32 matches
-
Momuloaia, bunica lui Caragiale, care o probozise cu numele de Cleo. Aici, probabil o cunoscuse Eminescu prin amicul sau din acea perioadă, Caragiale, care i-o recomandase că artista de teatru. Cum poetul avea slăbiciunea artistelor de teatru, reflex al peregrinarilor lui cu artiștii de teatru din trupele lui Fani Tardini și Iorgu Caregiale, sau cu artistele de la Teatru cel Mare din Viena, legase o oarecare amiciție. Primele discuții probabil că fuseseră despre teatru, Eminescu o întrebase unde făcuse teatru, cu
EMINESCU ŞI CLEOPATRA -LECA POENARU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_si_cleopatra_leca_p_ion_ionescu_bucovu_1382856176.html [Corola-blog/BlogPost/347126_a_348455]
-
plecat într-o lume mai bună. Obișnuia să spună că el este un cetățean al lumii. Biografia lui confirma acest lucru. Părinții lui au părăsit Austria când țara a devenit o parte a Germaniei naziste. S-au stabilit, după lungi peregrinari în Franța. Apoi în Maroc. La Casablanca, în acest mare oraș cosmopolit, s-a născut Harry. Dar războiul îi umarea ca un nor gros. Au plecat în Portugalia, în Canada, apoi în Statele Unite. Aici Harry a trăit și a învățat
OMUL CARE CAUTĂ FERICIREA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1479122149.html [Corola-blog/BlogPost/367617_a_368946]
-
temeliile sunt prea firave ca să te avânți vitejește cu bocancii flecărelii sau cu lozinci prefabricate. Sau cu îndestularea binecuvântării invocate în vremuri mai bune. Astăzi am aflat că niciunul dintre răspunsurile plămădite în trecut n-a rezistat fără corecții următoarei peregrinari prin agonia altuia. Astăzi am știut că e ușor să fii apostolul credinței când încă mai e loc de sperat. Astăzi am descoperit că am o sută de rugăciuni de vreme însorită și n-am măcar un rest pentru vijeliile
NICI DESPRE MOARTE, NICI DESPRE VIATA de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1466166814.html [Corola-blog/BlogPost/359464_a_360793]
-
cândva, în reluare” (Calameo); “La răscruce de avatar”,“Taină din labirint”, “Regina de gheață”, “Gh. Clapa - Cronici la volumele poetei Gabriela Ana Bălan” , “Prin labirintul de cristal, sub aripa Împăratului de ceară”, “Cartea pentru Valentino”(issuu) Publicații colective internaționale online: “Peregrinari” - volum editat de Centrul de Excelență în Promovarea Creativității Românești, Dublin 2014; “Dialog cu Ana”, cu Adrian Grauenfels, “Pe Podul Suspinelor”,“Evantai cu femei frumoase”, “Colaj albastru” (Calameo), “Prin colbul vremii” (“Însemne culturale”) Referință Bibliografica: Gabriela Ana Bălan / Gabriela Ana
GABRIELA ANA BALAN de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/Gabriela_Ana_Balan.html [Corola-blog/BlogPost/362958_a_364287]
-
la parterul pavilionului central, stand 30 Și va invita la lansări: • Miercuri, 19 noiembrie, ora 18.00 - Sala Cupola Cărți noi în colecția „Autori români”: O istorie necenzurată a șulfelor, de Dan Bogdan, Romeo Dumitrescu Contuzii noetice, de Cristian Niculcea Peregrinari fragile, de Corina Cristea Invitați: Geo Savulescu, Dan Bogdan, Romeo Dumitrescu, Cristian Niculcea, Miruna Lepus • Miercuri, 19 noiembrie, ora 18.30 - Sala Cupola Copoiul din Cardiff, de Lucian Ciuchita Invitați: Otilia Sârbu, Gabriel Alexandru Ionescu, Lucian Ciuchita, Miruna Lepus • Miercuri
EDITURA VREMEA LA TÂRGUL DE CARTE GAUDEAMUS 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1416552224.html [Corola-blog/BlogPost/379109_a_380438]
-
la parterul pavilionului central, stând 30 Și va invita la lansări: • Miercuri, 19 noiembrie, ora 18.00 - Sală Cupola Cărți noi în colecția „Autori români”: O istorie necenzurata a șulfelor, de Dan Bogdan, Romeo Dumitrescu Contuzii noetice, de Cristian Niculcea Peregrinari fragile, de Corina Cristea Invitați: Geo Săvulescu, Dan Bogdan, Romeo Dumitrescu, Cristian Niculcea, Miruna Lepus • Miercuri, 19 noiembrie, ora 18.30 - Sală Cupola Copoiul din Cardiff, de Lucian Ciuchita Invitați: Otilia Sarbu, Gabriel Alexandru Ionescu, Lucian Ciuchita, Miruna Lepus • Miercuri
