233 matches
-
cu chiu cu vai în fine pe Fifth Avenue, în centru, inima Cetății, artera marilor bijutieri cu vitrine scăpărătoare și unde siluete de inși cu pălării largi, negre, ținute pe cap cu amândouă mâinile, să nu le ia vântul, cu perciuni, cu anterie lungi de tot se zbat în curentul de aer mai violent parcă. Aflu că știința șlefuirii diamantelor merge de minune cu modelarea milenară a gândirii talmudice la fel de dură și de ascuțită în fațetele ei aruncând în preajmă scântei
Note americane (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14283_a_15608]
-
apară cercetătorii. Femelele ușor iritate și mai ales stăpânite de curiozitate iar masculii gravi, impasibili, pășeau cu grabă spre locul unde mă aflam. În urma tuturor, târșindu-și Încălțările de protocol, venea bătrânul Lobo. Smocuri lungi de păr Îi atârnau de peste tot. Perciunii albi se clătinau ușor În bătaia vântului. Când ajunse În dreptul meu, ceilalți Îi făcură loc, respectuoși. Bătrânul privi oțărât?, apoi fără a mă privi, zise: Deci au apărut primele semne. Dacă nici acum... mai adaugă el Încet, ca pentru sine
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
îl prezintă: Albert Josef-grădinarul. Mateiu descoperă o stampă cu el la Biblioteca Societății Academice și ni-l înfățișează: "Scund, cu torsul gros și chipul excesiv de păros; fața îi rămâne nedefinită sub stufoasele sprâncene împreunate, sub bărbuța îmbinată deasupra gurii, sub perciunii care-i inundă obrajii cu păr sur. Poartă la gât o legătură lată, pépite, iar peste gulerul surtucului un șal care atârnă până la genunchi; contele nu se sfiiește să-și expună fizicul, deloc prezentabil, iese în față masiv, indiferent, ba
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
culinare, între valuri aromitoare care ies din pungă ca duhurile din 1001 de nopți. Franz-Joseph întîiul Locuitorii acestei mici Viene pe roți sînt figuri memorabile. îmi rămîn ochii la un Franz Joseph de secol 21: o mustață albă, legată de perciuni, ca-n tablourile de la muzeu. Deși ger, bătrînele doamne, călite pe traseele din Alpi, poartă pantofi de antilopă, ciorapi de mătase și... pană la pălărie. Studenții arată ca pretutindeni și se bucură că vagonul e încălzit. Costul unui abonament săptămînal
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14384_a_15709]
-
pericolul. Ora 10.00: Mă întorc acasă, să mă schimb, pentru că, în mod evident, ținuta aleasă nu e capabilă să mă țină departe de pericolul de a fi recunoscută. De data asta, mă îmbrac în bărbat. Îmi lipesc mustăți și perciuni și îmi pun niște ochelari-funduri de sifon. Înainte să ies pe ușă, îmi dau seama că se impune să-mi scot un dinte. Îl scot. Ora 10.10: Mă urc din nou în tramvai. Ora 10.11: Mă dau repede
Un text scris în mare secret! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21148_a_22473]
-
la orele de alchimie economie politică și/ bussines. Uluitor interes! Cîteva ore de atare povești/ includ și programa de educație sexuală a adolescenților/ ore la care se analizează posibilitatea depistării/ partenerilor patrioți care ar putea aduce pe lume/ feți-logofeți cu perciuni valutari ca/ să nu mai vorbim de-o eventuală clonare a lor" (Deși nu e vremea poveștilor). Bonomia, ca prim-plan stilistic al multor poeme ale lui Leo Butnaru, nu e decît un mod de-a insinua decepția. E aici
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
sinucis: "În Iesul acesta de pînă acum trei ani, Rodion a vrut să trăiască. E un obicei pe care-l au oamenii și Rodion voia viața, cum o vrea firul de iarbă ori pasărea de cer. Fiul unui popor cu perciuni și cu halat, care trăiește asimilîndu-se rimei, pietrei, omului, moșiei - forță lui s-a lovit necheltuită și multă, ca o muscă, de zidul lumei... Rodion a sucombat. Era matur. Poate că maturitatea lui ar fi putut continua durată. El știa
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
A revenit adesea la ideea matcă de sionism. În februarie 1919 scriind despre Luigi Luzzati, fost prim-ministru al Italiei, care s-a pronunțat ferm pentru acordarea drepturilor civile evreilor din România, preciza că "de atunci, ovreiul fără barbă, fără perciuni, fără ghetto și maltratat cu o splendida insistența - a rămas ovrei și încă sionist. Adică o religie fără ritual, fără carne Kuser, fără spălare pe mîini, fără cabala și fără rabin obligatoriu. Evreii au devenit sioniști în Italia ferice că
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
