-o tendință pregnantă de autonomizare a acordurilor, precum și afirmarea culorii timbrale). De altfel, opțiunea sa pentru plasarea titlurilor la finalul Preludiilor pentru pian, intenție elocventă în sensul anulării ideii de subordonare a muzicii în raport cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
opusă formei consacrate a discursului sonor. Astfel, el evidențiază existența simbolului prin evitarea unei dezvoltări tematice în contextul formei arhitecturale. Compozitorul decide reducerea șabloanelor și convențiilor dezvoltării și refuză temele în calitate de personificare. Sintaxa evoluează în perioade asimetrice, în care melopeea pentatonică, fără atracție gravitațională instalează o impresie atemporală. În muzica debussyistă, impresia de vag derivă, la nivel conceptual, din proiectarea unor viziuni aparținând, adesea, lumii fantastice (La danse de Puck, Ondine, La Fille aux cheveux de lin), iar în planul mijloacelor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de diverse dimensiuni, xilofoane, va facilita preocuparea interpretului în scopul realizării unei calități timbrale specifice „modelului” de rezonanță supus reprezentării sonore. De asemenea, structura armonică a acestei muzici exotice se bazează pe utilizarea exclusivă a celor două moduri, slendro scara pentatonică și pelog - scara heptatonică. Dar, caracteristica definitorie a muzicii javaneze o constituie modalitatea de acordaj la diferență de semiton a celor două partide ale orchestrei, fapt ce determină crearea unui efect sonor de ușor dezacordaj. Opțiunea denominativă - Pagodes - joacă rolul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
53 - 79; coda măsurile 80 - 98). Construcția discursului se bazează pe fraze scurte de 2 sau 4 măsuri, conturând teme concise a căror repetiție insistentă variază ordinea de asamblare și ritmurile acestora. Traseul armonic al Pagodelor descrie spațiul prepentatonic și pentatonic a patru materiale tematice distincte, ale căror structuri semnalează existența unei origini comune, reprezentată de configurația motivului generator sol# do# re#, o probă exemplară ce vine să argumenteze economia de mijloace cu care Debussy reușește întotdeauna să își facă înțelese
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu funcție de introducere dezvoltă primul material prepentatonic al discursului do# re# fa# sol#, cu centrul pe re#. Modalitatea de spațiere a acordurilor, prezentă în structura introductivă a discursului, aduce un plus de luminozitate dinamicii de pp, atât cât și atmosferei pentatonice difuzate. La nivel interpretativ, natura prin excelență percutată a muzicii de gamelan, ce constituie „resortul” fundamental în conceperea acestei lucrări, impune necesitatea utilizării unui atac staccato sau non-legato, integrat unui amplu efect al pedalei de rezonanță. Utilizarea acesteia din urmă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
resortul” fundamental în conceperea acestei lucrări, impune necesitatea utilizării unui atac staccato sau non-legato, integrat unui amplu efect al pedalei de rezonanță. Utilizarea acesteia din urmă pe parcursul unor segmente extinse devine posibilă grație stabilității armonice, care aparține în exclusivitate spațiului pentatonic. Puterea de imaginație a interpretului, precum și capacitatea sa de a identifica la nivelul textului acele variate calități timbrale ale instrumentelor de gamelan, vor reprezenta factori decisivi în realizarea unei versiuni interpretative pertinente, capabilă, la rândul său, de acea forță de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în mod imperios, de revenirea la același indice valoric afirmat inițial prin indicația agogică Modérément animé (Animat într-o manieră moderată, cu o recomandare metronomică de ). Al treilea material tematic apare expus la vocea mediană a texturii, descriind o scară pentatonică de do# re# fa# sol# si. Un aspect semnificativ al țesăturii sonore îl constituie modalitatea de distribuție a funcțiilor structurale în contextul discursului general, figurațiile ornamentale (motivul generator reprezentând „subiectul” supus dezvoltării) fiind plasate cu predominanță în registrul acut al
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
expresiei sunt multiplele tratări poliritmice, care se asociază concomitent cu un efect intensiv de animare a nivelului de tempo - Toujours animé (Mereu animat). Expusă într-un discurs sonor substanțial rarefiat, afirmația celui de-al patrulea material tematic desfășoară o configurație pentatonică inedită do# re# mi# sol# si. La nivel interpretativ, natura texturii ipostaziate impune stabilirea unei tehnici abile de utilizare a pedalei de rezonanță, care să permită receptarea unui echilibru perfect între claritate și efectul acesteia. Astfel, sugestia sunetelor de gong
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
devin condiții vitale în redarea multiplelor suprapuneri ritmice, asigurând astfel coerența întregului complex al structurii temporale. Coda îndeplinește rolul unei secțiuni concluzive, în care principalele materiale tematice ale evoluției anterioare apar rememorate pe fundalul unei pedale armonice, reprezentată de formula pentatonică do# re# fa# sol# la#, expusă într-o ipostază palindromică („în oglindă” A B A) și cu un aspect ritmic animat datorită diminuării ritmice ( ). Creația este un elogiu adus fenomenului de rezonanță, în care Debussy realizează un adevărat studiu axat
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de natură motivică, ale cărei structuri melodice asimetrice se încadrează, cel mai frecvent, în spațiul redus al unui ambitus de cvartă, ca simbol al purificării, al esențializării. Sfera armonică asociază variate culori diatonice cu scara în tonuri, precum și succinte momente pentatonice, toate expuse într-o concepție prioritar acordică. Aceasta, la rândul său, este construită din multiplele planuri contrapunctice ale motivelor suprapuse, operând frecvente intersectări sau juxtapuneri într-o libertate desăvârșită. Dimensiunea agogică se bazează cu predominanță pe menținerea nivelului inițial de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în care austeritatea se îmbină adesea cu o efuziune plină de sensibilitate, rezultând un tablou de o eleganță maiestuoasă. Corespondențele cu stilul baroc se disting cu evidență la nivelul tuturor parametrilor de limbaj: evoluția sinuoasă a liniilor melodice dezvoltând moduri pentatonice și spații modale ce oscilează pe o axă de la eolian la frigian, prezența broderiilor (măsurile 7 - 8) cu funcția lor pur-decorativă, frecvența anticipațiilor (măsurile 14 - 19), răspunsurile tematice la cvinta perfectă superioară (măsurile 1 și 10; măsurile 5 și 6
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o afinitate simbolică elocventă cu imaginea impasibilă a peisajului marin supus evocării. Factorul armonic îndeplinește o funcție decisivă în contextul circumscrierii secțiunilor constitutive. Astfel, armonia preludiului ce gravitează aproape în întregime într-o zonă exclusiv hexatonală se va juxtapune configurației pentatonice a părții intermediare, determinând o structură formală tripartită: A (măsurile 1 - 41), B (măsurile 42 - 47), Av (măsurile 48 64). La nivel interpretativ, indicația de tempo Modéré Dans un rythme sans rigueur et caressant (Moderat - într-un ritm fără rigoare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
fondului sonor al unei noi reveniri a materialului tematic principal. Ostinato-ul registrului acut se împletește cu firul unei linii melodice subsidiare, ce dublează desenul ritmico-melodic al temei expuse concomitent în planul median al discursului (acordurile de cvintă mărită). Scara pentatonică a secțiunii secunde salvează piesa de imaginea sterilă difuzată de configurația hexatonală, asociindu-se deopotrivă cu precipitarea tempo-ului (En animant - animând) și dinamizarea discursului prin expresia arpeggiato-urilor sale rapide (cvasi-glissando), adevărate metafore sonore ale unor țâșniri eliberatoare spre văzduh
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]