429 matches
-
treburile interne". Dictatorul român a ales �albanizarea", izolarea totală a țării cu iluzia că va reuși, ca mai înainte, să înșele pe toată lumea. între timp are loc ceva nou pe plan internațional: ameliorarea relațiilor sovieto-americane. Dar Ceaușescu a refuzat categoric perestroika și glasnosti-ul, ca și cum el singur ar putea să se opună mersului istoriei. Nu știu de ce, dar am impresia că timpul merge mai repede aici la Stockholm, în vreme ce în alte orașe el e mai lent și nu se grăbește deloc. Oamenii
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
Tudorel Urian 1985-1988. Doi termeni introduși de Mihail Gorbaciov în vocabularul politic - „perestroika" și „glasnost" - zguduie din temelii vechiul curs al istoriei. Știrile se succed cu repeziciune, în Polonia, Cehoslovacia și Ungaria se simte vînt de libertate. Saharov și Walesa sosesc la Paris pentru a participa, în calitate de invitați oficiali ai președintelui Franței, François
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
invadarea acestei țări de către trupele sovietice. O perioadă de relativă stabilitate economică și politică este consemnată pe timpul administrației lui Ronald Raegan și În timpul mandatului primului-ministru Margaret Thatcher. Nu putem uita că În aceeași perioadă și-au făcut apariția Gorbaciov și Perestroika, ce va duce la dispariția regimurilor comuniste În majoritatea țărilor lumii. Aceeași perioadă este cunoscută și pentru atrocitățile produse de trupele sovietice În Afganistan și de Războiul din Insulele Falkland, și războiul dintre Iran și Irak. Perioada rămâne cunoscută și
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
Parlamentului de către demonstranți. Președinta Parlamentului, proclamată de opoziție șef ad-interim al statului. Armata a primit ordin să nu intervină. Conducătorul opoziției, Saakashvili: “E prea devreme pentru a sărbători victoria”. SUA par a-și fi luat mîna de pe fostul coarhitect al perestroikăi gorbacioviste”. lUna dintre știrile interne care ne-au atras atenția în același ziar (pe care Cronicarul l-a acuzat din greșeală că s-ar fi lăsat păcălit de interpretarea premierului Năstase privind statutul de economie de piață al României!): “Topul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
se referă la perioada 16-22 decembrie 1989 (Miodrag Milin, Lászlo Tökes, Lorin Fortuna, Claudiu Iordache, Marius Mioc). Alți adepți ai revoluției sunt Adrian Marino (face distincție între "o revoluție de sus în jos", inițiată de comuniști reformiști, anticeaușiști pe linia perestroikăi și o alta, "de jos în sus", a României profunde, anticomuniste, nu doar anticeaușiste), H.-R. Patapievici, Petre Mihai Băcanu, Stelian Tănase (toți consideră că a existat o stare reală de revoluție care a fost trădată ulterior). Tot aici se
Revoluție și/sau conspirație? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12062_a_13387]
-
după fuga ceaușeștilor). Teoria complotului extern a fost susținută chiar de Nicolae Ceaușescu (în luările de cuvînt din timpul evenimentelor și de la procesul său a vorbit despre agenturile străine care urmăreau dezmembrarea României), dar și de Radu Portocală ("corolar al perestroikăi"), Filip Teodorescu (complot al Occidentului și URSS pentru debarcarea lui Ceaușescu; Ungaria și Iugoslavia ar fi avut și ele un rol major în derularea evenimentelor), Ilie Stoian, Alexandru Saucă (titlul cărții sale, KGB-ul și revoluția română, spune totul), Angela
Revoluție și/sau conspirație? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12062_a_13387]
-
termenii rusești care conțineau litera k să nu fie marcați grafic în transcrierea lor cu alfabet latin. Doar tîrziu și în bună parte prin intermediul limbilor occidentale k ajunge să conoteze alteritatea (de obicei refuzată sau ironizată) în ipostaza rusească: nomenklatura, perestroika. Imediat după 1990 am remarcat chiar o tendință, manifestată pentru puțin timp, de extindere voită și aluzivă a scrierii cu k pentru a polemiza cu orientări pro-rusești sau pro-comuniste: proletkultură, florikultori. În presa extremist-naționalistă, k a apărut de multe ori
Domnul K by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12110_a_13435]
-
încercat și noi, aproape cu un deceniu mai înainte, întorcându-ne din Berlinul fostei R.D.G. și de la Praga. De asemeni, se miră de abundența alimentară, de "munții de carne" și prețurile modice, care-i stârnesc o justificată întrebare: "Va fi perestroika șlui Gorbiț un adevărat început sau o cosmetizare a trecutului?" Până la urmă, el nu poate să nu observe că Moscova e numai o firmă luminoasă, "Rusia cea necuprinsă și profundă e cu totul alta". În descrierea acestei călătorii, ca și
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
