148 matches
-
veche și, mai cu seamă, a iradiației ei literare, o reprezintă Carte românească de învățătură, dumenecele preste an și la praznice împărătești, și la svânți mari, tipărită în 1643 la Iași, lucrare a mitropolitului Moldovei, Varlaam. Conținând predici axate pe pericopele evanghelice ale liturghiei, cartea este un strălucit exemplu de proză oratorică, în care Scriptura furnizează un conținut semantic, concomitent cu o normă literară. Un alt moldovean, mitropolitul Dosoftei, amplifică la maximum iradiația literară a Bibliei, făcând din traducerea versificată a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
prin tipar, răspunzând exigențelor vorbitorilor de limbă română din toate părțile teritoriului românesc, cartea a însemnat, totodată, ieșirea textului scriptural din preocupările nemijlocite ale scriitorilor români. Chiar autorii de omilii, cum este Antim Ivireanul, acordă o mai mică importanță textuală pericopei evanghelice propriu-zise, rareori citată în textul oratoric, și o mult mai mare atenție creației omiletice originale. Traducerile ulterioare ale Bibliei, în afară de necesarul proces de actualizare lingvistică, au marcat și o accentuată deliteraturizare. Un loc special în această evoluție îl ocupă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
îi însemnau pe candidați cu semnul crucii, li se puneau mâinile pe cap și li se rostea rugăciunea de cerere pentru primire. La Sfânta Liturghie, catehumenii din clasa ascultătorilor erau îngăduiți numai atât cât dura partea ei didactică, audiind psalmi, pericope din Epistolele Sfinților Apostoli, Sfânta Evanghelie a zilei, cu predica imediat următoare a acestei cântări și rugăciuni. Odată încheiată această parte a Liturghiei, un diacon se adresa ascultătorilor, invitându-i să iasă din biserică. „Câți sunteți chemați ieșiți, cei chemați
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
pentru interpretarea spirituală predomină, deoarece numai cîteva pasaje sînt efectiv parafrazate; altele sînt omise, rezumate sau amintite, poetul insistînd asupra alegoriei și, mai ales, asupra simbolisticii numerelor. Surprinzătoare este structura poemului lui Arator. Poetul a împărțit textul lui Luca în pericope pe care le-a rezumat în proză; apoi a compus parafrazele în versuri ale acestor rezumate. Astfel, narațiunea neîntreruptă din Fapte a devenit o înșiruire de episoade (circa patruzeci în total, fiecare avînd cam cincizeci de versuri). Primul cînt este
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
altă parte, între care numeroase cuvinte compuse (de exemplu, perechea monoglôssos și poikiloglôssos în omilia 11). în centrul predicilor sale se află figura lui Cristos (ceea ce se explică, în parte, prin faptul că, în general, acestea sînt comentarii ale unor pericope evanghelice), iar accentul cade pe puterea sa divină. Dat fiind genul textelor, nu ne putem aștepta să găsim aici o cristologie sofisticată; Leonțiu se mulțumește să sublinieze că Dumnezeu și omul sînt uniți și identici în Cristos. Foarte prezent e
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
explicat-o S. Leanza) și vrea să spună că textul biblic era divizat în unități mici (stichoi) chiar de către Hesychius, altfel decît este el împărțit acum în Septuaginta, și că pe marginea textului existau glose explicative pentru pasajele complicate. Fiecare pericopă era precedată de un „capitol” sau „sumar” ce expunea pe scurt subiectul pericopei în discuție. Alte scolii ale lui Hesychius, consacrate unui număr de 13 cîntări din Vechiul și Noul Testament, s-au păstrat într-un catenar care conține cîntări biblice
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în unități mici (stichoi) chiar de către Hesychius, altfel decît este el împărțit acum în Septuaginta, și că pe marginea textului existau glose explicative pentru pasajele complicate. Fiecare pericopă era precedată de un „capitol” sau „sumar” ce expunea pe scurt subiectul pericopei în discuție. Alte scolii ale lui Hesychius, consacrate unui număr de 13 cîntări din Vechiul și Noul Testament, s-au păstrat într-un catenar care conține cîntări biblice. Scoliile lui Hesychius sînt interesante și pentru că reflectă tipicul liturghiei în Biserica din
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Ne referim la așa-zisele „catenarii”, despre care am vorbit deja de cîteva ori: termenul este traducerea echivalentului grecesc prin care este vizualizată (dacă se poate spune așa) structura unui anumit tip de comentariu, bazat exclusiv pe o serie de pericope exegetice de proveniență diversă, înșirate una după alta ca să formeze un fel de lanț. Autorul catenariilor (care, în general, a rămas anonim, chiar dacă unele au ajuns să fie recunoscute după numele unor exegeți) a preferat să comenteze pasaje izolate dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
