614 matches
-
pragul de sfîrșit al primului mileniu creștin" (p. 7). Chiar și atunci cînd descrie personaje și fapte de acum o mie de ani, Scribul folosește un limbaj modern, perfect adaptat la terminologia contemporană. ,Alături de el (de guvernatorul Otto von Nordheim), perceptorul se poartă inuman, stoarce ultimul strop din sudoarea pămîntenilor. Dar, ceea ce era mai groaznic, perceptorul nu lucra după nici o regulă previzibilă oamenii săi veneau și de cinci ori în același sat și nu se comportau asemenea unor funcționari, ci precum
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
și fapte de acum o mie de ani, Scribul folosește un limbaj modern, perfect adaptat la terminologia contemporană. ,Alături de el (de guvernatorul Otto von Nordheim), perceptorul se poartă inuman, stoarce ultimul strop din sudoarea pămîntenilor. Dar, ceea ce era mai groaznic, perceptorul nu lucra după nici o regulă previzibilă oamenii săi veneau și de cinci ori în același sat și nu se comportau asemenea unor funcționari, ci precum cei din urmă tîlhari" (p. 238). Acest tip de comportament pare desprins din paginile de
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
sat și nu se comportau asemenea unor funcționari, ci precum cei din urmă tîlhari" (p. 238). Acest tip de comportament pare desprins din paginile de fapt divers ale ziarelor sau din emisiunile de știri ale televiziunilor de azi. Cît despre ,perceptori" și ,funcționari" la începutul Evului Mediu... Tentația de a citi fragmentul citat în cheie ironică este foarte mare. Culmea este însă că inadvertențele de limbaj nu tulbură prea tare nici o lectură obișnuită. Trimiterea la ocupații din prezent contribuie la o
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
să aștept ziua următoare fără să mă gîndesc la nimic. Noaptea era văratecă și stelele, părăsite de lună, păreau să o cheme cu țipăt. Avea farmecul locurilor smulse vieții și morții, lăsate în pace de oameni și de nelipsiții lor perceptori de impozite. Acolo, între acele mărfuri abandonate de cine știe cînd în cutii mari, există primejdia de a te preschimba în obiect, în sticlă, în cauciuc, în ladă de piroane, dar merită s-o înfrunți pentru detașarea și libertatea de
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
și de un realism al viziunii adecvat la realitatea senzației. A senzației, uneori mai mult chiar decât a obiectului însuși, ceea ce a dus la subiectivismul impresionist și post-impresionist, pentru că în fond nimic nu este mai relativ, mai dependent de subiectul perceptor, decât calitatea senzației. S-a ajuns astfel la acea pictură de sensibilitate care a culminat cu expresia școlii de plein-air franceze și căreia propria noastră școală i-a fost, pe o lungă perioadă, atât de redevabilă. S-ar putea ca
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
de cerealist blagoslovit cu un carnețel în buzunar și cu un telefon la domiciliu. În rest, cuvântul dat și respectat îl scuteau de nevoia vreunor servicii de contabilitate, de administrație, control financiar, planificare, juridic sau personal. De registru se ocupa perceptorul: el îl făcea, el îl controla, ca să fie bine pentru toată lumea. Pe tata nu-l vedeam pe-acasă. Venea de regulă seara, când se așeza în fața telefonului, cerând centralei să-i facă legătura cu câțiva angrosiști din Bazargic sau Constanța
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
o expresie de diminuendo. Fiecare gong pare a fi ultimul, după care, odată cu următorul gong, devine penultimul și așa mai departe, până când un alt presupus gong nu se mai aude efectiv, ceea ce-l califică drept ultimul pe cel deja auzit. Perceptorul (ascultătorul) continuă însă să-l aștepte pe următorul (încă un probabil ultim). În clipa când, pe fondul nemaiauzirii unui alt gong se declanșează starea așteptării lui, spunem că autorul (receptorul) și opera sa (manifestarea) sunt acordați unul altuia, sub aspectul
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
Jidanii, ca grup de mascați, se întâlnesc în toate cetele, ei jucând rolul de negustori lipsiți de scrupule. Pădurarii apar în compania cerbilor, dracul și moartea amenință și răspândesc groază în jurul lor, doctorii încearcă să „vindece” cu un instrument improvizat, perceptorii, cu registre mari în mână, caută să încaseze sumele datornicilor etc. În timpul deplasărilor prin sat, „urații” formează grupuri independente care au rolul de a capacita asistență și de a crea bună dispoziție. În contrast cu „urații”, în obiceiurile de Anul Nou, apar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
