1,178 matches
-
Iată de ce paravanul este un ecran care ascunde ceva arătîndu-l. Sau, mai precis, paravanul oprește simțurile eliberînd imaginația. Ei bine, mecanismul inspirației artistice tocmai în asta stă: într-o fantezie debordantă iscată de o frustrare acută în fața sărăciei de detalii perceptive. Așa se face că un paravan te incită mult mai mult decît dacă, în lipsa lui, ai putea privi nestingherit lumea din jur. Cartea lui Mircea Berindei este un paravan din spatele căruia lumea interbelică te incită prin ceea ce nu ai putut
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
o subiectivitate din interiorul domeniului, hrănită de lecturi, apropieri și disocieri anterioare, iar nu de relațiile și interesele activate pe suprafața socială. Dacă vorbim despre poezie și îmi este permis a indica un anumit punct de vedere (și de intensitate perceptivă), mă simt mult mai atras de experiențele înalte decât de cele joase ale liricii. De azi și dintotdeauna. Prefer un poem din care răsar viziuni serafice ori expresioniste, adânci neliniști, tensiuni intelectuale și convulsii morale, unei file de poezie ,leneșă
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
au volatilizat/ cei cu care stăteam pe terasă la o bere/ între tăceri particulare desprinse cum cometele/ dintr-un timp care nu mai există." S-ar putea emite numeroase ipoteze cu privire la resorturile gîndirii poetice și la modul în care mecanismele perceptive - mereu imprevizibile - redimensionează realul prin prisma unei sensibilități hipertrofiate. Glisînd între mai multe registre ale senzorialului, poetul nostru urmărește să surprindă acele insesizabile mutații ale gîndului provocate de impactul obiectelor asupra subiectivității. Iată-l notînd neutru, tern, indiferent, ceea ce tentaculele
Geometria visătoare by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15365_a_16690]
-
am bucurat de acest răspuns. Există totuși comunicare între cele două specii muzicale, mi-am spus. Esențialul este să vezi legătura, de la înălțimea talentului. De unde vine această preferință pentru consolare? Fără îndoială, din zona muzicii de divertisment. Prin translație, caracteristicile perceptive ale acestei muzici - delăsarea sufletească, abandonul vremelnic în brațele unei percepții amorțite, detensionarea gândului și insensibilitatea la schimbare - devin reflexe de percepție care se aplică și muzicii "serioase" (inclusiv jazz-ul). Să fie însă aceasta singura cauză? În fond, muzică
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
și de aromitoare oglindire în sine. Iar dacă veți lua cunoștință de la un prozator știutor care este prima și cea din urmă obligație a celui ce narează - a te aservi spectacolului, lecturii, de la primul la ultimul paragraf, veți recunoaște că, perceptiv, dotat cu umor, scriitorului i-au reușit tatuajele pe pagina de carte. Într-o nuvelă în care se interferează două linii de acțiune, de tensiuni diferite, cum este Documentație despre dinozauri și unde anii sunt exact aceia pe care tocmai
De la Charlottenlund la Mogoșoaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13864_a_15189]
-
veche și misterioasă refuză să reflecte imaginea eroului; și numai în ochii inteligentelor patrupede (cuplul canin Eromanga-Argus) acesta e văzut la scară reală... Ambiguitatea lui, structurală, este marcată așadar și printr-o încețoșare a perspectivei, printr-o diminuare a capacităților perceptive. Martorii oculari își pierd astfel credibilitatea naratologică, lansându-se în speculații fanteziste asupra a ceea ce au văzut, de fapt, cu ochii lor. Dacă Antipa (de ani 33) e un Isus în negativ, un profet al morții, Pașaliu, Viziru și alți
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
ca subînțeles al existenței"(pag. 63); sau: "procesul componistic se poate segmenta în trei idei originare, și anume: ideea poetică, ideea tehnică și ideea practică"(pag. 64); sau: "nu se poate împlanta un mod de gîndire antinarativ într-o conștiință perceptivă fundamentată într-o gîndire de tip narativ" (pag. 81); sau: "trei sunt ideile fundamentale ale gîndirii muzicale a lui Ștefan Niculescu: 1. raportul dintre unu și multiplu, 2. teoria sintaxei muzicale (din care se profilează cercetarea și aplicarea aprofundată a