REXLIBRIS MEDIA GROUP by http://confluente.ro/articole/rexlibris_media_group/canal [Corola-blog/BlogPost/379119_a_380448]
-
fost a doua mama a mea, înotam că un delfin, mă înecam adesea , dar nu de tot și mai tarziu, am numit marea... Marea mea cea Neagră, crezând că sunt fiul ei.” George Filip părăsește România în 1979 și după peregrinari prin Austria, Germania și Franța se stabilește în 1982, în Canada. Vorbind despre adaptarea la mediul de aici, George Filip mărturisește: „ Am gândit și scris mereu în limba mea cea maternă, m-a gândit la Cioran, Eliade, etc. și am
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_eu_cand_scriu_ard_dialog_cu_poetul_george_filip_din_montreal_canada.html [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
fost a doua mama a mea, înotam că un delfin, mă înecam adesea , dar nu de tot și mai tarziu, am numit marea... Marea mea cea Neagră, crezând că sunt fiul ei.” George Filip părăsește România în 1979 și după peregrinari prin Austria, Germania și Franța se stabilește în 1982, în Canada. Vorbind despre adaptarea la mediul de aici, George Filip mărturisește: „Am gândit și scris mereu în limba mea cea maternă, m-a gândit la Cioran, Eliade, etc. și am
DIALOG CU GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA, POETUL CARE PRIN CREATIA SA, SFIDEAZA TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dialog_cu_george_filip_din_montreal_canada_poetul_care_prin_creatia_sa_sfideaza_timpul_.html [Corola-blog/BlogPost/355918_a_357247]
-
licență cu titlul „Aspectul jurnalistic în literatura modernă“, pe care o susține în februarie 1942 și este calificat cu foarte bine - Magna Cum Laudae. La patru ani după debutul cu Trecerea prin alba poartă, apare și volumul Ion Șiugariu, Paradisul peregrinar, Colecția „Meșterul Manole“, București, Martie 1942, despre care s-a scris: Nicolae Roșu, în „Gândirea”: „În aceste versuri se definește toată poesia d-lui Ion Șiugariu. Avânturile, mirajele, ispitele, năzuințele, nepotolita sete de evadare în spații metafizice, fulgurata întruchipare într
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_dumitru_1422769149.html [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
Regale: „remarcăm dela început această constatare îmbucurătoare că d. Ion Șiugariu aduce în poesia noastră tânără un suflu sănătos de viață, o atitudine în fața marilor probleme și o încercare de tehnică, oarecum nouă, personală“; Pericle Martinescu în „Dacia Rediviva”: „Paradisul peregrinar este, în concepția poetului, acea stare de căutare continuă, de nostalgie a realizării interioare, singura care garantează o satisfacție deplină a existenței. Dar cum această realizare este greu de atins, poetul este mereu în căutarea ei, paradisul său este întotdeauna
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_dumitru_1422769149.html [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
este, în concepția poetului, acea stare de căutare continuă, de nostalgie a realizării interioare, singura care garantează o satisfacție deplină a existenței. Dar cum această realizare este greu de atins, poetul este mereu în căutarea ei, paradisul său este întotdeauna peregrinar. Acesta este miezul concepțiilor pe axa cărora d. Ion Șiugariu își alcătuiește, cu un deplin simț al construcției, volumul său de versuri“; Mihai Niculescu în „Universul literar”: „Reținem din această poezie, ca din lectura întregei cărți, vibrația unui elan sufletesc
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_dumitru_1422769149.html [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
unui elan sufletesc de o puritate cum rareori am întâlnit, dornic de idealitate și de tot ce depășește mărginirea impusă condiției noastre pământești“; Aurel Marin în Gazeta Transilvaniei: „Poesie de atmosferă, de suavități ca și de fericite ecouri folclorice, Paradisul peregrinar este lumea cu minunile ei nedeslușite, văzute cu un ochi avid de toate puritățile și uimit de puterile elementare ale naturii“; Gherghinescu Vania în „Tribuna”: „D. Ion Șiugariu este tânăr și la primul volum. Nu s’ar părea. Căci el
