75 matches
-
muzical: - elemente constitutive; - sisteme ritmice și metro-ritmice; clasificare în diverse culturi muzicale; - exemple din literatura muzicală. 4. Sistemul modal: caracteristici, exemple din literatura muzicală, posibilități de abordare în interpretarea vocală și instrumentală în procesul de educație muzicală: - scări prepentatonice: - scări pentatonice, pentacordice; - scări hexacordice; - scări heptacordice; - moduri populare românești; - sisteme sonore neo-tonale și neo-modale; - moduri cu transpoziție limitată. 5. Sistemul tonal funcțional: - caracteristici generale ale sistemului tonal funcțional; - raporturile dintre diferitele tonalități în cadrul creației muzicale ca mijloace ale expresiei stilistice sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
1958 Nemescu, O. - Capacitățile semantice de muzică, Ed. Muzicală, București, 1983 Neuhaus, H.G. - Despre arta pianistică, Editura Muzicală, București, 1966 Niculescu, St. - Reflecții despre muzică, Ed. Muzicală, București, 1980. Oprea Gh,- Curs de folclor, Editura Muzicală, București 2002 Oprea Gh. Pentatonica românească Editura muzicală 1998 Oprea Gh. Curs de folclor, Editura Muzicală 2002 Pașcanu, A., Armonia, EDP, București, 1982 Plett, E. - Știința textului și analiza de text, Ed. Univers, București, 1983 Popa, A. - Pianofortele în oglinda timpului său, Ed. Muzicală, București
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
copilul trăiește justa orientare a voinței în activitatea sa. În primii ani de școală cântecele se învață exclusiv după auz și îl vor ajuta pe copil să trăiască sunetele și spațiul sonor în mod liber, așa cum este posibil în cântecele pentatonice. În clasele mai mari se face cunoștință cu sunete noi, intonând diferite cântece în tonalități majore, iar sunetele muzicale vor fi scrise și citite, acordându-se o atenție sporită duratelor muzicale. Astfel, educația muzicală se desfășoară în două etape: etapa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205169_a_206498]
-
și oricând aceasta consideră că muzica și versurile pot ajuta la atingerea obiectivelor propuse. În cadrul activităților de expresie muzicală, elementele de bază sunt ritmul și însoțirea cântecelor de mișcări ale diferitelor părți ale corpului. În această perioadă de preșcolaritate, cântecele pentatonice sunt cele mai potrivite. Muzica poate fi percepută de către copil nu numai prin interpretare vocală, ci și ascultând instrumente muzicale ca: liră, harfă, flaut pentatonic. OBIECTIVE CADRU 1. Formarea deprinderii de a asculta Anexa 9 PROGRAMA ACTIVITĂȚII "AUTONOMIE PERSONALĂ" Nivelele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206959_a_208288]
-
însoțirea cântecelor de mișcări ale diferitelor părți ale corpului. În această perioadă de preșcolaritate, cântecele pentatonice sunt cele mai potrivite. Muzica poate fi percepută de către copil nu numai prin interpretare vocală, ci și ascultând instrumente muzicale ca: liră, harfă, flaut pentatonic. OBIECTIVE CADRU 1. Formarea deprinderii de a asculta Anexa 9 PROGRAMA ACTIVITĂȚII "AUTONOMIE PERSONALĂ" Nivelele I-III Învățământ special București, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Autonomia personală ocupă un rol foarte important în dezvoltarea și integrarea copilului deficiență severă, profundă sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206959_a_208288]
-
