8 matches
-
este târziu, foarte târziu. - Ai publicat în revista Tribuna (15 ianuarie 2012) studiul Eminescu. Istorisirea celei mai cumplite crime din istoria României. Studiul tău a provocat replică palida a lui Nicolae Manolescu însoțită de tot felul de comentarii produse de perieci flatulenți. Pe Nicolae Manolescu l-ai definit că necalificat în Eminescu. Acum, Eugen Simion scrie în prefață Maladiei lui Eminescu că Maiorescu a ajuns „simbol al complicităților joase și inspiratorul și proteguitorul unei odioase crime intelectuale...“. În timp ce Mano-lescu spunea că
Maladiile lui Eugen Simion. Constantin Barbu sare în apărarea lui Eminescu by http://balabanesti.net/2015/05/19/maladiile-lui-eugen-simion-constantin-barbu-sare-in-apararea-lui-eminescu-eugen-simion-inchizitorul-ramolit-see-more-at-httpwww-ziaristionline-ro20150211constan/ [Corola-blog/BlogPost/340048_a_341377]
-
arme, membri ai unei comunități de tradiții, valori materiale, morale și religioase, de aspirații etc. „Polisul este acolo unde se află corpul civic”. "Politeia" reprezenta ansamblul de instituții dintr-un polis. "Patrios politeia" echivala cu dreptul cutumiar al strămoșilor. Străinii (periecii sau metecii) nu aveau drepturi politice, iar hiloții (populații dependente de Sparta) și sclavii (prizonieri de război, datornici etc.), folosiți la muncile agricole în mine, ateliere meșteșugărești, flotă, erau considerați aproape animale; celelalte populații neelene erau numite barbari. Grecii trăiau
Grecia Antică () [Corola-website/Science/299092_a_300421]
-
luptă. Dacă au fost acolo și hiloți, nu există nici un motiv să punem la îndoială că au participat în rolul lor tradițional de slujitori armați ai fiecărui spartan. Altfel, cei 900 de oșteni 'pierduți' de Herodot ar fi putut fi perieci, regăsind astfel cei 1.000 de lacedemonieni ai lui Diodorus. Ambiguitatea exprimării lui Diodorus (cei 1.000 de lacedemonieni includeau cele 300 de spartani?) nu ajută la clarificarea acestei probleme. La un moment dat, el spune "Leonidas, când a fost
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
prin această abordare rezultă un număr cuprins între 70.000 și 120.000 de oameni. După Herodot, Sparta ar fi trimis 45.000 de oameni, dintre care: 5.000 de cetățeni spartani (războinici profesioniști), 5.000 de hopliți din Laconia (perieci) și 35.000 de hiloți (care făceau parte din populațiile cucerite de spartani). Alături de spartani, numeroase alte cetăți grecești au trimis trupe la Plateea, cu următoarele efective: Numărul total al luptătorilor greci așa cum rezultă din tabelul de mai sus poate
Bătălia de la Plateea () [Corola-website/Science/328753_a_330082]
-
Eurotas. Sursele care alimentează istoriografia spartană sunt presărate cu viziuni idealizate. Sparta a fost înființată în secolul al VIII-lea î.Hr. de dorieni în regiunea Laconia. Era organizată ca stat militar, având o armată terestră puternică. Societatea era alcătuită din: "perieci" (locuiau în jurul orașului Sparta și se ocupau cu agricultura, meșteșugurile, negustoria), "hiloți" (făceau parte din populațiile cucerite de spartani), "aristoi" („aristocrați”, cei care dețineau puterea și participau la conducerea statului), "spartani" (cetățenii originari din Sparta). Statul spartan era condus de
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]
-
poporului” ("Apella"), formată din spartanii majori. Organul cel mai important al statului spartan era „Colegiul celor cinci efori”, având drept de control asupra tuturor activităților. Sparta era caracterizată de o cultură războinică. Pământurile din Sparta erau cultivate de sclavi și periecii, supravegheați intens, de vreme ce erau mai numeroși decât spartanii, cea ce a provocat diverse revolte. Spartanii erau caracterizați prin mantia roșie și barba stufoasă. Nou-născuții bolnavi sau cu diferite deficiențe erau asasinați într-un mod teribil, fiind acceptați numai copiii capabili
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]
-
dezbateri care au durat 10 zile, după insistenta cerere de ajutor a unei ambasade sosite din partea Atenei, Megarei și Plateei, abia atunci guvernământul laconian s-a decis să trimită trupe dincolo de Istm. Aceste contingente erau formate din cetățeni spartani și perieci, ajutați de hiloți; la trecerea Istmului, lacedemonienii au fost ajunși de alte trupe sosite din Pelopones, din Eubeea și din nordul Greciei.Baza armatei lui Mardonios era stabilită la Teba. Aici, pe malul stâng al fluviului Asopos, generalul persan a
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
aramă și de fier. Prin amestecul acestora se va ajunge la un dezechilibru și o inegalitate lipsite de armonie care produc război și ură. Această formă de guvernare decăzută din cea ideală are multe puncte în comun cu constituția spartană: „periecii” formau, la Sparta, o clasă productivă, liberă, dar care era aservită „egalilor”, adică cetățenilor cu drepturi depline, care aveau ca îndeletnicire războiul și administrarea cetății, iar „slujitorii” erau probabil echivalentul „hiloților” spartani a căror condiție nu era cu mult deosebită
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]