72 matches
-
Dragoș Bucurenci Azi merg împreună cu Lăură în vizită la Ambasadorul Franței, ES Henri Paul, pentru o ediție specială “Bună că viața”. Nu mergem cu mâna goală, ci cu brânzeturile recomandate de voi (coșuleț, Nasal, Penteleu, La Coline) și cu două vinuri românești remarcabile: Shyraz (2003) de la Nachbil și Feteasca Neagră (2004) de la DaVino. Să vedem dacă i-or plăcea. Hai cu vinu la fratzuji să nu rămânem mofluji, hai cu brânză și cu vinu să
Judecata franţuzului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82675_a_84000]
-
limbi. eu mă apucasem să învăț galeza, care deși nu e de circulație internațională, e foarte interesanta că hobby hai pe http://www.asvrea.com și propunem împreună 100 de idei care ar putea schimba România ca c’est cașcaval penteleu, mi-a plăcut mult ediția asta dragoș, mi-a placut tare mult ideea asta de a înfățișa frumusețile noatre prin ochii străinilor. uite aici un blog scris de 4 voluntare occidentale în România. mi se par foarte tonice impresiile lor
Bună ca viaţa – a opta ediţie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82666_a_83991]
-
15 august 2004 a cincea ediție din categoria sporturilor extreme a concursurilor „Trophy MDM Challenge Romania“ și „Raliul Prieteniei“. Startul este programat pentru duminică 8 august, în stațiunea Sinaia, traseul concursului trecând prin șase masivi, și anume Baiului, Ciucaș, Șiriu, Penteleu, Vrancei și Nemira. Competiția cuprinde probe de turism sportiv, orientare și parc adventure. Echipajele care vor să li se aducă echipament sau mâncare pe traseu vor trebui să achite suma de 600 000 de lei pe pachet, de maximum 10
Agenda2004-32-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282748_a_284077]
-
copcă nahlapii spulberați, Pe jghiaburi șlefuite în gresia din stâncă... .................................................. Răzbubuie ca-n iaduri un ciocnet de urgii... Bușteni de-a rostogolul se bat cu bolovanii... Prăpastia-i zdrobește cu știrbele-i gingii Și hrubele-nfundate scot muget, ca vulcanii” (Penteleul) Acesate viziuni îl urmăresc și în descrierea vieții interioare: sufletul e plin de peșteri adânci, orice zgomot exterior e „un pas, o șoaptă, un suspin”, destinul înaintează prin hrube lăuntrice, jilave, întortochiate, excaladând mormane de blocuri răsturnate, printr-un peisaj
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
Walker de la Bitolia Dorobanților și de la Unic, impresionante prin aura inconfundabilă a produsului capitalist impecabil, de la vinurile bulgărești de calitate la 16 lei și a Sauvignon-ului de ștefănești de foarte bună calitate, a telemelei tot bulgărești și a cașcavalurilor Penteleu, Rucăr, Dobrogea, a salamurilor Krakauer, Italian etc., din care cumpărai întotdeauna nu mai mult de 150 de grame, pentru că n-avea sens să cumperi mai mult, le găseai în alimentară tot timpul, până la femeile mizerabile, în halate albe murdare, dar
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
rămâne în afara genului, mi-am autodedicat propriul sonet. Iată-l: „S-a dus poetul meșter în sonete/ Lăsându-vă pe voi să trageți greul/ Venise timpul să scoată mardeiul/ Ca să ia stixu-n larg pe îndelete// Sonete v-a făcut cât penteleul/ Cu rime pergamute pe tăiete/ Și-acum se duce-n dalbe piruete/ Ca să-i deschidă cerurile Zeul// Făcut-am Doamne la amici portrete/ Prinzându-le în paișpe versuri Eul/ Fără să le descântec portmoneul// Pâcă Ionescu Vlad Ahoe-Zmeul/ Apostu Roman
EVOCAREA UNUI SONETIST DE EXCELENŢĂ – THEODOR RĂPAN. In: Editura Destine Literare by GEORGE ASTALOȘ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_254]
-