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_dumitru_1422769149.html [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
volum. Nu s’ar părea. Căci el a trecut dincolo de preocupările poetice ale primei tinereți și dincolo de exprimările în carii plutesc impurități inerente începutului. Versul său e cristalizat ca expresie și scuturat de orice banalitate“; Vasile Damaschin în „Seara”: „Paradisul peregrinar, culegerea de poesii a tânărului scriitor Ion Șiugariu, este o excepție. Ea ne amintește de victoriile de odinioară ale versului tânăr“; Apollonius în „Preocupări literare”: „Poetul este de reținut. O anumită tehnică muzicală răspândește o plăcută atmosferă lirică, în care
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_dumitru_1422769149.html [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
stupida interdicție? Se zice că Ion Șugariu, ardeleanul din Breaza, „ar fi fost simpatizant legionar”, deoarece ar fi publicat două-trei articole în „Sfarmă-Piatră”. Copil de miner, poetul-erou Ion Șugariu, este autorul cărților de poezie „Trecerea prin alba poartă” și „Paradisul peregrinar” , la 21 de ani, el a fost ales, în 1941, președinte al studenților din Transilvania. Într-o însemnare, după Diktatul de la Viena, din 30 august 1940, când nordul Ardealului a fost dat, de Hitler și Mussolini, Ungariei fasciste a lui
„Caii troieni” şi introducerea cenzurii prin uşa din dos! by http://uzp.org.ro/caii-troieni-si-introducerea-cenzurii-prin-usa-din-dos/ [Corola-blog/BlogPost/94190_a_95482]
-
peste o sută de expoziții personale și colective, care au intrat în muzee și colecții din 15 țări ale lumii. În evoluția lui Szervátiusz pot fi identificate câteva componente stilistice. Una dintre ele este de natură expresionista. În lungile sale peregrinari, artistul a cunoscut și aspectele dramatice ale condiției țăranului și s-a simțit dator să le demaște. Supradimensionarea pe verticală a corpului secătuit și scheletic, tratarea incisiva a cutelor vesmântului și a unor detalii anatomice, cioplitura angulara a mâinilor, subliniază
Eugen Szervátiusz () [Corola-website/Science/318950_a_320279]
-
modernă, latină, germană, engleză, franceza, albaneză, italiană. În 1806 se mută în Șerbia, iar doi ani mai tarziu înființează "Marea Școală" din Belgrad care va deveni apoi Universitate. Obradović a murit în 1811 la Belgrad, după aproape 5 decenii de peregrinari prin lume.
Dositej Obradović () [Corola-website/Science/302817_a_304146]
-
1863 a plecat de vreo două ori pentru a asista la evenimentele din Polonia.Apoi a călătorit în Moldova, parte a României independente, apoi a plecat în nord pentru a urmări al doilea Război din Schleswig-Holstein. După atâția ani de peregrinari și aventuri Oliphant părea să vrea să se așeze. În 1864 împreună cu Șir Argenon Borthwick și cu alți amici a întemeiat un jurnal The Owl, si a contribuit la primele lui zece numere. În 1865 a scris și publicat un
Laurence Oliphant () [Corola-website/Science/328032_a_329361]
-
primăvară să-și învețe puii să zboare. Numele de "Lacul fără Fund" provine dintr-o altă legendă, despre un cioban care și-a lăsat turmă de mioare, a aruncat bată în apă lacului și a plecat. După un an de peregrinari, ciobanul și-ar fi regăsit bată în apele Dunării și mistuit de dorul mioarelor și a locurilor natale, se întoarce acasă. Traseu 1 Siriu - Satul Bontu Mare - Cătun Gură Milei - Valea Milea - Lacul Vulturilor Marcaj: triunghi roșu Durată: 5-6 ore
Lacul Vulturilor () [Corola-website/Science/315260_a_316589]
-
de față, să rezum traiectoria evoluției poporului român de la origini și până la conjuncția petrecută cu populațiile evreiești. În schimb, cred că, pentru a înțelege fenomenul stabilirii unor populații evreiești pe teritoriul provinciilor romane, se cuvine să evocăm faptul istoric al peregrinarilor evreiești în spațiul european și, în acest scop, am ales un fragment din introducerea la capitolul consacrat marelui filozof evreu Baruch (Benedictus) Spinoza în "Istoria filosofiei" de Will Durrant: "Istoria evreilor de la dispersarea lor este una din epopeile istoriei europene
