77 matches
-
în această construcție de tip rug-piramidal, într-o strânsă întrepătrundere, atât împlinirile, cât și neîmplinirile, nedumeririle și întrebările, tristețile, curiozitatea specifică inovatorului, iubirile (ca niște sălcii plângătoare) și trecerea implacabilă a timpului (o entitate cvasi-pușkiană, silențios de dureroasă). Conștient de perfectibilitatea construcției sale, poetul nu regretă pe cele făcute, ci pe cele rămase de făcut, în contratimp, în contrapartidă cu soarta: Stați puțin/ Așteptați-vă rândul/ Este rugul meu/ Și încă nu m-am gândit/ Ce să fac cu el/ Voi
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Decembrie_2013_noi_aparitii_gheorghe_stroia_1387651582.html [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
Mihai: este practic, singurul șef de stat român care, întors din exil, în loc să pretindă repunerea sa în drepturi constituționale, participă cu modestie la reclădirea statului al cărui cetățean este. Portretul acestui om care crede în adevăr, în dreptate și în perfectibilitatea naturii umane, al acestui suveran pentru care puterea nu înseamnă decât a fi în slujba celorlalți, se află în propriile sale cuvinte, rostite în 1991, în Parlamentul României: "Cea mai frumoasă coroană regală este încrederea și dragostea românilor, iar valoarea
Ziua Regelui Mihai, 25 octombrie. Ocazie istorică pentru România () [Corola-website/Journalistic/102740_a_104032]
-
al încercărilor prin care-am trecut. Mâinile noastre au reușit să creeze istorie, căci în urma noastră vor rămâne acumulări complexe, canale de irigații, derivații, canale magistrale și multe alte semne majore ale perenității” (este relevată aici dragostea profesională, experiența profesională, perfectibilitatea profesională, și în primul rând coeziunea și meritul colectiv). „După anii de șantier”, a continuat reprezentantul gospodarilor de apă ai bazinului Siret, „mulți dintre noi am intrat în marea familie a Apelor Române, unde ne-am completat și întărit cunoștințele
APA, OPŢIUNE PENTRU DIALOGUL FILOZOFIILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_ing_emil_vamanu_apa_op_aurel_v_zgheran_1384852405.html [Corola-blog/BlogPost/363141_a_364470]
-
mijloacele de transport, dar în același timp luând în considerare natura specifică a câtorva mici transportatori care au dificultăți în adaptarea la cerințele mai mari în perioadă de criză economică, în concluzie, primul meu adjectiv este 'rezonabil'. Apoi este o idee de perfectibilitate sau posibilitate de îmbunătățire, la care colegii au făcut aluzie, deși, fiind înțelegătoare față de circumstanțele la care ne-am adaptat, doresc ca domeniul drepturilor să fie extins mai mult, pentru a acoperi transportul urban și pentru a proteja călătorii cu mobilitate
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
în timp. Seria de motive care l-au determinat pe Herlea să încline balanța către o asemenea opțiune profesională bruscă a fost legată de însuși respectul său declarat față de criteriile fixe în ceea ce privește compunerea unui rol. Altfel spus, e vorba despre perfectibilitatea, o putem numi, a artei cântului văzute atât ca fenomen de sine stătător, pe de o parte, dar și ca realitate redusă la un anumit tipar simbolic, pe de alta, criterii regăsibile, evident, în capacitatea sui-generis a unui interpret de
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_1399440961.html [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
angelologică e mereu discutată de teologi in cdrul unei discipline cvasiautonome,angelologia. Dar în ultimă analiză, taote formele angelice sunt adaptări mitologice ale primelor tradiții venit din animism, desigur, într-o formă filosofică, sprijinită în primul rând pe idea de perfectibilitate cosmică si umana. Astfel, situați între Dumnezeu și oameni, îngerii sunt mediatorii Lui vizibili, întrucât Dumnezeu însuși este transcendent. (cf. Ophannim)