o scrisoare publică, citită la "Europa liberă", situația falimentară în care se află țara. Scriitori mai mult sau mai puțin celebri protestează individual sau își trec numele pe diverse liste comune. Nemulțumirea cetățenilor mocnește, dar Nicolae Ceaușescu pare de neclintit. Perestroika și glasnostul îl lasă rece, la congresul al XIV-lea al PCR se joacă încă o dată piesa tristă și absurdă a "succeselor epocale", a "unității de nezdruncinat a poporului în jurul partidului" și a "încrederii depline în bravul și mult iubitul
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
apărut la lumina zilei direcția pe care puterea ,emanată" înțelegea să se situeze: transformându-se în partid politic, deși era în același timp atât adunare deliberativă, legislativă, cât și putere executivă. Or, asta însemna ,pluralism în cadrul frontului", ,democrație originală", adică perestroika. Ca răspuns la manifestația de protest organizată de partidele istorice renăscute, puterea emanată în loc să cultive dialogul, a adus în grabă hoarde primitive care au răcnit pe străzile unei capitale europene în 29 ianuarie ,noi muncim, nu gândim", ,noi nu ne
Trecut-au cincisprezece ani by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11574_a_12899]
-
devenită document incontestabil, ni se pare irelevant să ne mai îndoim de istoria filmată. E însă camera de luat vederi un martor de încredere? Cea de-a doua instanță a manipulării prin imaginea video este mai veche decât prima. Odată cu perestroika, televiziunile din Rusia și din Moldova au devenit modalități alternative (citește: singurele) de informare pentru românii din sud-estul țării. La Brăila, unde am crescut, nu se "prindeau" bulgarii, ca la București, dar se prindeau rușii și moldovenii. La televiziunea moscovită
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]
-
de bizară independență (în care enoriașii români se dovedeau mai catolici decât „papa” de la Kremlin) s-a manifestat pe tot parcursul perioadei Gorbaciov, când Ceaușescu a respins cu brutalitate orice îndemn de-a începe reformele, pretextând că „glasnost”-ul și „perestroika” au fost de mult puse în practică în România! Dincolo de prezentarea evenimentelor importante din viața partidului (congrese, plenare, ședințe ale comitetului central), cu adevărat fascinantă e istoria personajelor. Vladimir Tismăneanu e un cunoscător de mâna întâi al acestei lumi. Din
Demonii (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12970_a_14295]
-
cuvânt al lui M. Ralea, mai înainte să se facă, și el, un filistin roșietic) e, îndeobște, exploziv. Explozia, însă, este scurtă și, uneori, ratând, e doar un fâs... Deschid, aici, o nouă paranteză, ca să-ți spun că,-n toiul perestroikăi, am scris, pe-un capăt de hârtie, un mic, așa-zicând, "oracol", rămas, cu alte mai-nimicuri, într-un mic coș de pe mașina de spălat. Luându-mă după "șchimbărili" lui Gorby (și ca s-o fac să râdă pe Maria), ignoram
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
el își toarnă pe furiș din samovarul răcit demult o ceașcă de ceai, iar o să se uite dezaprobator la el, fără să-i îngăduie un cuvânt, iar o să-l pârască lui Mișa, iar o să-i facă Mișa capul calendar cu perestroika și exemplul pe care trebuie să-l dăm fraților noștri, iar o să aibă o zi proastă, iar o să-l doară capul câteva ore, uitându-se pe fereastra din dreptul fișierului de fier la forfota din fața UM-ului sau poate a
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
nu trebuie să rămână doar apartenente formale, ci trebuie să pătrundă în structura profundă a societății. Din acest motiv, prof.univ.dr. Cristian Bocancea a accentuat faptul că "Democratizarea formală a Moldovei ex-sovietice s-a produs în siajul proceselor politice declanșate de perestroika gorbaciovistă. Dar, democratizarea profundă a societății moldovenești depinde de transformarea manierei de administrare a colectivităților locale, prin susținerea unei reale autonomii locale și a descentralizării". Tot în acest sens al democratizării profunde și de substanță, conf.univ. dr. Sabin Drăgulin a
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
noiembrie 1996 există o similitudine izbitoare: în ambele ocazii, aspirațiile reformiste imprimate de mase au fost mult mai radicale decât cele propuse de către actorii plasați în rolurile-cheie. Fără îndoială, în 1989, Ion Iliescu s-ar fi mulțumit cu o banală perestroika, pe care, de altfel, s-a grăbit s-o anunțe încă din 22 decembrie, învinuindu-l pe Ceaușescu de "întinarea nobilelor idealuri ale socialismului". În oglindă, în 1996, dl. Constantinescu a ținut un discurs ce poate fi rezumat la ideea
Nemultumitului i se ia harul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18112_a_19437]
-
coloratura aparent naționalistă (Dumitru Popescu, Eugen Barbu, Ion Brad), n-au făcut altceva decît să recite, conștient sau inconștient, lecția sovietică, variind nesemnificativ intonația și accentele". La care credem că s-ar cuveni adăugați o serie de semiliberalizanti, care, anticipînd perestroika, au încercat a ameliora, a consolida de facto sistemul comunist printr-o infuzie de intelectualitate, printr-o practică mai "subtilă" a propagandei: Petru Dumitriu, A. E. Baconsky, Ov. S. Crohmălniceanu, Al. Ivasiuc, Marin Preda... Interesantă e circumstanță că, inițial, revoluția