îți confisca manuscrise, mesaje, scrisori, te încadra într-o literă de lege și avea grijă să ajungi la închisoare. Nu mai pomenesc de imaginea culturală pe care-o avea în mintea mea personajul: o știm încă din Biblie că, alături de perceptorii de taxe, vameșii se numărau între cei mai urâți oameni. Într-o oarecare măsură, realitatea confirma aceste prejudecăți. La începutul anilor '90, am avut prilejul să văd de aproape, la lucru, vameșul român. Era încă bruta bănuitoare, agresivă, rapace, pregătită
Măruntul energizant al șpăgii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10232_a_11557]
-
ceea ce arată indubitabil că plătim mai mult, pentru servicii mai proaste. S-au făcut eforturi notabile pentru salubrizarea Gării de Nord. Lăsînd de o parte circul, televizat, cu aurolaci cazați în case de oaspeți de înalt confort). Dar și aici specialitatea de perceptor șef a D-lui ministru Băsescu și-a arătat fața originală. În ce mă privește, nu știu nici o țară din Europa în care să se plătească o taxă de acces pe peron (deloc simbolică, cel puțin la nivelul salariilor din
Praf în ochi by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/16747_a_18072]
-
fost reabilitat la 17 aprilie 1991. Dilion Nicolae Ion, născut în 1865, român de naționalitate, cu studii primare. Dilion Vera Toader, născută în 1868, româncă de naționalitate, țărancă. Karp Ion Fiodor, născut în 1902, ucrainean de naționalitate, cu studii medii, perceptor de impozite. La 21 iunie 1941 a fost judecat la 8 ani de lagăr ca „element social periculos”. A fost reabilitat la 12 ianuarie 1995. Boris STRÂMBU, s. Vancicăuți, raionul Noua Suliță Nota redacției. După cum se vede din rândurile de
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
sculpta, un antreu, o bucătărie mică, cu un primus cu petrol, și o cămăruță unde dormea. La un moment dat, Bottlik a primit vizita pietrarului, supărat că pentru monumentul neterminat al soldatului, aflat la el în curte, este somat de perceptor să plătească taxe. Iar noul prim-pretor i-a făcut artistului un tărăboi monstruos, tratându-l ca pe hoții de cai. După ce s-a lămurit totuși despre ce este vorba, i-a propus lui Bottlik să continue lucrarea. În final
Agenda2006-05-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284703_a_286032]
-
cumva să i se vândă casa, că Dumitru urmărea treaba asta mai demult. Așa s-a dus și Ioana și a rămas casa în care acum stă Dumitru cu Tița. Să nu faceți ca ei! Pedeapsa Divină Dumitru Cristescu, zis Perceptorul sau Crâșmarul, pe vremea cât a fost perceptor, i-a deposedat pe mulți consăteni de-ai lui de bucățica lor de pământ, încărcându-i cu cote fictive. Așa s-a îmbogățit și a deschis crâșmă. Era un bărbat înalt, de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
urmărea treaba asta mai demult. Așa s-a dus și Ioana și a rămas casa în care acum stă Dumitru cu Tița. Să nu faceți ca ei! Pedeapsa Divină Dumitru Cristescu, zis Perceptorul sau Crâșmarul, pe vremea cât a fost perceptor, i-a deposedat pe mulți consăteni de-ai lui de bucățica lor de pământ, încărcându-i cu cote fictive. Așa s-a îmbogățit și a deschis crâșmă. Era un bărbat înalt, de vreun metru șaptezeci și cinci, gras, ras la față, cu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Apoi, părinte, l-au adus în sat și l-au înmormântat fără popă și am fost și eu la înmormântare. Parcă-i văd plângând, îi văd ... îi văd părinte ... îi văd. După aia m-am însurat, părinte, m-am pus perceptor, de ăla cu cotele, cu impozitul și i-am stors pe toți de bani. Care nu plătea îl mai și băteam, c-am fost tare, părinte, am fost ... La alții le luam pământul și plăteam eu în locul lor dările și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și cea a tocmelilor agricole; (2) birocrația locală, reorganizată în 1864 prin Legea pentru comunele urbane și rurale, care atribuia personalitate juridică unităților administrative locale și oferea cadrul pentru organizarea primăriilor. Administrația locală a repre zentat voința statului central. Primarul, perceptorii, dorobanții nu erau membrii satului, ci statul; ei erau organul statului în sat. Preluând argumentele lui Stahl, și alți autori, inclusiv în acest volum, au susținut că, deși aranjamentele instituționale ale satului devălmaș nu au putut să reziste atacului combinat
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
50 la 30 lei pe lună, până în 1867 când a ajuns la150-200 pe lună reducându-se de Ch.Tell de la 1872 la 50 lei. O parte din învățători au renunțat la profesie datorită acestor reduceri și s-au făcut notari, perceptori sau comercianți. În 1882 este introdus portul obligatoriu pentru învățători care constă din: pălărie neagră, cămașe de pânză de cânepă,în sau borangic, lungă până la genunchi, purtată fără ițari, chimir, brâu de lână ori bețe, pieptar fără mâneci sau pânză