Îngeri în mitologie () [Corola-website/Science/322844_a_324173]
-
o relativă egalitate între oameni predomina, civilizația umană a fost dintotdeauna artificială, creând inegalități, invidii și dorințe nenaturale. Ideile lui Rousseau de dezvoltare a omului au fost extrem interconectate cu forme de meditație. Potrivit lui Rousseau, acestea au fost dezvoltate prin perfectibilitatea înnăscuta a omenirii, incluzând judecați de sine, moralitate, milă și imaginație. Scrierile lui sunt în mod intenționat ambigui în ceea ce privesc formarea acestor procese de la punctul în care, meditația, devine o parte intrinseca în dezvoltarea umanității. În filosofia lui Rousseau
Jean-Jacques Rousseau () [Corola-website/Science/297159_a_298488]
-
contradctorie conține un termen pozitiv și unul negativ: viață / moarte; mișcare / inerție; bine / rău etc. Fiecare dualitate simpatetică produce un al treilea termen, prin care dualismul este învins. Aici sunt câteva exemple: spirit / materie / univers; formă / substanță / corp; progres / conservare / perfectibilitate; om spiritual / om psihic / om moral. Începând de aici, Heliade Rădulescu dezvoltă un fel de cosmologie, prin considerații geometrice ingenioase, deși naive. El intenționează așadar să ofere o explicație metafizică pentru progres și apoi, înarmat cu această metafizică, să lupte
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
et de la Révolution" („Germania și Revoluția”) în 1832. În 1833 apare poemul în proză "Ahasvérus", parabolă a istoriei umanității, la care Edgar Quinet meditase încă din adolescență. Despre această „epopee romantică” Léon Cellier spunea că oferă „"o doctrină raționalistă a perfectibilității continue, colective, a speței umane"”. În următorii ani continuă să publice poeme, eseuri și articole de filozofie, istorie și critică literară. În 1837 face cunoștință cu Adam Mickiewicz și este vizitat de poetul Heinrich Heine, iar în martie 1838 publică
Edgar Quinet () [Corola-website/Science/313683_a_315012]
-
o celebră lucrare filosofică. În iluminismul german s-au mai remarcat Johann Joachim Winckelmann, Justus Möser ("Istoria Principatului Osnabruck"), Johann Gottfried von Herder cu lucrarea "Idei asupra filosofiei istorice a omenirii". Romantismul s-a ridicat împotriva rațiunii și credinței în perfectibilitatea omului, împotriva soluțiilor reformatoare aristocratice reformatoare, împotriva iluminismului și proiectelor sociale. S-a axat pe primatul imaginației, pe intuiție, pe sentimente, afectivitate, identitate și unicitatea valorii fiecărui om. Iluminismul reprezenta elementul rațiunii, pe când romantismul reprezenta imaginația și sentimentele. Despotismul luminat
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
nostru chimic organic, al speței umane îndeosebi, sânt la culmea evoluțiunii respective. Nimic nu ne autorizează a crede aceasta; dar aceea ce ne autorizează a crede contrariul, a crede într-o continuare a dezvoltării, în mergerea mai departe pe calea perfectibilității este acel sentiment de radicală nemulțumire, de adâncă durere, inerent la tot ce este organic și pe care îl culminează moartea. Moartea! Da, filozofia ne poate face a nesocoti moartea noastră proprie, nu ne poate niciodată face indiferenți de moartea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
va fi Întotdeauna o mică mostră atent selecționată din ceea ce ar putea crește acolo. În același mod, și inginerii sociali au decis În mod conștient să conceapă și să mențină o ordine socială mai apropiată de perfecțiune. Credința iluministă În perfectibilitatea omului și-a deplasat, treptat, sensul Înspre perfectibilitatea ordinii sociale. Unul dintre marile paradoxuri ale ingineriei sociale este acela că pare să fie În contradicție cu experiența modernității În general. Încercarea de a „Îngheța” o societate - a cărei caracteristică majoră
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