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
cu bună știință a industriei și a agriculturii nu iscă mai mult de-o ridicare indiferență din umeri. Cât despre etern amânatele procese ale crimelor din decembrie 1989, care, inițial, l-au adus la putere pe Ion Iliescu, prizonierul unei "perestroici" dubioase, iar apoi pe Emil Constantinescu, exponentul ideologiei îngemănate a incompetentei, veleitarismului și minciunii, ne răcim gură de pomană. Într-o străfulgerare nu lipsită de prost gust, Ion Iliescu făcea o comparație între acțiunea de inspirație kaghebistă a armatei române
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18177_a_19502]
-
de uzură româno-român, am ajuns să nu ne mai credem nici noi. Punctul psihologic de maximă acuitate l-a reprezentat, după cum se vede acum, august 1991. Puciul de la Moscova a constituit momentul adevăratei demascări: echipa iliesciană, ce jurase pe cartea perestroikăi, a simțit mirosul de pulbere și a stat ascunsă, până la liniștirea apelor, în găurile de șobolan ale propriei lașități. A devenit limpede, atunci, ca iubitorii de conspirații nu erau nici macar gorbaciovisti: ei rămăseseră aceiași siniștri staliniști, obligați de vremurile în
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18192_a_19517]
-
necunoscut mie. Tradaptarea românească și regia artistică îi aparțin regizorului Petre Bokor. Din programul-afiș aflăm că spectacolul se înscrie în stagiunea 1999-2000. Noi l-am urmărit pe acela care deschide stagiunea 2000-2001. Subiectul piesei, amplasat la începutul anilor '90, în timpul perestroikăi lui Gorbaciov și cu puțin după căderea acestuia este unul amar de actual și atins de mine mai devreme: până unde merge compromisul în teatru ca să-l transformi într-o afacere rapidă, cu succes garantat, săli arhipline și public entuziast
Cine (mai) are nevoie de teatru? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16669_a_17994]
-
Mihail Gorbaciov. Micaela Ghițescu, cea care continuă cu admirabilă pricepere opera lui Banu Rădulescu, a ales și tradus acest fragment - o radiografie exactă a sistemului totalitar ceaușist și a evoluției lui inevitabile, în funcție de datele personale ale dictatorului. Pe care inițiatorul perestroikăi l-a antipatizat de la început: "Pe Ceaușescu l-am cunoscut personal încă înainte ca eu să devin secretar general [...] Un sentiment ciudat mă stăpînea de fiecare dată cînd observam cum încerca Ceaușescu prin toate mijloacele să accentueze independența părerilor sale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]
-
a trebuit să ne ridicăm de la locurile noastre de douăzeci și șapte de ori." Gorbaciov face o analiză a stalinismului remanent concretizat în metodele dictatoriale ale lui Ceaușescu și relatează discuțiile în care șeful statului român își exprima dezacordul cu perestroika, tocmai din pricina antistalinismului, amenințării pe care o reprezenta în ochii lui democratizarea, libertatea presei, deschiderea. La cina intimă din 26 mai, discuția în contradictoriu l-a făcut pe șeful român, obișnuit "să impună vieții propria voință, fără să țină seama
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]
-
constituie microcosmosul ideal pentru punerea sub lupă a celor mai diferite relații de camaraderie. Am fost clar, prietene? de Dejan Acimovic e un film atroce care degajă totuși un neobișnuit sentiment de speranță. Dintre producțiile Noului cinema rusesc de "După perestroika", Punctul de control al lui Aleksandr Rogozhkin amintește de Terrence Malick. Atît datorită reflecțiilor unuia dintre soldații ruși aflați sub arme, undeva în nordul Caucazului, într-o zonă de conflicte etnice, cît și prin atmosfera cazonă în care amorul și
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
cred într-un conținut fără formă. Nu le-ajung banii? Dar parcă de bani e vorba? Cow-boy-ul american nu era nici el bogat. Se mai și întreabă cu toții de ce rușii "n-au trecere" în Occident, de ce, după moda efemeră a perestroikăi, toți ne-au întors spatele, nu mai cumpără "arta" noastră. Păi, pentru că arătăm caraghios. Și mizerele excursii rusești - sunt de râsul curcilor. Și rușii noi, în sacourile lor zmeurii - și ei sunt de râsul curcilor. Unii sunt prea puțin îmbrăcați
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
vară de William Shakespeare, regia Radu Afrim, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași - 3h fără pauză / De toate pentru toți 18.00 Teatrul Metropolis - Îngeri în America de Tony Kushner, direcția de scenă Victor Ioan Frunză, Teatrul Metropolis București (Partea a-II-a - Perestroika) - 2h 45min cu pauză / De toate pentru toți 18.00 Teatrul Odeon, Sala Mare - Hedda Gabler de Henrik Ibsen, regia Andrei Șerban, Teatrul Maghiar de Stat Cluj - 2h 40min fără pauză / 2012 - Strindberg, înaintași, urmași 21.30 Teatrul Național București
Festivalul Național de Teatru, ediţia a XXII-a [Corola-blog/BlogPost/93069_a_94361]