1,177 matches
-
fier față de care, nu numai că n-o poți urma, dar și vei face orice ca să i te împotrivești. Se spun atâtea despre reguli și în caz de imaturitate iată că se aplică, dar mai ales în caz de implacabilitate perceptivă față de afecțiunea ce reiese din ordine, disciplină și poruncă. Dar, să le luăm pe rând, revenind la cap. 2 „Valoarea și semnificația unirii pentru individ”. Amintind de „individuația” lui C.G.Jung, vedeam cum atitudinea unui membru de cuplu sau familie
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE (III)- FERICIREA CE POATE FI DATĂ ŞI CEA PROCURATĂ. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1417090920.html [Corola-blog/BlogPost/382091_a_383420]
-
toate acestea fac din lirica lui Cornel Boteanu, un act creator sinergic-inovativ, dar discret în egală măsură, în literatura română a prezentului. Microdioramele ce fac legătura între real și imaginar, palpabil și transcendent, liniaritate și spectralitate, se succed în alternanțe perceptive ce facilitează reconstruirea mesajului per ansamblu. Dacă în aparițiile editoriale anterioare ale lui Cornel Boteanu predomina atmosfera calmă a introversiunii-reflexive, a meditației, arhitectura poetică realizându-se ca într-un veritabil joc de suprafețe orizontale, în prezentul volum (mai ales în
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Decembrie_2013_noi_aparitii_gheorghe_stroia_1387651582.html [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
indiferent de mijlocul utilizat (vorbire, sculptură, desen, tipăritura), el le exteriorizează și prin această da întâietate organului de simt ce corespunde acelui mijloc. Experiență îl face pe om să fie pregătit pentru corelarea diferitelor tehnologii de comunicare, căci sistemele sale perceptive perfecționate de-a lungul timpului au ajuns să lucreze într-o normală stare de sinteză. Omul ia din mediu mijloacele de comunicare și le interiorizează, lucru ce face ca, în timp, prin această să-și remodeleze sistemul perceptiv. Cultură, susține
Communication medium/media (mijloc/mijloace de comunicare), de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/communication-mediummedia-mijlocmijloace-de-comunicare-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339546_a_340875]
-
sistemele sale perceptive perfecționate de-a lungul timpului au ajuns să lucreze într-o normală stare de sinteză. Omul ia din mediu mijloacele de comunicare și le interiorizează, lucru ce face ca, în timp, prin această să-și remodeleze sistemul perceptiv. Cultură, susține Marshall McLuhan, a parcurs trei stadii fundamentale: cel oral, cel vizual (citirea și scrisul) și cel audiovizual. Al doilea stadiu este Galaxia Gutenberg (epoca tiparului), iar al treilea Galaxia Marconi (aici preponderente sunt mijloacele de comunicare electronice: cinematograful
Communication medium/media (mijloc/mijloace de comunicare), de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/communication-mediummedia-mijlocmijloace-de-comunicare-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339546_a_340875]
-
personal, comunicațional și uman. Dintre acestea, primele două sunt relevate de Marshall McLuhan; celelalte le desprindem hermeneutic. Mai întâi, sunt cele două sensuri relevate de M. McLuhan: a) cultural: într-o cultură evoluata și inerțiala, mediumul (că extensie a mijloacelor perceptive umane) impregnează mesajul cu semnificații ce țin de esență să extensiva; b) în plan personal: el dirijează, comandă, controlează modul de interactiune și acțiune a consumatorului de comunicare. În plus sunt de precizat încă două sensuri: c) în plan uman
Communication medium/media (mijloc/mijloace de comunicare), de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/communication-mediummedia-mijlocmijloace-de-comunicare-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339546_a_340875]
-
DE LA MARGINEA LUMII II., de George Baciu, publicat în Ediția nr. 538 din 21 iunie 2012. La început am gândit lucrurile alcătuind propoziții pline de interjecții. A fost primul act de cunoaștere, o sumă de deveniri pline de osteneala inocențelor perceptive. Apoi, cu tonalitatea plângăreață a judecăților, am încheiat un proces-verbal, spre a da știre înclinației despre infidelitatea contagioasă a limbajului, înflorind sterilitatea buzelor plecate fără rost să protesteze împotriva plictisului metafizic. Și am rămas măsură a tuturor lucrurilor, excitându-ne
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_baciu/canal [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