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
prin mine". Fără îndoială, versurile din Pasărea tăiată vădesc o sensibilitate cu o acută propensiune spre aporiile realului. Rezonanța tăierii păsării în conștiința eului liric e tulburătoare și tragică, aducătoare de vină și de angoasă. Cunoașterea, ca deschidere a ființei perceptive spre lume, are dimensiunile jertfei și ale vinovăției, în măsura în care, prin intermediul ei, ființa umană cunoscătoare iese din perimetrul protector al sinelui, din recluziunea sa benefică și ia cunoștință de dramele, neîmplinirile, fisurile, anomaliile și nedesăvârșirile firii. În viziunea Ilenei Mălăncioiu, cunoașterea
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
cu voluptate arome, suprafețe, moliciuni și se extaziază în fața formelor, culorilor și reliefului unor obiecte ori făpturi umile, de o anvergură cu totul redusă. Atitudinea fundamentală a eului liric este aceea de empatie, de identificare cu lumea, într-un elan perceptiv care caută să capteze întregul edificiu al realului, în aspectele sale deconcertante, dar aproape exclusiv prin intermediul simțurilor. Comuniunea cu lucrurile, primordială pentru lirica lui Emil Brumaru, poet al vitalității restrânse și al extazului perceptiv, este dublată de instinctul său ludic
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
identificare cu lumea, într-un elan perceptiv care caută să capteze întregul edificiu al realului, în aspectele sale deconcertante, dar aproape exclusiv prin intermediul simțurilor. Comuniunea cu lucrurile, primordială pentru lirica lui Emil Brumaru, poet al vitalității restrânse și al extazului perceptiv, este dublată de instinctul său ludic, prin care se înscenează tablouri ale lumii făpturilor naive, într-o scriitură de o extremă naturalețe, seninătate și candoare. S-a spus despre Emil Brumaru, pe bună dreptate, că este un poet al "de-
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
nou la pieptul/ Lor plin de pene și-n aripi le strâng./ în timp ce ele cu delicatețe/ Le trag pe frunte nimburile-adânc!". Prin intermediul reveriei, poetul reface contactul cu intimitatea lucrurilor, asumându-și realitatea imediată la nivel senzorial, printr-o neobișnuită capacitate perceptivă, ce impregnează întregul univers cu o magie a culorilor, formelor, aromelor celor mai diverse și mai inconstante. Criticul Al. Cistelecan vorbește chiar despre instaurea unei ambianțe impregnate de panerotism, în care lucrurile cele mai disparate se află într-o relație
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
senzații (vizuale, gustative, olfactive, tactile) traduce, în fond, nevoia de materialitate a eului liric. E vorba însă nu de materialitatea cotidiană, ci de una reprezentată voluptuos, prin intermediul unor imagini jubilatorii, ce au o însemnată relevanță ontică și gnoseologică. Între frenezia perceptivă și echilibrul viziunii, între abundența imagistică și rigoarea versului se situează acest lirism de esență rococo, fapt remarcat și de Gheorghe Grigurcu: "Marca personalității lui Emil Brumaru o aflăm în înclinația sa spre prețiozitate. Rococoul beat de sine îi permite
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
și la modelarea sistemelor memorării, pentru conturarea sistemului cognitiv, personalizat, afirmat independent și creativ; • cunoașterea și operarea cu modele de analiză cognitivă a sarcinilor; • exersarea și asimilarea operațiilor de prelucrare primară a informațiilor, la nivel senzorio-perceptive, de formare a schemelor perceptive, de aplicare a analizei, de utilizare a diferitelor modele în identificarea și analiza obiectelor, informațiilor; • formarea corectă, conștientă, a imaginilor mentale, ca organizări ale diferitelor reprezentri, câștigate anterior, prin cunoaștere simplă, diversificarea modurilor și operațiilor de reprezentare, de sistematizare cognitivă