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Émile Lanc, Leș Avant-gardes roumaines, „Le Mensuel littéraire et poétique” (Bruxelles), 1996, 10; Édouard Jaguer, „L’Avant-garde roumaine” - L’Europe à l’heure de șes capitales: Bucarest, „Infosurr” (Paris), 1996, 4; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 116-118; Irina Marin, Peregrinari prin trecutul Europei, RL, 2003, 29. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289119_a_290448]
-
secțiune conțin reminiscențe simboliste (Ștefan Petică, D. Anghel, G. Bacovia), dar însetatul de lumină solară, stenică, aspiră să depășească starea de morbidezza sau de spleen, așa încât textele rămân dominate de „țâșnirea vulcanică” și de „clocotul de pasiune” (Octav Șuluțiu). Paradisul peregrinar (1942) consolidează imaginea poetului frenetic-vitalist chemat, ca perihelicul Al. Macedonski, de zboruri spre luminile celeste: „Aici e numai luptă aspră pentru soare. / În fiecare lacrimă din vis se zbate / Chemarea înălțimilor nemuritoare”. Unele poeme anticipează patosul vânătorilor de himere din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
totdeauna urban. Studiul despre G. Bacovia, editat, de asemenea, postum (2002), indică familiarizarea cu poetica și momentul simbolist, cu temele specific bacoviene (provincia, periferia, cromatica particulară etc.), întregind chipul unei mari promisiuni. SCRIERI: Trecere prin alba poartă, București, 1938; Paradisul peregrinar, București, 1942; Țara de foc, București, 1943; Carnetele unui poet căzut în război, îngr. și postfață Laurențiu Fulga, cuvânt înainte Mihai Beniuc, București, 1968; Sete de ceruri, îngr. Jon Dumitru și Lucia Soreanu, München, 1985; Țara crinilor, pref. Al. Husar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
Repere bibliografice: Octav Șuluțiu, „Trecere prin alba poartă”, F, 1938, 4-5; Romulus Demetrescu, „Trecere prin alba poartă”, PLI, 1938, 4-5; Gh. Bulgăr, „Trecere prin alba poartă”, „Cronica” (Baia Mare), 1938, 31; Laurențiu Fulga, Ion Șiugariu, „Decalog”, 1938, 69; Pompiliu Constantinescu, „Paradisul peregrinar”, VRA, 1942, 647; Pericle Martinescu, „Paradisul peregrinar”, „Dacia rediviva”, 1942, 3; Mihai Niculescu, „Paradisul peregrinar”, UVR, 1942, 13; Al. Husar, „Paradisul peregrinar”, CL, 1942, 11-12; Nichifor Crainic, [Poetul Ion Șiugariu], G, 1943, 7; Pompiliu Constantinescu, „Țara de foc”, VRA, 1943
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
poartă”, F, 1938, 4-5; Romulus Demetrescu, „Trecere prin alba poartă”, PLI, 1938, 4-5; Gh. Bulgăr, „Trecere prin alba poartă”, „Cronica” (Baia Mare), 1938, 31; Laurențiu Fulga, Ion Șiugariu, „Decalog”, 1938, 69; Pompiliu Constantinescu, „Paradisul peregrinar”, VRA, 1942, 647; Pericle Martinescu, „Paradisul peregrinar”, „Dacia rediviva”, 1942, 3; Mihai Niculescu, „Paradisul peregrinar”, UVR, 1942, 13; Al. Husar, „Paradisul peregrinar”, CL, 1942, 11-12; Nichifor Crainic, [Poetul Ion Șiugariu], G, 1943, 7; Pompiliu Constantinescu, „Țara de foc”, VRA, 1943, 717; Traian Chelaru, „Țara de foc”, UVR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
alba poartă”, PLI, 1938, 4-5; Gh. Bulgăr, „Trecere prin alba poartă”, „Cronica” (Baia Mare), 1938, 31; Laurențiu Fulga, Ion Șiugariu, „Decalog”, 1938, 69; Pompiliu Constantinescu, „Paradisul peregrinar”, VRA, 1942, 647; Pericle Martinescu, „Paradisul peregrinar”, „Dacia rediviva”, 1942, 3; Mihai Niculescu, „Paradisul peregrinar”, UVR, 1942, 13; Al. Husar, „Paradisul peregrinar”, CL, 1942, 11-12; Nichifor Crainic, [Poetul Ion Șiugariu], G, 1943, 7; Pompiliu Constantinescu, „Țara de foc”, VRA, 1943, 717; Traian Chelaru, „Țara de foc”, UVR, 1943, 15; Ovidiu Papadima, „Țara de foc”, RFR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]