Viața mă doare explicativ, cojindu-și aerul, îngrămădit în pleoape de umbre, ca și cum ... Citește mai mult La început am gândit lucrurile alcătuind propoziții pline de interjecții. A fost primul act de cunoaștere, o sumă de deveniri pline de osteneala inocențelor perceptive. Apoi, cu tonalitatea plângăreață a judecăților, am încheiat un proces-verbal, spre a da știre înclinației despre infidelitatea contagioasă a limbajului, înflorind sterilitatea buzelor plecate fără rost să protesteze împotriva plictisului metafizic.Și am rămas măsură a tuturor lucrurilor, excitându-ne
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_baciu/canal [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
bine creionată și bine executată, nu e suficient să aibă cele mai inteligente versuri și mai captivante riffuri din lume, ca ea să nu fie „satanistă”. Lucrurile sunt mai complexe decât atât, și decât inteligența compozițională, interpretativă, sau chiar și perceptivă. Trebuie făcută diferența între a invoca explicit, și a invoca implicit. Invocarea explicită o fac foarte puțini - pe Dumnezeu Îl invocă explicit doar muzica bisericească, iar pe Satan îl invocă explicit doar trupe ca Behemoth. Însă milioane de artiști invocă
RECVIEM PENTRU UN VIS # COLECTIV. Mărturisirea unui ex-rocker by http://balabanesti.net/2015/11/13/recviem-pentru-un-vis-colectiv-marturisirea-unui-ex-rocker/ [Corola-blog/BlogPost/340035_a_341364]
-
egal sub firul cu plulb.,, Din volumul Literatura română contemprană, prelungiri. Editură Cartea de Știință, Cluj Napoca 2010 Grupaj cuprinzând 25 de poete contemporane printre care Ana Blandiana, Constantă Buzea, Elenă Malancioiu etc.) ,,O scriitoare foarte sigură pe condei, cu antene perceptive deschise nu numai spre lumea din jur, ci și spre straturile de adâncime ale conștiinței și spre conexiunile naturiste și cosmice ale ființei, scriitoare oscilanta la începuturi între poezie și proza, dar performanță în ambele modalități scripturale; poeta cu rezoluția
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 by http://confluente.ro/Melania_Cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
respins. Marea mea șansă a fost aceea însă de a nu fi la milă oficialilor culturali locali, ci de a putea să-mi prezint lucrările direct, nemijlocit în fața publicului pe care îl consider astăzi, după aproape 20 de ani, extrem de perceptiv, cu un instinct nesperat pentru calitate și valoare. De acolo din Canada răsunetul a fost destul de amplu dacă considerăm că lucrările mele au ajuns la Los Angeles într-o galerie din Beverly Hills. Ele s-au vehiculat apoi sub egida
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Maestrul_si_ingerii_interviu_cu_maestrul_petru_botezatu_.html [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]
-
dintre amintiri și uitare, pornind de la ideea că nu există o singură memorie, ci mai multe, si ca amintirile șunt stocate în creierul uman în același fel ca informațiile pe computer. Stocurile șunt următoarele: unul stochează amintirile legate de memoria perceptiva, a formelor; altul, pe cele procedurale, care privesc gesturi și acțiuni repetate; un al treilea stoc conține cunoștințe de tot felul dobândite prin învățare; în fine, există un stoc care are drept conținut memoria pe termen scurt. Revista franceză publică
Meridiane [Corola-website/Journalistic/4847_a_6172]
-
faptul că semnificantul devine semnificat, dacă am traduce limbajul vizual în limbaj lingvistic, pornind de la postulatul lui Ferdinand de Saussure. În considerarea acestui aspect, să avem în vedere că semnificantul reprezintă latura acustică a semnului, ceea ce receptorul aude în planul perceptiv al expresiei; în vreme ce semnificatul reprezintă conceptul la care trimite semnificantul. În limbaj vizual, materia și modalitatea de expresie tehnică, picturală, devine una cu reprezentarea mentală, conceptuală. Accentuarea materialității pânzei era văzută de Clement Greenberg ca „all-over painting” în terminologia care
La Galeriile Carol, sezonul 2017 începe cu expoziția „Entropomorfe”, semnată Mirela Iordache by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105803_a_107095]
-
activitatea medicală; ... m) supravegherea stării de sănătate a populației în raport cu calitatea habitatului uman; ... n) impactul asupra mediului și sănătății generat de managementul deșeurilor menajere; ... o) evaluarea și supravegherea stării de sănătate a populației expuse la zgomotul urban; ... p) studiu de perceptive a populației privind radiațiile UV din mediul natural și artificial și câmpurile electromagnetice cu frecvențe între 0-300GHz; ... q) prestații și servicii de sănătate publică în domeniul sănatatii în relație cu mediul; ... r) asigurarea și controlul calității în laboratoarele de analiză