capul după ce m-au dat afară și am fost la pîrnaie tremuram cu bulendrele În traistă În gara de nord de mi-a dat femeia aia În doliu cincizeci de lei ca la cerșetori și mi-am cumpărat parizăr și penteleu și o pîine neagră de toți banii și-am Înfulecat ca un spart În sala de așteptare de clasa a doua atunci am știut că n-am să pier dacă nu simți rușinea cînd cerșești Înseamnă că ai stofă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
rămâne în afara genului, mi-am autodedicat propriul sonet. Iată-l: „S-a dus poetul meșter în sonete/ Lăsându-vă pe voi să trageți greul/ Venise timpul să scoată mardeiul/ Ca să ia stixu-n larg pe îndelete// Sonete v-a făcut cât penteleul/ Cu rime pergamute pe tăiete/ Și-acum se duce-n dalbe piruete/ Ca să-i deschidă cerurile Zeul// Făcut-am Doamne la amici portrete/ Prinzându-le în paișpe versuri Eul/ Fără să le descântec portmoneul// Pâcă Ionescu Vlad Ahoe-Zmeul/ Apostu Roman
THEODOR RĂPAN de GEORGE ASTALOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441]
-
Vasile Voiculescu”, în iunie 1977. - Premiul I la concursul organizat de revista „Origini România”- Madrid, pentru românii din diaspora, edi ț ia 2009. Publică în ziarul suplimentul Viața Buzăului, în revista de Limba ș i Literatura Româna, în revistele Contemporanul, Penteleu, Renașterea Culturală în almanahul Pădurii - edițiile: 2000, 2001, 2002, ziarul Opinia, revista Vitralii și altele. * * * Din Anglia vine cu o dantelărie stilistică surprinzătoare Carmen Tania Grigore. Traversînd parcă o continuă înserare, tristeți mai vechi sau mai noi îi pun Taniei
CARMEN TANIA GRIGORE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350619_a_351948]
-
au continuat să apară și din noul talentul i-a fost apreciat de-a lungul anilor. Creațiile doamnei Carmen Tania Grigore au fost publicate în:ziarul și suplimentul Viața Buzăului,în revista de Limba și Literatura Româna,în revistele Contemporanul,Penteleu,Renașterea Culturală, în almanahul Pădurii editurile 2000,2001,2002, ziarul Opinia, revista Vitralii, Oglinda literară nr 100 din luna mai 2010, Familia, revistele online ”Agero” , „Vatra veche „Actualitatea literară nr 6 din martie.2010, Cetatea lui Bucur, Tânărul scriitor, Algoritm
HRANA SUFLETULUI POATE FI ŞI POEZIA de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359047_a_360376]
-
policandrul celor mai așteptate speranțe de dragoste și iubire aici, la interferența Ardealului cu Moldova. Aici. În subcarpații de curbură,unde te pot plesni peste gură, savurând gustul Cârnaților de Pleșcoi, Covrigilor de Buzău, Țuica de Pătârlagele ori Brânza de Penteleu! Astăzi, în orașul nostru, capitala județului de interferență, a avut loc un eveniment așteptat de iubitorii celor 7 arte, în cazul nostru, iubitorilor de literatură. Eveniment petrecut la Casa de Cultură a Sindicatelor din Buzău, care a generat un drum
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
policandrul celor mai așteptate speranțe de dragoste și iubire aici, la interferența Ardealului cu Moldova. Aici. În subcarpații de curbură,unde te pot plesni peste gură, savurând gustul Cârnaților de Pleșcoi, Covrigilor de Buzău, Țuica de Pătârlagele ori Brânza de Penteleu!Astăzi, în orașul nostru, capitala județului de interferență, a avut loc un eveniment așteptat de iubitorii celor 7 arte, în cazul nostru, iubitorilor de literatură. Eveniment petrecut la Casa de Cultură a Sindicatelor din Buzău, care a generat un drum
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
policandrul celor mai așteptate speranțe de dragoste și iubire aici, la interferență Ardealului cu Moldova. Aici. În subcarpații de curbura,unde te pot plesni peste gură, savurând gustul Cârnaților de Pleșcoi, Covrigilor de Buzău, Țuică de Pătârlagele ori Brânză de Penteleu! Astăzi, în orașul nostru, capitala județului de interferență, a avut loc un eveniment așteptat de iubitorii celor 7 arte, în cazul nostru, iubitorilor de literatură. Eveniment petrecut la Casa de Cultură a Sindicatelor din Buzău, care a generat un drum