din ceea ce ar putea crește acolo. În același mod, și inginerii sociali au decis În mod conștient să conceapă și să mențină o ordine socială mai apropiată de perfecțiune. Credința iluministă În perfectibilitatea omului și-a deplasat, treptat, sensul Înspre perfectibilitatea ordinii sociale. Unul dintre marile paradoxuri ale ingineriei sociale este acela că pare să fie În contradicție cu experiența modernității În general. Încercarea de a „Îngheța” o societate - a cărei caracteristică majoră se dovedește a fi tocmai schimbarea - e aidoma
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
roluri, pe care le preluăm în lucrarea noastră deoarece considerăm că, în cadrul echipelor educaționale - asemănătoare cu grupurile de lucru din organizații -, aceste roluri, într-adevăr, sub o formă mai puțin evidentă, apar și se dezvoltă: - „Artizanul” are ca scop final perfectibilitatea muncii sale, ignorând echipa ca atare; centrarea sa profundă pe atingerea perfecțiunii poate introduce un climat tensionat și conflictual în echipă; - „Omul companiei” reprezintă persoana devotată scopurilor echipei, ce încearcă să aducă în primul rând productivitate și beneficii acesteia; centrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
milă de Români, victorie formidabilă și totodată liniștită și maiestuoasă ca o taină sfântă a sufletului În comunicație cu Dumnezeirea, de la care el emană victorie incomensurabilă și indestructibilă, ca conștiința Însăși. Verdictul dela Târgoviște este semnul cel mai pipăit al perfectibilității, În sânul unei societăți, este adevărata și definitiva emancipare a omului: este pentru Români evenimentul cel mai considerabil al timpilor moderni”. El propunea o subscripțiune națională pentru a ridica, la Târgoviște, „un templu al conștiinței, un edificiu destinat curtei de
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
sfârșit, organizarea de stat. Dar cu aceasta, limita perfecțiunii n-a fost atinsă fiindcă, după Herder, omul continuă să se desăvârșească și dincolo de moarte, în altă planetă. Prin urmare, exceptând dinamismul lăuntric, pe care i-l dau ideea creștină de perfectibilitate și vizionarismul biblic, concepția lui Herder despre cultură e totuna cu aceea a lui Guizot despre civilizație. Amândouă încap în definiția pe care am dat-o culturii când am spus că ea e tot ceea ce creează omul cu elemente din
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lor și după chipul plăsmuirilor acestora se modelează masele chemate la cultură. Lucrul acesta interesează cu deosebire religia. Dacă la temelia culturii vedem cu Burckhardt un impuls de spontaneitate și dacă în sensul ei descifrăm cu Herder un clan de perfectibilitate, ne găsim, prin aceasta, în strânsă vecinătate cu religia. Cultura exprimă un raport simbolic cu cerul; religia un raport real. Dar între acest simbol și această realitate nu există o distanță de netrecut, de vreme ce realitatea aruncă lumină și înțeles asupra
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
moralității vor trebui să fie căutate în natura sensibilă a omului, și nu în rațiune. Iar afirmația „că modelul moralei și moralității perfecte, pretins în rigoarea sa absolută omului concret, îi refuză acestuia, în preaplinul său strivitor, șansa practică a perfectibilității sale reale”13 exprimă, mi se pare mie, o dublă neînțelegere. Kant a subliniat în mod insistent că omul, ca ființă rațională imperfectă, nu are acces la desăvârșire. Lui nu i se poate pretinde o „moralitate perfectă”. Desăvârșirea morală, sfințenia
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
inovațiilor tehnice. 2.3. Credința În progres În creația filosofică există interpretări contradictorii privind tendința continuă de schimbare a fenomenelor din natură și societatea umană: schimbare În direcție retrogradă; a stabilității În timp sau repetării fenomenelor; schimbare pozitivă sau a perfectibilității 47. Pentru fiecare din aceste trei interpretări sunt aduse numeroase argumente convingătoare. Schimbarea pozitivă din domeniul tehnic și tehnologiei, cunoscută sub numele de progres tehnic, este evidentă. Dar, și aici sunt discuții privind utilizarea produselor tehnice și În scop distructiv