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240561_a_241890]
-
profetic, îngeresc, revelație, dar spiritual, miracol. Filozofii și oamenii de știință în general se încred prea mult în judecățile lor logice, raționale, de valoare. Mulți credincioși cu propensitate mai sensibilă și mistica se încred poate prea mult în capacitatea lor perceptiva, în veracitatea realității dobândită prin simțuri. Este necesar poate să existe o balanța între funcțiile psihologice ale percepției, ale reprezentării și ale judecății de valoare. Cel mai înțelepte rămân totuși învățăturile Sfanțului Pavel despre darul limbilor și al prorociei. Cuvintele
LUMEA ACEASTA INTRE TURNUL Editura Babel SI GLOSSOLALIA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1465917176.html [Corola-blog/BlogPost/385281_a_386610]
-
de vis care însoțesc rememorările, se naște parcă, ici-colo, sub ochii noștri, câte un veritabil poem în proză sau un fragment de eseu. Toate astea dovedesc că Getta Berghoff, are, pe lângă sensibilitate, imaginație, de memorie afectivă, are și darul jocurilor perceptive și de limbaj, adică al poeziei. O văd scriind versuri pline de fervoare lirică. Proza ei nu e lipsită nici de metafore pline de prospețime, nici de viziuni picturale. În interstițiile analitice ale narațiunilor sale apar, și tablouri panoramice spectaculoase
A POVESTI ŞI A REMEMORA de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/zoltan_terner_1424399407.html [Corola-blog/BlogPost/368214_a_369543]
-
dintre romane (1992-2012): „Eterna povestire”, „Glasul inimii”, Timpul judecă și plătește”, „Mâna destinului”, „Miracolul vieții”, „O umbră din trecut”, „Parfumul dragostei”, ș.a. Rodica Elena Lupu este de asemenea autorul unor volume de proză scurtă, unde suntem uimiți de acuitate ei perceptivă, de tușa limpede cu care redă contururile lucrurilor, ale evenimentelor, muzicalitatea mișcării. Amintim câteva: „Vis împlinit”, „O clipă de rătăcire”, „Unde ești”, „De ce oare?”. Are vocația călătoriei ca excurs în planul spațiului, al geografiei, dar și în planul cunoașterii, al
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/Sefan_dumitrescu_scripta_stefan_dumitrescu_1371685913.html [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
elucidăm problema timpului în pictură pornind de la graful empiric al categoriilor temporale, paradoxul percepției temporalității în imaginea vizuală, atingând problema timpului obiectiv și timpului subiectiv exprimat în pictură și definind timpurile sublimate (timpul istoric, timpul scenico-episodic, timpul creativ și timpul perceptiv) în compoziția plastică. Imaginile vizuale au fost și sunt studiate de diverse discipline, din perspective, cu metode și finalități diferite. Termenul de imagine are sensuri multiple, unele dintre ele tinzând să se întrepătrundă: imagine plastică; imagine optică; imaginea ca model
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Cristina_lauric_timp_si_spa_cristina_lauric_1368696786.html [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
3) nivelul rațional-afectiv (decuparea afectiv-emoțională a reprezentărilor figurative sau abstracte și procesarea lor mentală, prin inducții, deducții și presupoziții). În economia lucrării noastre am pus un accent deosebit pe categoriile “timpului sublimat”: timpul istoric, timpul scenico-episodic, timpul creativ și timpul perceptiv (subiectiv) în compoziția plastică. Astfel, putem percepe și analiza fiecare operă de artă în funcție de “timpurile sublimate”: 1) Timpul istoric (data la care a fost creat tabloul, cu cine a fost contemporan artistul, epoca din care face parte, curentul artistic în
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Cristina_lauric_timp_si_spa_cristina_lauric_1368696786.html [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
și externi, raționali și emotivi, vizuali și imaginari. “Senzualismul estetic” transmis de o operă de artă creează receptorului diverse stări fizice sau sufletești, depinzând de nivelul cultural al acestuia, de fondul psiho-afectiv, de temperamentul său, dar și de primul contact perceptiv cu opera de artă. Sistemul triadic “transmițător /artist - mesaj / opera de artă - receptor / privitor” creează un feed-back la nivel psiho-senzorial (acea încărcare și descărcare de energie vizuală transmisă prin stimuli neuro-receptivi). Opera de artă devine un vehicul prin care mesajul
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Cristina_lauric_timp_si_spa_cristina_lauric_1368696786.html [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