și oricând aceasta consideră că muzica și versurile pot ajuta la atingerea obiectivelor propuse. În cadrul activităților de expresie muzicală, elementele de bază sunt ritmul și însoțirea cântecelor de mișcări ale diferitelor părți ale corpului. În această perioadă de preșcolaritate, cântecele pentatonice sunt cele mai potrivite. Muzica poate fi percepută de către copil nu numai prin interpretare vocală, ci și ascultând instrumente muzicale ca: liră, harfă, flaut pentatonic. OBIECTIVE CADRU 1. Formarea deprinderii de a asculta Anexa 9 PROGRAMA ACTIVITĂȚII "AUTONOMIE PERSONALĂ" Nivelele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205168_a_206497]
-
însoțirea cântecelor de mișcări ale diferitelor părți ale corpului. În această perioadă de preșcolaritate, cântecele pentatonice sunt cele mai potrivite. Muzica poate fi percepută de către copil nu numai prin interpretare vocală, ci și ascultând instrumente muzicale ca: liră, harfă, flaut pentatonic. OBIECTIVE CADRU 1. Formarea deprinderii de a asculta Anexa 9 PROGRAMA ACTIVITĂȚII "AUTONOMIE PERSONALĂ" Nivelele I-III Învățământ special București, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Autonomia personală ocupă un rol foarte important în dezvoltarea și integrarea copilului deficiență severă, profundă sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205168_a_206497]
-
muzical: - elemente constitutive; - sisteme ritmice și metro-ritmice; clasificare în diverse culturi muzicale; - exemple din literatura muzicală. 4. Sistemul modal: caracteristici, exemple din literatura muzicală, posibilități de abordare în interpretarea vocală și instrumentală în procesul de educație muzicală: - scări prepentatonice: - scări pentatonice, pentacordice; - scări hexacordice; - scări heptacordice; - moduri populare românești; - sisteme sonore neo-tonale și neo-modale; - moduri cu transpoziție limitată. 5. Sistemul tonal funcțional: - caracteristici generale ale sistemului tonal funcțional; - raporturile dintre diferitele tonalități în cadrul creației muzicale ca mijloace ale expresiei stilistice sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
1958 Nemescu, O. - Capacitățile semantice de muzică, Ed. Muzicală, București, 1983 Neuhaus, H.G. - Despre arta pianistică, Editura Muzicală, București, 1966 Niculescu, St. - Reflecții despre muzică, Ed. Muzicală, București, 1980. Oprea Gh,- Curs de folclor, Editura Muzicală, București 2002 Oprea Gh. Pentatonica românească Editura muzicală 1998 Oprea Gh. Curs de folclor, Editura Muzicală 2002 Pașcanu, A., Armonia, EDP, București, 1982 Plett, E. - Știința textului și analiza de text, Ed. Univers, București, 1983 Popa, A. - Pianofortele în oglinda timpului său, Ed. Muzicală, București
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
mereu noapte". Muzica lui Bartók la această operă urmărește amănunțit detaliile întâmplărilor. Opera începe cu un prolog cu iz folcloric. Elementele cu caracter de baladă apar și în text, și în muzică. Castelul întunecat al prințului este reprezentat de melodii pentatonice sumbre, care vor fi dizolvate prin intervențiile lui Judit. Deschiderea ușilor din castel este metafora cunoașterii sufletului bărbătesc. Muzica ilustrează întâmplările: castelul suspină în diferite momente-cheie, comorile strălucesc, dar lumina pătrunde, până și sângele are un motiv muzical al lui
Castelul Prințului Barbă-Albastră () [Corola-website/Science/332027_a_333356]
-
coarde s-a impus în cea mai mare parte a Chinei, dar unii muzicieni tradiționali continuă să cânte pe "guzheng" cu 16 coarde, în special în provinciile chineze de pe coastă și în Taiwan. Toate variantele sunt acordate într-un acord pentatonic (Do, Re, Mi, Sol și La), dar cea cu 16 coarde este acordată să emită trei octave complete, în timp ce aceea cu 21 de coarde are patru octave complete.