autorului (de exemplu, „al lui Atanasie”, sau „al aceluiași”, dacă un al doilea sau un al treilea citat din alte opere ale aceluiași autor puteau fi lămuritoare). Cel mai cunoscut tip de catenar este cel care are în centrul foii pericopa biblică, scrisă astfel încît să iasă în evidență și să fie lipită de marginea internă, în timp ce în jurul ei sînt dispuse pe cele trei margini exterioare extrasele cu conținut exegetic. Genul catenariilor se impune la începutul secolului al VI-lea, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
contestate adesea în Orient. Opera este împărțită în douăsprezece tratate și e structurată ca un comentariu propriu-zis, nu ca un catenar. Observațiile au forma unor note pe marginea diverselor fraze din textul sacru, după ce acestea au fost citate împreună cu întreaga pericopă; notele au caracter lingvistic sau se referă la conținut. Există însă și considerații mai ample, care uneori sînt dezvoltate și ajung pînă la dimensiunea unor scurte tratate dogmatico-polemice. Ecumenius este adeptul exegezei de tip origenian. Scriitorul nu menționează nici un comentariu
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Îngerească), cântarea ,,Sfinte Dumnezeule , Sfinte Tare...”. Urmează citirea Apostolului , timp În care preotul cădește, fumul de tămâie simbolizând că ,,prin vestirea Evangheliei la toată zidirea, darul Duhului Sfânt a umplut inimile oamenilor de bună mireasmă duhovnicească”. După Apostol, se citesc pericope din Sfânta Evanghelie. Prin aceste citiri, prezența lui Hristos devine simțită. Nu numai că Îl vedem și pășim pe urmele Lui, ci chiar Îi ascultăm Învățătura, luăm aminte la minunile Lui, până auzim glasul În chemarea pe care ne-o
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Marius Daniel Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92298]
-
first Sacrament: Baptism”, în Scottish Journal of Theology, 7, 1954, p. 56. footnote>. Problema aici nu este a intenției lui Hristos ca atare, care, pentru unii, greu poate fi asociată direct botezului nou-născuților, ci a modului în care era înțeleasă pericopa și de ce a primit forma pe care a primit-o în tradiția evanghelică în dezvoltare. Istoricul bisericesc Tertulian ne relevă că sintagma „Lăsați copiii să vină la Mine...” era în acele zile adusă ca argument de apărătorii botezului nou-născuților<footnote
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
tipică). Interesul pentru interpretarea spirituală este preponderent pentru că numai câteva pasaje sunt efectiv parafrazate; altele sunt omise, rezumate sau amintite, poetul insistând asupra alegoriei și, mai ales, asupra simbolisticii numerelor. Surprinzătoare este structura poemului lui Arator. Poetul a împărțit în pericope textul lui Luca și le-a rezumat în proză; apoi a compus parafrazele în versuri ale acestor rezumate. În acest fel, narațiunea neîntreruptă din Fapte a devenit o înșiruire de episoade (circa patruzeci în total, fiecare având cam cincizeci de
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
între care numeroase cuvinte compuse (de exemplu, perechea monoglôssos și poikiloglossos în omilia 11). În centrul predicilor sale este figura lui Cristos (ceea ce, în parte, se explică în mod cert prin faptul că, în general, acestea sunt comentarii ale unor pericope evanghelice), iar accentul cade în mod clar pe puterea sa divină. Dat fiind genul textelor, nu ne putem aștepta să găsim aici o cristologie sofisticată; Leontie se mulțumește să sublinieze că Dumnezeu și omul sunt uniți și identici în Cristos
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
explicat-o S. Leanza) și vrea să spună că textul biblic era divizat în unități mici (stichoi) chiar de către Esihie, altfel decât este el împărțit acum în Septuaginta, și că pe marginea textului existau glose explicative pentru pasajele complicate. Fiecare pericopă era precedată de un „capitol” sau „sumar” care expunea pe scurt subiectul pericopei în discuție. Alte scolii ale lui Esihie, consacrate unui număr de 13 cântări din Vechiul și Noul Testament s-au păstrat într-o catenă care conține cântări biblice
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în unități mici (stichoi) chiar de către Esihie, altfel decât este el împărțit acum în Septuaginta, și că pe marginea textului existau glose explicative pentru pasajele complicate. Fiecare pericopă era precedată de un „capitol” sau „sumar” care expunea pe scurt subiectul pericopei în discuție. Alte scolii ale lui Esihie, consacrate unui număr de 13 cântări din Vechiul și Noul Testament s-au păstrat într-o catenă care conține cântări biblice. Scoliile lui Esihie sunt interesante și pentru că reflectă tipicul liturghiei în Biserica din
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
referim la așa-zisele „catene” despre care am vorbit deja de câteva ori: acest termen este traducerea echivalentului grecesc prin care este vizualizată (dacă se poate spune așa) structura unui anume tip de comentariu, bazat exclusiv pe o serie de pericope exegetice de proveniență diversă, înșirate una după alta ca să formeze un fel de lanț, o catenă. Autorul unor astfel de catene (care, în general, a rămas anonim, chiar dacă unele au ajuns să fie recunoscute după numele unor exegeți) a preferat