PE HARTA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI SE AFLĂ ŞI BUZĂUL de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374063_a_375392]
-
Buzăului”, „România literară”, „Contemporanul”, „Biblioteca”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Almanahul «Luceafărul»”, „Opinia”, „Muntenia”, „Buzăul”, „Mesager cultural”, „Vestala”, „Opinia literară” ș.a. În cadrul activităților Bibliotecii „Vasile Voiculescu” inițiază Salonul literar (1970), Cenaclul „Vasile Voiculescu” (1987-1989, 1992-1994), colecția de poezie „Autograf”. Coordonează publicațiile „Buzăul literar”, „Penteleu” și „Albatros”. Debutează ca editor și coordonator al culegerii V. Voiculescu. Articole, comunicări, documente (1974), în care este prezent și ca autor al unor studii de istorie literară. A mai semnat O. Alex. O. grupează în V. Voiculescu. Articole, comunicări
OPROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288560_a_289889]
-
Adică nu mai lasă și p-altul să se bage peste unde-și umple omu’ nostru rostuiala, da’ numa’ el, sarsanaua lui. Comunismu’ de ce crezi că a ieșit bine la început? Pen’ că dăduse liber la furat. Case, moșii, cocoșei, penteleu, ce voiai luai, că nu era a statului. Era de la burghezime și chiaburime. Pentru care și la ei le furase de la popor. S-a stricat când a-nceput românii să fure de la stat. Atunci a zis Securitatea, că ea supraveghea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
și îndoparea cu lebăr la activiste, oriunde, oricând, cu oricine și oricum. Devenise specialist în vânarea de bâzdâc, cu atât mai mult cu cât se convinsese că democrația de partid funcționa perfect în astfel de situații. Când simțeau în preajmă Penteleul, chiar cele mai statutare activiste prindeau viteză, începeau să turuie, te luau la analiză și dezbatere, le vedeai cum le rage miorița a injecție și darac. Înainte de plenarele județene, când se aștepta să se lase cu bubuieli și șuturi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
la russe, icrele de crap sau de știucă, precum și sardelele de Lisa. Pe lângă borșul moldovenesc, meniul era completat cu nelipsitele ciorbe (de burtă, de măruntaie, á la russe), fripturi, grătare, sau brânzeturi - brânza de Brăila, cașcavalul grecesc sau cașcavalul de Penteleu. Opțional, desertul putea să cuprindă o gamă variată de compoturi sau prăjituri - budincă cu mere, tort cu nuci, tort de ciocolată sau brânzoaice. Habotnicii nu erau nici ei uitați, acestora fiindu-le rezervate ghiveciul călugăresc sau iahnia de fasole/linte
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
profesorul Vasile Grădeanu sau Grădianu (1824-1862) din Buzău, ulterior doctor în medicină de la Paris, a declarat, în "tacrirul" de la 8/20 februarie 1849, că de frica holerii părăsise orașul încă de la 25 mai/6 iunie 1848, refugiindu-se "în muntele Penteleu la aer curat", dar la 16/28 iunie s-a reîntors la post; el a mai afirmat că, deși ocârmuirea revoluționară a județului Buzău i-a poruncit să deschidă școala în timpul verii, Grădeanu a amânat acest lucru "de frica holerii
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Vau-de-Vire, o vale din nord vestul Franței. Alte exemple mai apropiate de romînă: ardeleana, abrudanca, armeneasca, breaza, hațegana (dansuri), babilonie („haos“), bărăgan („pustiu, stepă“), bîrsană, caracul, astrahan (rase de oi), sibiu (specie de salam), berlină (un tip de caroserie auto), penteleu, dobrogea (brînzeturi) etc. Destul de multe nume de locuri supraviețuiesc ca nume de persoane: Adriana (< Hadria din Italia antică); Ciprian (< Cipru); Dacian (< Dacia); Iordan (< rîul Iordan); Lidia (< Lydia, numele unui stat antic din Asia Mică); Magdalena (< Magdala, un sat de pescari