STUDIU COMPARATIV PRIVIND NIVELUL COMPENȚELOR COGNITIVE ALE ELEVILOR LA EDUCAȚIE FIZICĂ, CICLUL PRIMAR. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Mihăilescu , Nicolae Mihăilescu , Iuliana Zamfirescu , Diana Neicu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_524]
-
vrea ca fiul sau fiica mea să studieze în străinătate”. Pe de altă parte, cu afirmația „Elevii români au cunoștințe generale mai multe decât elevii din țări mai dezvoltate” sunt de acord aproape 70% dintre respondenți. Acest din urmă stereotip perceptiv nu este confirmat, din păcate, de testele internationale la care participă și elevii români. Românii vor întoarcerea la examene de admitere la liceu si facultate Cei mai mulți români sunt de părere că accederea la liceu sau la facultate ar trebui să
Sondaj IRES: Românii vor examene pentru elevi şi salarii pentru profesori () [Corola-journal/Journalistic/25246_a_26571]
-
au înmulțit cercetările asupra unei categorii pe care am pomenit-o deja cu altă ocazie, a așa-numitelor evidențiale: cuprinzînd mijloacele lingvistice prin care vorbitorul indică sursele informației pe care o vehiculează. În genere aceste surse pot fi experiența proprie (perceptivă), o operație mentală (raționament, presupunere, creare de ipoteze) sau comunicarea de către altcineva. Un mesaj banal - de exemplu "Plouă" - poate fi însoțit de indicații asupra sursei - "Uite, plouă" (percepție directă); Probabil plouă" (inferență); "Cică plouă" (relatare) - , cu consecințe directe asupra gradului
"Un straniu mod..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16131_a_17456]
-
simbolice sau în cel stilistic (în spatele oricărei metafore ascunzîndu-se, în fond, "mitul structural al Literaturii"). Orientarea regresivă nu este însă doar o funcție a creației, ci - într-o măsură decisivă - și una a lecturii. Reprezentînd, la urma urmei, un efect perceptiv, cratilismul mizează pe o competență de lectură, pe complicitatea unui cititor avizat, capabil să recunoască arhetipurile (nu o dată degradate în stereotipii sau în grotesc) și aluziile culturale. Tendinței regresive a literaturii i se asociază un "complex succesoral", o "umoare" specifică
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
fabulei animaliere, romanul de față consemnează lucrurile și evenimentele din perspectiva inedită a unei corcituri urât mirositoare, care poartă numele de „domn Osache“, un personaj pe jumătate uman, pe jumătate canin, care înțelege nuanțele sintactice ale limbii engleze, fiind extrem de perceptiv la emoții. Paul Auster: Tombuctu. Editura Polirom, Iași-București, 2003. Preț: 99 000 lei. Regele sporturilor Autorii prezentului volum au adăugat ediției din 2002 a prestigiosului „Larousse du Football“ un capitol românesc ce cuprinde, pe lângă istoria naționalei, a Diviziei A, a
Agenda2003-7-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280700_a_282029]
-
focalizata încleștarea cu sonoritatea (că în poemul Bach) ori cu slova: Poezia, Literatura, Vivarium, Coordonate, Îi iubesc, Ultima suflare, Spelling a Speel, Collected, Selected, Neglected etc. etc. Partea leului, din versurile selecționate, o au însă cele care trimit la aventură perceptiva a eului cu simțurile în perpetua, exasperant-dulce, masochista alertă; nu doar în anii vaporoasei, seninei adolescente sau în următorii, ai exacerbatei senzualități (de unde ocurentele sîngeriului), ci și ai senectuții tulburate de zvîcniri erotice (Muzică de dincolo); deși, cu totul altceva
„Antume... postume“ - Versuri de Nina Cassian în italiană by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2625_a_3950]
-
fier față de care, nu numai că n-o poți urma, dar și vei face orice ca să i te împotrivești. Se spun atâtea despre reguli și în caz de imaturitate iată că se aplică, dar mai ales în caz de implacabilitate perceptivă față de afecțiunea ce reiese din ordine, disciplină și poruncă. Dar, să le luăm pe rând, revenind la cap. 2 „Valoarea și semnificația unirii pentru individ”. Amintind de „individuația” lui C.G.Jung, vedeam cum atitudinea unui membru de cuplu sau familie