Și, totuși, antisemiții (dl Oișteanu îl citează și pe C.Z. Codreanu) au pretins unicitatea portretului fizic al evreului. Cam la fel se întîmplă cu o altă trăsătură socotită specifică evreului, aceea care îl înfățișează exuberant pilos (păr, barbă și perciunii rituali). Evreul galițian, ajuns în principatele române, întruchipa aceste trăsături și Kogălniceanu, în 1860, într-o circulară trimisă rabinilor din Moldova aprecia că acest port polonez este o cauză a prejudecăților naționale și al glumelor usturătoare ce se manifestă în
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
trăsături și Kogălniceanu, în 1860, într-o circulară trimisă rabinilor din Moldova aprecia că acest port polonez este o cauză a prejudecăților naționale și al glumelor usturătoare ce se manifestă în țară. În obiceiul iudeofobilor zgîlțîirea evreului de barbă și perciuni nu era, totuși, un simplu amuzament. Dar, aici, nu era vorba de o simplă trăsătură specifică, ci de un obicei provenit din ritual, și azi practicat în mediile evreiești bigote, din Israel și alte țări. Cît privește ideea că evreul
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
expunere (epistolar) creează o expresivitate rar întîlnită în prozele contemporane. Foarte interesante sînt "realitățile secunde" pe care le surprinde autorul. În anii '70 era nebunia pantalonilor evazați pe care o percepem prin ochii unui tînăr provincial: "Pantalonii evazați, ca și perciunii, îmi stîrniră invidia, purtam și eu un "trapez" de 18 cu 22/.../. Străinul însă purta 18 cu 28, cel puțin, dacă nu cu 30! Se vedea cît de colo bucureșteanul, și țin minte ce mi-am zis - că e destul
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]
-
nu cu 30! Se vedea cît de colo bucureșteanul, și țin minte ce mi-am zis - că e destul să intru în facultate, și-mi voi face niște pantaloni la fel! Dar în acel an a început prigonirea celor cu perciuni, evazați și plete!". Unui domn trecut de prima tinerețe îi place muzica rave a anilor '90, alt personaj ascultă Rammstein etc. Această percepție acută a vremurilor care "au fost" și a celor în care trăim este o raritate printre scriitorii
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]
-
șocat dacă și-ar permite asta? Ați cam fi, știu. Bun, și atunci de ce vi se pare normal ca un adult să lovească un copil (da, am înțeles, e vorba doar de câte o pălmuță sau de o ridicare de perciuni, din când în când, rar )?? De ce e inadmisibil să lovești un adult, dar e acceptabil să lovești un copil? Pentru că ești mai înalt decât el? Păi, parcă prietenilor mai înalți, cum ziceam, nu le dați voie să vă bată. Ca
Una e să bați copilul, alta e să-i tragi, din când în când, una la funduleț? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20208_a_21533]
-
mai înalt decât el? Păi, parcă prietenilor mai înalți, cum ziceam, nu le dați voie să vă bată. Ca semn al “autorității parentale”? Păi, dacă v-ar altoi autoritățile statului, cum ați reacționa? Cum ar fi să vă ridice de perciuni polițistul de la brigada rutieră, fiindcă ați mers cu viteză cam mare? Ar ajunge la TV în primetime subiectul, nu-i așa? OK, și atunci, repet (sunt ambițioasă și insistentă, recunosc ): de ce e inacceptabil să lovim și să fim loviți de
Una e să bați copilul, alta e să-i tragi, din când în când, una la funduleț? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20208_a_21533]
-
OK, am ajuns la timp. Aoleu, mă sună! — Da. Bună ziua. Sunt aici, în fața blocului, imediat ajung, în două secunde. Are o salopetă bleumarin, murdară pe ici, pe colo. E perfect conformă cu fizionomia de electrician insta lator mereu asudat, cu perciuni prea lungi și bărbie dublă. Arată ca Elvis în perioada de declin, pe cuvânt. La urma urmei, o să rămân în casă cu el, un om străin. Gata cu paranoia; am umblat în casa lui luni de zile la plătit întreținerea
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
altei, și altei, și altei goelete... Mergea spre Nord Ivan. Mereu spre Nord. De la o vreme încoace, până și barba i se închisese la cu loare. Chipul i se ascuțise, se colțuroșise într-un profil ca de cer chez, cu perciuni deja argintii, incongruenți cu chica întu necată și vocea din ce în ce mai rar auzită. Pe urmă începuseră festinurile. Rar era căpitanul să nu dea o masă de pomină, cu zeci și zeci de invitați de seamă, cât timp îl avea pe Ivan
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