Guzheng () [Corola-website/Science/323057_a_324386]
-
în timpul evenimentelor internaționale ca un cântec reprezentativ al Japoniei. În 2007, a fost selectat pentru Nihon no Uta Hyakusen („Colecție de o sută de cântece japoneze”), o colecție de melodii și cântece de leagăn larg apreciate în Japonia. Melodia „” este pentatonică utilizând treptele 1, 3, 4, 6 și 7, adică notele Do, Mi, Fa, La și Si din solfegiu. Versurile originale sunt listate ca a doua strofă. În 1941, Ministerul Educației din Japonia a publicat o strofă adițională în "Uta no
Sakura sakura () [Corola-website/Science/330451_a_331780]
-
de un fragment plin de nostalgie introdus de oboi. În continuare, urmează un Allegro agitato e appassionato, ce zugrăvește apetitul lui Faust pentru plăcerile vieții, și o melodie la oboi și clarinet sugerând „desfătările dureroase” ale eroului. Ultima temă este pentatonică și are un caracter hotărât, toate aceste reprezentări tematice creionând un portret grandiose, În care unii critici Îl recunosc pe Liszt Însuși. Cea de-a doua parte redă portretul Margaretei (Gretchen), fiind mult mai lentă și mai liniștită, În concordanță
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
apare ca un ecou, fiind notată più pp. Tema a2 se întinde între Animez și următorul a tempo (măsurile 15-22), formând o perioadă de opt măsuri. Aici, materialul tematic, expus de violoncel și violă, este o melodie în pizzicato, construită pentatonic, pe sunetele: mi - sol - la - si - re, peste care este suprapus stratul ornamental asigurat de cascada sonoră de acorduri și arpegii ascendente și descendente realizate de harpă. Tema a1 este reluată puțin modificat (măsurile 23-36), fiind prezentată simultan în două
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
Muzica; Arhiva fonogramică, în: Armonia; Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucției, Cultelor și Artelor, în: Boabe de grâu; Cartea Satului. Vicleimul; Colindele. Întâmpinare critică (plus disc); Oligocordii și stenohorii. Moduri prepentatonice, în: Cercul Folcloric; Idei curente în cercetarea cântecului popular. Moduri pentatonice și prepentatonice, în: Studii Muzicologice; Studiul științific al creației populare - sarcină de frunte a muzicologiei noastre, în: Muzica; Pagini din istoria muzicii românești. Cercetări de istorie și folclor, vol. 5; Pedagogie muzicală, învățământ: Observațiuni relative la învățământul muzical din școala
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
o piesă compusă în acest stil. Totodată în cadrul acestui stil se remarcă și vitezele extraordinare cu care sunt cantate anumite pasaje, realizate cu ajutorul tehnicilor kotekan (ritmuri interconectabile) împinse până la extrem. Acest tip de "gamelan" folosește un acordaj pe baza modului pentatonic numit "pelog". Orchestră poate fi folosită atât în cadrul ceremoniilor de templu dar și în cadrul activităților mondene. În cadrul ansamblului se găsesc foarte multe instrumente, pentru o astfel de orchestră fiind nevoie de 30 până la 50 de muzicieni. Există câteva dansuri balineze
Muzica tradițională indoneziană () [Corola-website/Science/299656_a_300985]
-
și două tobe mici. Instrumentele sunt construite de așa natură încât pot fi carate în timp ce la ele se cântă, astfel acest ansamblu dispune de o mobilitate foarte mare. Tipul de acordaj folosit este specific ansamblului "gamelan angklung" fiind folosit modul pentatonic "slendro" format însă doar din patru sunete, ultimul sunet fiind omis. "Gamelan Pejogedan" sau "Gamelan Joged Bumbung" - acesta este unul dintre cele mai populare și mai accesibile tipuri de orchestră din Băli, dat fiind faptul că este foarte facil de
Muzica tradițională indoneziană () [Corola-website/Science/299656_a_300985]
-
dornici să danseze cu ea. Uneori caracterul dansului poate fi unul de flirt dar foarte adesea este extrem de amuzant, de aici și popularitatea de care se bucură un asemenea eveniment în satele din Băli. Pentru acordajul instrumentelor este folosit modul pentatonic "slendro." "Gamelan Jegog" este un alt tip de ansamblu al căror instrumente sunt realizate din bambus. De această data absolut toate instrumentele sunt construite cu ajutorul tuburilor de bambus și nu există nici o altă toba sau gong în cadrul acestor orchestre. Dimensiunile
Muzica tradițională indoneziană () [Corola-website/Science/299656_a_300985]
-