poate revela doar minții-energie, ci numai minții-esență, ale cărei puteri rațional-cognitive sunt reunite în matca originară, în centrul ființial - inima -, unde sunt concentrate toate facultățile minții, nu numai cele intelectuale. Dar, să definim mai bine această intuiție! Ea este facultatea perceptivă a minții, ce constă în "gustarea precisă a realităților distincte din lumea nevăzută" (Diadoh al Foticeii). E, așadar, o "simțire a minții" [8] (un adevărat laitmotiv la Diadoh), prin care aceasta sesizează misterul personal al lui Dumnezeu, intuind acel "dincolo
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
mirat peste poate este preferința auctorială pentru un unic sortiment de pești dătător de halucinații, de coșmar: Păstrăvul. Să recurgem la acest ultim exemplu de „ potriveală”, într-un mod primitiv, deloc sofisticat. La Ștefania Oproescu personajul delirant e sub asediul perceptiv al drogurilor, iar povestirea „ Linia din care picură întuneric” are în final un enunț sibilinic referitor la „anul păstrăvului”. La Anca Goja, povestirea Păstrăvul evocă așa, ca într-o doară tot un coșmar, o halucinație care mușcă din conștiința confuză
ZĂPADA NEAGRĂ-POTRIVELI ŞI COINCIDENŢE AUCTORIALE, ARTICOL DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1401646984.html [Corola-blog/BlogPost/365270_a_366599]
-
de emergentă, o permanent generatoare de paradox. Domeniul estetic al paradoxului este extins. Funcția estetică aparține minții și sufletului subiectului estetic. El este cel ce percepe estetic. Este însă un observator. Paradoxismul poate lucra (1) la percepția estetică a subiectului perceptiv, (2) la universul estetic de discurs ce alcătuiește obiectul estetic și (3) la contextul hermeneutic ce-i cuprinde și-i traversează pe cei doi poli, principiali: subiectul și obiectul estetic. Florentin Smarandache provoacă, mai întâi, subiectul estetic. Astfel se clarifica
FLORENTIN SMARANDACHE: De la multistructură şi multispațiu la “recepționarea multidimensională estetică și paradoxistă Smarandache”, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-de-la-multistructura-si-multisatiu-la-multidimensions-receptia-multidimensionala-estetica-si-paradoxista-smarandache-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339625_a_340954]
-
elaborare. Ambele sunt generate de regulă de inferența paradoxistică Smarandache. Efectul estetic paradoxist al “hybrid art” este unul profund și de noutate. Hibridizarea este o metodă paradoxistă de permanență reîmprospătare, resemnificare și reinventare. Are loc pe această cale o extindere perceptiva: sunt angrenate mai multe simțuri. Adăugăm ideii de “hybrid art” (că rezultanta a situării în “multi-structure” și “multi-space”), ideea de mulți- dimensionalitate receptiva. Percepția estetică paradoxistă face apel la mai multe simțuri estetice și le aduce în convergență. Ridică în
FLORENTIN SMARANDACHE: De la multistructură şi multispațiu la “recepționarea multidimensională estetică și paradoxistă Smarandache”, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-de-la-multistructura-si-multisatiu-la-multidimensions-receptia-multidimensionala-estetica-si-paradoxista-smarandache-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339625_a_340954]
-
II. Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 538 din 21 iunie 2012 Toate Articolele Autorului La început am gândit lucrurile alcătuind propoziții pline de interjecții. A fost primul act de cunoaștere, o sumă de deveniri pline de osteneala inocențelor perceptive. Apoi, cu tonalitatea plângăreață a judecăților, am încheiat un proces-verbal, spre a da știre înclinației despre infidelitatea contagioasă a limbajului, înflorind sterilitatea buzelor plecate fără rost să protesteze împotriva plictisului metafizic. Și am rămas măsură a tuturor lucrurilor, excitându-ne
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII II. de GEORGE BACIU în ediţia nr. 538 din 21 iunie 2012 by http://confluente.ro/Ganduri_de_la_marginea_lumii_ii_george_baciu_1340300807.html [Corola-blog/BlogPost/358018_a_359347]
-
sau indirect asociați cu aceasta. Din acest motiv este necesară o atitudine mai fermă împotriva tuturor formelor de trafic. În același timp, în afară de procesul de dezarmare, demobilizare, repatriere, reintegrare și restabilire (DDRRR), autoritățile rwandeze și congoleze trebuie să fie mai perceptive cu privire la indivizii care nu sunt neapărat criminali. Acestea fiind spuse, soluția pentru o mare parte a problemei trebuie găsită și în RDC. Desigur, mă gândesc la originile locale ale conflictului. În această privință, acordurile din 23 martie trebuie aplicate în totalitate
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]