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
a schimbat numele mic zicându-și Visarion Pandeluță. Ce Viorel, care Viorel!... E un om citit, dar numai în realism-socialism, științific, romane... Rapoartele lui Pandeluță vor fi un mijloc al naratorului de a-și prezenta și descrie personajele, multe ca perceptor și apoi între timp Visarion, devenind șef de cadre, foarte activ, - e tânăr încă, nu are decât 41 de ani când, va atinge culmea carierei. Lucrează numai în mediul intelectual. Pentru care are o mare slăbiciune. Este convins că aici
Jurnalul unui informator român by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9707_a_11032]
-
cât mai mulți oameni de afaceri în guvern, iar el plutind pe deasupra tuturor. Prin 2007 lansa ideea justiției private, sâmbătă seară a schițat organigrama Guvernului semi-privat. În viziunea sa, statul trebuie ținut departe de marile afaceri, redus la rolul de perceptor de taxe și distribuitor de bani. Colonizat de experții marilor companii, un stat scheletic și debirocratizat, redus la funcții vitale, ar putea fi eficient. Așa este în America de două sute de ani, spunea domnul Patriciu, așa arată normalitatea. În context
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
primărie tot felul de marțafoi, fără nici o treabă. Dacă erau oameni mai mulți, se băgau printre ei și începeau să vorbească vrute și nevrute. Ba că făncialul îi prea mare și sigur o parte din bani intră în buzunarele primarului și ale perceptorului, ba că de ce nu pune primarul felinare măcar pe ulițele din jurul primăriei, ba de ce nu ies la muncă obștească nevestele primarului și perceptorului și câte și mai câte cârteli. „Când au să vină legionarii la putere, să vezi cum are să
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
că făncialul îi prea mare și sigur o parte din bani intră în buzunarele primarului și ale perceptorului, ba că de ce nu pune primarul felinare măcar pe ulițele din jurul primăriei, ba de ce nu ies la muncă obștească nevestele primarului și perceptorului și câte și mai câte cârteli. „Când au să vină legionarii la putere, să vezi cum are să se facă dreptate!” conchideau ipochimenii. Într-una din zile, Costăchel s-a oprit lângă un grup de oameni, care ascultau vorbele unui asemenea
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
de la județ, Costăchel nu-și mai găsea locul. Una-două încerca ușa percepției, dar mereu o găsea închisă. Goarza a aprins lămpile și felinarele în tăcere, privind cu teamă spre Costăchel, care dădea semne de supărare. Tu nu știi unde-i perceptorul? Unde stă la ora asta? a izbucnit Costăchel într-un târziu. Când să iasă, goarza a dat nas în nas cu Petrache, care tocmai intra. Să trăiți... Vă rog să mă... a îngăimat goarza, în timp ce Petrache a intrat râzând la
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
vom numi un nou primar! Nu predau nimic, până nu primesc ordin de la prefectură! Poate nu știi că și acolo se petrece același lucru. Așa că, vrei-nu vrei, trebuie să ne predai primăria. Să nu uit. Și cheile casei de bani. Perceptorul e de față cum se vede! Să nu vă așteptați că vă predau ceva până nu este de față reprezentantul prefecturii! În timp ce spunea acestea, mintea lui Costăchel lucra febril: „Situația nu-i roză deloc și netrebnicul ista are și un
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Scoală, măi Ioane! a strigat Petrache. Câinii lătrau ca și cum ar fi simțit lupul... După o vreme, o lumină tremurândă s-a arătat la geamul casei și Grigorosu a ieșit în prag. Care ești acolo? De ce strigi așa? Eu sunt. Petrache, perceptorul. Am nevoie de un felinar. La ce-ți trebuie felinar, omule? Hai în casă! Ne-au lovit niște nemernici și trebuie să văd ce are Costăchel, primarul... Geme în glodul drumului. Cum adică v-au lovit? Ne au lovit și
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
casă, călcând ca la paradă. Bună ziua. Eu sunt reprezentantul noului domn prefect. Ți am adus actul de demitere din postul de primar. Odată cu plecarea ta din primărie sunt concediați și ceilalți funcționari. În cursul zilei de astăzi, vom numi alții. Perceptorul, care, din câte sunt informat, locuiește aici în curte cu tine, va merge cu noi chiar acum, să predea gestiunea și banii din casă. Spunând acestea, reprezentantul prefecturii i-a întins lui Costăchel hârtia originală de demitere și o copie
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]