de ciocolata matinală. Ani în care Alioșa devenise Alexandre. Faima lui Ivan creștea de la un anotimp la altul, străbă tând Europa, Asia, Americile... Acum ziarele publicau poza lui mare, pe jumătate de pagină. Purta barbă, avea ochi cenușii, triști și perciuni îngrijit tăiați. Dominique le păstra pe toate. Le împăturea atent. Le înghesuia sub pat, acolo unde dormita cutia cu cretă. Pe urmă nu se mai uita la ele niciodată. Pleca să cumpere verdețuri și fructe, la piață, cu Alexandre flecărind
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
s-o tulbure cu trăncăneala unui necunoscut. Îl mai auzea, din când în când, spunând „Da, domnule!“ și, la ora 3, își îndrepta automat ochii spre tavan, unde, în aburul de ceai, se aștepta să-i întâlnească privirea ușor panicată, perciunii stufoși și îngrijiți, părul sur și zburlit. Gătea. Puțin și simplu, ca pe vremea copilăriei lui Alioșa. Cremă de piersici cu lavandă și piper roz. O trimitea la bucătărie fără să fi scris rețeta, ingredientele, și fără să-i fi
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
3 Când a intrat pentru prima dată În redacția ziarului Viața Buzăului a constatat că nu era nimeni prin birouri care să Îi admire pantofii curați, sacoul ridicol cu dungulițe și pantalonii din catifea reiată, maro, tunsoarea la modă, cu perciunii tăiați oblic. O singură Încăpere era luminată la ora aceea din seară, În care trona, la un birou plin de hârtii și de cărți, Puiu Nistea, șeful cenaclului, un tip pleșuv, la vreo cincizeci și ceva de ani, Împodobit de
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
prima oară pe stradă - de dresat mai dresasem indoors - cu o femeie mai înaltă decât mine... Un căluț flamand. Cred că avea vreo doi metri... sau trei, la un moment dat nici nu mai contează. Altminteri, da, frumusețe nordică, fără perciuni, păr transparent pe antebraț, piele de țărancă hrănită cu stridii, responsabilă culturală la primăria unui burg în care s-au născut și au băut zeci de pictori flamanzi medievali din patrimoniul UNESCO... unul din ei, cel mai bețiv, i-a
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
și o sticlă de șampanie. — A, e ziua ta? am întrebat tâmp, intrând după ea și poftind-o din ochi. Dansatoare ratată, șolduri ondulate, piele meditera neeană, antebrațe suficient de umbrite păros ca să ima ginezi restul, ba chiar și delicați perciuni, Odette emana joie de vivre. Era prima oară că ieșeam împreună. — Te invit, mi-a aruncat. îl invit, l-a informat pe chelnerul cu șorț călcat. E un adorabil, iar azi e ziua mea. — Mademoiselle a bien de la chance, a
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
la întrebare, dar fotograful încercă să uite de durerea de cap și privi în jurul său, afundându-se, fără să știe, într-un decor temporal aflat la multe secole în urmă... Precupețele își laudă marfa pe diferite voci, un bărbat cu perciuni stufoși care ies de sub o pălărie neagră, țuguiată, cu boruri largi, taie o găină, iată satârul, lama sclipește, tăișul coboară în viteză, cu moartea după el, sângele țâșnește în toate direcțiile, nimeni nu se ferește, pasărea moare, dar, înainte de punctul
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
la absurd, așa că totul este posibil. Un saxofon care cântă singur, frumos, înfiorător de frumos, smooth jazz, lumina unui proiector stingher și o femeie îmbrăcată în rochie verde. Pentru câteva minute, se văzu în postura unui pictor (un inevitabil barbișon, perciuni stufoși, o bască pleoștită într-o parte, poate chiar o mustață á la Dali, face bine la imagine, sunt destui amatori care s-ar așeza la coadă pentru autografe, destule amatoare care nu s-ar sfii să-și intruducă nurii
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
lamele Gillette, loțiunea cu miros de lavandă, bețigașele cu vată, considerate un lux sau un moft de către doamna Mina, care preferă în locul lor cocoloașele din hîrtie igienică pe care și le răsucește singură, un set de pensete pentru nas, urechi, perciuni și sprîncene, creme, unsori, săpunuri parfumate aduse toate din import, și unghiera chinezeacă la care ține ca la ochii din cap, pentru că a primit-o cadou. — Va trebui să vă spun ceva de la bun început, zice domnul Președinte scoțîndu-și capul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
faci mai mult în joacă, și alta e o situație serioasă în care-ți riști nu numai propria piele, ci și pe a altora. Un fel de film va fi și răsturnarea asta de la putere, crede domnul Președinte, scărpinîndu și perciunii, răsucindu-și cîteva firicele de păr între degete, depinde doar de noi dacă va ieși unul bun sau unul prost, spune. — E și-așa destul de tîrzior, se aude vocea doamnei Mina venind de pe hol, mai ales că astăzi ați bătut
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]