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
inovațiilor tehnice. 2.3. Credința În progres În creația filosofică există interpretări contradictorii privind tendința continuă de schimbare a fenomenelor din natură și societatea umană: schimbare În direcție retrogradă; a stabilității În timp sau repetării fenomenelor; schimbare pozitivă sau a perfectibilității 47. Pentru fiecare din aceste trei interpretări sunt aduse numeroase argumente convingătoare. Schimbarea pozitivă din domeniul tehnic și tehnologiei, cunoscută sub numele de progres tehnic, este evidentă. Dar, și aici sunt discuții privind utilizarea produselor tehnice și În scop distructiv
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
nostru, nu vom putea atinge diversitatea de raporturi și de idei pe care i-o dă lupului sau câinelui nasul subtil și exersat în permanență... Aceste idei și aceste raporturi îi scapă stupidității organelor noastre." Charles-Georges Leroy, Scrisori filosofice despre perfectibilitatea și inteligența animalelor S-a născut și a crescut la o fermă din Hérault. Încă de mic, era pasionat de animale. A început de jos: întâi râmele, apoi șopârlele și șerpii. După ce un unchi l-a învățat cum să prindă
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Îi surprinde și caracterul de conștiință practică: fapta bună este măsura conștiinței, fiind și cea care stabilește armonia la nivelul individual și social. Simion Bărnuțiu, analizând raportul eteronomic - autonomic În definirea omului ca ființă morală, se pronunță categoric În favoarea autonomiei: „Perfectibilitatea lui nu are margini, fiindcă el se poate forma Însuși pre sine (s.n.Ă În conformitate cu niște scopuri superioare, pre care și le pune singur; din contra celorlalte animale natura a dat o sferă de lucrare determinată prin instinct
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
forma Însuși pre sine (s.n.Ă În conformitate cu niște scopuri superioare, pre care și le pune singur; din contra celorlalte animale natura a dat o sferă de lucrare determinată prin instinct și o perfecțiune foarte mărginită.” Omul este perfectibil, perfectibilitatea lui infinită apărând ca o tendință spre divinitate, dar tot ceea ce se referă la om nu este determinat de voința divină, chiar dacă a luat naștere cu voia lui Dumnezeu. Omul moral este un om liber; armonia libertății cu rațiunea fundamentează
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
relație de continuitate cu prezentul, valoarea unui ideal fiind dată de capacitatea de a se realiza. Este ceea ce deosebește de utopii și conferă suport moral ființei umane. Constantin Dimitrescu-Iași130, influențat de evoluționismul lui Gustav le Bon, susține de asemenea ideea perfectibilității necontenite a ființei umane, subliniind că „În om natura ajunge la conștiința de sine”. Idealul moral este decisiv pentru afirmarea conștiinței morale: „Când te uiți Împrejuru-ți și vezi atâtea ființe care se agită În diferite direcțiuni, absolut fără nici un scop
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
logică cu cea de ieri, o milă profundă te cuprinde.” Idealul este suportul existenței; este o dimensiune specific umană, ideea conducătoare, aspirația spre viitor a unei ființe superioare. Fără ideal n-ar exista viață umană. Ion Găvănesculsusține, de asemenea, ideea perfectibilității ființei umane care, la nivel superior, se realizează Opere: Cele două morale, Biblioteca „Revista ideii”, București, Nevoia de ideal (volum omagial dedicat lui Titu Maiorescuă. Scrie despre el ca ființă morală. Omul nu se naște moral ci cu dispozițiuni pentru
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]