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE (III)- FERICIREA CE POATE FI DATĂ ŞI CEA PROCURATĂ. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382091_a_383420]
-
facilitează memorarea mai temeinică, reproducerea mai fidelă a materialului. La vârsta preșcolară mică, vârstă în care activitatea psihică nu se desprinde de acțiune, imaginația este implicată în procesul activității concrete și se leagă de componentele acesteia. Ea este subordonată actului perceptiv. Imaginația preșcolarilor mici prezintă trăsături asemănătoare cu cele ale imaginației copiilor antepreșcolari. Ea este fluctuantă, involuntară, neintenționată, dependentă de acțiunile externe cu obiectul. Elementele de creație- în joc, în desen, în modelaj- sunt slab exprimate. Copiii de 3-4 ani nu
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
persoana de alături: semnele de pe fața ei ne arată că am avut-o. Numai că semne există și pe fața noastră. Și pe amândoi ne-a avut timpul. Un posibil câștig al filosofiei: îți permite să-ți depășești propriile obișnuințe perceptive. Astfel, lumea se descompune și se recompune după alte criterii decât cele ale cotidianității. Lumea devine lumi; iar tu, văzându-ți posibilitățile, devii mulțime: începi să-ți zărești toate variantele pe care le-ai conturat și la care ai renunțat
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
tiparului dispare, în locul lui apărînd trăsăturile primului stadiu al culturii orale: spontaneitate, lipsă de intermediari și conștiința întregului din care nu poți ieși. Văzul își pierde din întîietate, iar simțul tactil și cel auditiv îl ajung din urmă, echilibrînd balanța perceptivă. McLuhan împarte mijloacele de comunicare în două categorii mari și încăpătoare, dar cuvintele de care face uz pentru a le numi, deși par să sugereze intuitiv criteriul folosit, nu face decît să-i îngreuneze și mai mult înțelegerea. Canadianul vorbește
Tribul electric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9266_a_10591]
-
de abilități, care pot fi grupate în câteva categorii: abilități cognitive (matematice, verbale, de raționament), abilități psihomotorii (permit activități musculare și ale corpului, referindu-se la diverse aspecte, de la timpul de reacție până la dexteritate), abilități senzoriale (detectarea și distingerea stimulilor perceptive, a informațiilor vizuale, auditive, etc.), abilități fizice (rezistență, forță, mobilitate). Activitatea de consiliere - o suită de procese complexe, multifațetate, în care un specialist pune la dispoziția unui clientul/ elev o varietate de servicii cu scopul de a descoperi și clarificarea
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
continuă schimbare. Profilurile mesajului sonor stau la baza oricărui act de percepție și caracterizează fiecare moment al experienței noastre de cunoaștere a unui opus muzical. Problema raportului dintre mesajul sonor și fundamentul său narativ devine, într-o perspectivă de deschidere perceptivă, problema raportului dintre mesaj și pluralitatea percepțiilor pe care el le emană. Narativitatea mesajului sonor este, în funcție de realizările de facto, identificabilă cu formativitatea individualizată, ale cărei intenții se află organic însămânțate în datele originare oferite de opera muzicală.
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
în care camaradul Rostand era considerat "depășit", chiar dacă aceasta impresie nu era atât de marcată pe cat a devenit acum. Eram la 40 de ani după explozia succesului piesei, urmat de succesul că lectură literară și trebuia să fi cineva destul de perceptiv ca să poți recunoaște grandoarea acestei opere populare. Cu atat mai mult cu cât, în clasele autoproclamate conducătoare, era litera de lege că ceea ce este popular nu are valoare. Ori aici, mister, scandal, era populară și posteritatea dovedește că era și
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]