titulatură” instituită de mediile conservatoare ale sfârșitului de secol XIX, s-a dovedit a fi o simplă „clasificare” a întregului arsenal avangardist, ce începea tot mai frecvent să se impună în sfera mijloacelor de expresie utilizate la acea vreme (scări pentatonice și hexatonice, emanciparea coloritului armonic printr-o tendință pregnantă de autonomizare a acordurilor, precum și afirmarea culorii timbrale). De altfel, opțiunea sa pentru plasarea titlurilor la finalul Preludiilor pentru pian, intenție elocventă în sensul anulării ideii de subordonare a muzicii în raport cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
opusă formei consacrate a discursului sonor. Astfel, el evidențiază existența simbolului prin evitarea unei dezvoltări tematice în contextul formei arhitecturale. Compozitorul decide reducerea șabloanelor și convențiilor dezvoltării și refuză temele în calitate de personificare. Sintaxa evoluează în perioade asimetrice, în care melopeea pentatonică, fără atracție gravitațională instalează o impresie atemporală. În muzica debussyistă, impresia de vag derivă, la nivel conceptual, din proiectarea unor viziuni aparținând, adesea, lumii fantastice (La danse de Puck, Ondine, La Fille aux cheveux de lin), iar în planul mijloacelor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de diverse dimensiuni, xilofoane, va facilita preocuparea interpretului în scopul realizării unei calități timbrale specifice „modelului” de rezonanță supus reprezentării sonore. De asemenea, structura armonică a acestei muzici exotice se bazează pe utilizarea exclusivă a celor două moduri, slendro scara pentatonică și pelog - scara heptatonică. Dar, caracteristica definitorie a muzicii javaneze o constituie modalitatea de acordaj la diferență de semiton a celor două partide ale orchestrei, fapt ce determină crearea unui efect sonor de ușor dezacordaj. Opțiunea denominativă - Pagodes - joacă rolul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
53 - 79; coda măsurile 80 - 98). Construcția discursului se bazează pe fraze scurte de 2 sau 4 măsuri, conturând teme concise a căror repetiție insistentă variază ordinea de asamblare și ritmurile acestora. Traseul armonic al Pagodelor descrie spațiul prepentatonic și pentatonic a patru materiale tematice distincte, ale căror structuri semnalează existența unei origini comune, reprezentată de configurația motivului generator sol# do# re#, o probă exemplară ce vine să argumenteze economia de mijloace cu care Debussy reușește întotdeauna să își facă înțelese
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu funcție de introducere dezvoltă primul material prepentatonic al discursului do# re# fa# sol#, cu centrul pe re#. Modalitatea de spațiere a acordurilor, prezentă în structura introductivă a discursului, aduce un plus de luminozitate dinamicii de pp, atât cât și atmosferei pentatonice difuzate. La nivel interpretativ, natura prin excelență percutată a muzicii de gamelan, ce constituie „resortul” fundamental în conceperea acestei lucrări, impune necesitatea utilizării unui atac staccato sau non-legato, integrat unui amplu efect al pedalei de rezonanță. Utilizarea acesteia din urmă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
resortul” fundamental în conceperea acestei lucrări, impune necesitatea utilizării unui atac staccato sau non-legato, integrat unui amplu efect al pedalei de rezonanță. Utilizarea acesteia din urmă pe parcursul unor segmente extinse devine posibilă grație stabilității armonice, care aparține în exclusivitate spațiului pentatonic. Puterea de imaginație a interpretului, precum și capacitatea sa de a identifica la nivelul textului acele variate calități timbrale ale instrumentelor de gamelan, vor reprezenta factori decisivi în realizarea unei versiuni interpretative pertinente, capabilă, la rândul său, de acea forță de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în mod imperios, de revenirea la același indice valoric afirmat inițial prin indicația agogică Modérément animé (Animat într-o manieră moderată, cu o recomandare metronomică de ). Al treilea material tematic apare expus la vocea mediană a texturii, descriind o scară pentatonică de do# re# fa# sol# si. Un aspect semnificativ al țesăturii sonore îl constituie modalitatea de distribuție a funcțiilor structurale în contextul discursului general, figurațiile ornamentale (motivul generator reprezentând „subiectul” supus dezvoltării) fiind plasate cu predominanță în registrul acut al
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]