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
autorului (de exemplu, „al lui Atanasie”, sau „al aceluiași”, dacă un al doilea sau un al treilea citat din alte opere ale aceluiași autor puteau fi lămuritoare). Cel mai cunoscut tip de catenă este cel care are în centrul foii pericopa biblică, scrisă astfel încât să iasă în evidență și să fie lipită de marginea internă, în timp ce în jurul ei sunt dispuse pe trei margini exterioare extrasele cu conținut exegetic. Genul catenelor se impune la începutul secolului al șaselea și apoi îl întâlnim
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în Orient. Opera este împărțită în douăsprezece tratate și e structurată ca un adevărat comentariu nu ca o catenă de citate. Observațiile au forma unor note pe marginea diverselor fraze din testul sacru, după ce acestea au fost citate împreună cu întreaga pericopă; aceste note au caracter lingvistic sau se referă la conținut. Pot apărea însă și considerații mai ample care uneori sunt dezvoltate și ajung până la dimensiunea unor scurte tratate dogmatico-polemice. Ecumenius este adeptul exegezei de tip origenian. Scriitorul nu menționează nici un
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și voința erau îndreptate spre cele dumnezeiești. După deșteptare și deschidere, folosind timpul în care milițienii erau ocupați cu programul lor până în jurul orelor 9-10, programul nostru cuprindea: rugăciunile și psalmii dimineții, făcute în comun; citirea unui capitol sau unei pericope evanghelice, din memorie; comentariul exegetic al pericopei, actualizarea ei, raportată la persoana proprie, ce ducea la momentul meditației introspective și apoi, firesc, la rugăciunea inimii (isihastă) cunoscută celor mai vechi în închisoare din scrierile Sfinților Părinți, Grigore Palama și Teodor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
După deșteptare și deschidere, folosind timpul în care milițienii erau ocupați cu programul lor până în jurul orelor 9-10, programul nostru cuprindea: rugăciunile și psalmii dimineții, făcute în comun; citirea unui capitol sau unei pericope evanghelice, din memorie; comentariul exegetic al pericopei, actualizarea ei, raportată la persoana proprie, ce ducea la momentul meditației introspective și apoi, firesc, la rugăciunea inimii (isihastă) cunoscută celor mai vechi în închisoare din scrierile Sfinților Părinți, Grigore Palama și Teodor Studitul, exersată sub îndrumarea preoților Vasile Serghie
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cultural-creștină, în care am antrenat și câțiva dintre vechii locatari ai camerei 5 bis, pe Vasile Bourceanu și pe maiorul Ene. Până la acea dată, Duminica dimineața ne continuam programul început la Târgșor, rugându-ne în taină și discutând apoi o pericopă evanghelică. Fiind liniște, o auzeau toți. Cei interesați să știe ce discutăm, Reck, Ardeleanu și Vlădescu, erau cei mai atenți și chiar mențineau liniștea. Discuțiilor de după amiază le dădeam alura de dizertații; erau așteptate de toți, cu interes pentru unii
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
19,9 după forma actuală, unii ca Pelagiu nu percep nicio dificultate și continuă să refuze o nouă căsătorie; ceilalți, ca Ilariu și Augustin, rămân în încurcătură pentru că nu cred că acest text concordă cu tradiția primită, și nici cu pericopa în care este inserat textul nostru (Mt 19,3-13). În privința acesteia din urmă, aceștia sunt într-adevăr exegeți destul de buni pentru a observa contradicția. Contradicție mai ales între versetul 9 și cel care-l precedă: în fața fariseilor care-l întreabă
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
9. După opinia lui Shammai, nu s-ar explica mișcarea panicată a apostolilor, care a presupus din partea maestrului lor o exigență absolut nemaiauzită. Iar Mt 19,12, versetul care vorbește de cele trei feluri de eunuci, este strict legat de pericopă cu ajutorul unei părticele clare, gar. Acceptând o semnificație mai generală, acesta are un sens în pericopă, un sens care pare a fi următorul: soțul care a trebuit să se separe de soția adulteră trebuie să rămână celib pentru împărăția cerurilor
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
din partea maestrului lor o exigență absolut nemaiauzită. Iar Mt 19,12, versetul care vorbește de cele trei feluri de eunuci, este strict legat de pericopă cu ajutorul unei părticele clare, gar. Acceptând o semnificație mai generală, acesta are un sens în pericopă, un sens care pare a fi următorul: soțul care a trebuit să se separe de soția adulteră trebuie să rămână celib pentru împărăția cerurilor. Toată această interpretare arată cât de puțin verosimil este principiul de interpretare despre care discutăm. 7
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]