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în mare aceleași cu cele prin care s-a realizat toponimizarea: în primul rînd conversiunea, bazată pe figura semantică numită antonomază (și-a găsit băcăul, s-a supărat dunăre, Sadoveanu este ceahlăul literaturii romîne, aiudurile luptătorilor anticomuniști, o bucată de penteleu, un pahar de cotnari, abrudeanca, ardeleana, breaza, hațegana, brașoave etc.), și derivarea cu sufixe categoriale posesive locale, de apartenență etc. (bucureștean, mol dovenesc, morenar, mangaliot; Craioveanu, Craiovescu, Vălenaru). Numele de locuri, martori ai istoriei romînilor Dacă, privite sincronic, numele de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a șovâlcăi) sau probabilă (a horți „a mișca un obiect făcându-l să alunece“, hârjoană „curtare a unei femei“, știulbic „prăjină cu care se scot peștii din ascunzători“) a unor derivate românești. De la nume proprii la nume comune Joben și penteleu sunt două cuvinte care au ca notă comună faptul că în certificatul lor de naștere la rubrica „numele părinților“ figurează câte un nume propriu, de persoană sau de loc. Cuvântul joben, care înseamnă „pălărie bărbătească înaltă și tare, de obicei
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de formă cilindrică, purtată astăzi la ceremonii“ este un cuvânt făcut de români de la numele pălărierului francez Jobin, care s-a stabilit la București pe la mijlocul secolului 19 și și-a deschis un magazin pe Calea Victoriei. Tot creație românească este și penteleu „specialitate de cașcaval preparată din laptele care se mulge toamna de la oi“, cuvânt creat de la numele locului în care se produce brânza respectivă. Prezintă interes numele proprii care au devenit substantive comune după ce au fost luate în derâdere. Cuvântul marghioală
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
fără crăpături, de culoare cenușie gălbuie și un miez tare, puțin elastic, curat și gras. Gustul trebuie să fie specific, slab sărat, iar mirosul plăcut și aromat. Formă de prezentare este de cilindru turtit, cu masa de 6-10 kg. Cașcavalul Penteleu. Se poate fabrica în 2 tipuri: “O” din lapte de oaie și “V” din lapte de vacă (cu sau fără adaos de lapte de bivoliță), după o tehnologie asemănătoare cu a cașcavalului Dobrogea. Se comercializează sub formă de roți, cu
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
limba latină și biologia. Tămăduirea trupului fără tămăduirea sufletului nu este decât un paleativ al suferinței; „răul, suferința trupului, vine de la alterarea sufletului”, remarcase Căpitanul. În primăvara lui 1942 clasa lui Marin Naidim absolvea. FDC-iștii făcuseră o excursie pe Penteleu prin August, la care participaseră cei din preajma Buzăului, fiind mai ușor de încunoștințat. În toamnă, când începeam clasa a opta, Iamandi, care luase parte, mi-a povestit cum au petrecut. Marin Naidim fusese și el pe Penteleu, iar acum era
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
o excursie pe Penteleu prin August, la care participaseră cei din preajma Buzăului, fiind mai ușor de încunoștințat. În toamnă, când începeam clasa a opta, Iamandi, care luase parte, mi-a povestit cum au petrecut. Marin Naidim fusese și el pe Penteleu, iar acum era luat militar, căci se decretase încorporarea tinerilor cu un avans de un an. Excursia avusese loc sub comanda noului Șef de Grup, Pavel Ion care era confirmat de Centru în pripă, Stoian Florin, fostul Șef, fiind arestat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]