133 matches
-
cu Vasâlie din Dâmb, la strâns de fân în Muncel, ziua pe amiaza mare, sub o tufă de spini”), dar, desigur, cel mai bogat este materialul lexical subdialectal, în care se includ și complexele lexicale (unități frazeologice, sintagme, locuțiuni, expresii perifrastice) de mare plasticitate proprii graiului hrănenilor, dar și de circulație subdialectală. Limba este document de primă mărime, care spune multe despre cei care o folosesc. De pildă, că cel mai avantajos, în Valea Hranei, este să fii animal. Se vede
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Salamandrofobie_si_emotia_locomotivei_la_ceapa_din_vecini.html [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
prin puterea evocativă a unor forme lingvistice reconstituite (care au fost sau nu au fost, cândva, în uz), un context social necunoscut (netrăit în realitate), dar știut (din povești, legende, hronice). Efecte stilistice de accentuare obține poetul și din exprimări perifrastice (S-a fost pus la hodinitu), din cultivarea apocopei (Cin'le vede, cin'le știe / Dorul meu, de drum truditu'), din reînsuflețirea infinitivului lung în aspect clar verbal ( Duce-m-aș și l-aș aflare; Oi muri și n-oi
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/_catinel_moarte_num_.html [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
relativ, interogativ, nehotărât. e. - Numeralul: cardinal, ordinal. Exprimarea orei, datei și secolelor. f. - Verbul: modul indicativ, condițional, conjunctiv, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, timpurile simple și compuse, acordul participiului trecut, folosirea auxiliarelor, folosirea conjunctivului, diateza activă, pasivă și reflexiva, construcții verbale perifrastice, concordanță timpurilor la indicativ și conjunctiv. g. - Adverbul: tipuri (de mod, de timp, de loc, de cantitate, de afirmație, de negație) gradele de comparație h. - Particulele: NE și CI (VI) i. - Prepoziția, conjuncția, interjecția j. - Tipuri de propoziții: afirmativa, negativă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
adverbiale en și y; Verbul - modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut, imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu, participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateza activă, reflexiva și pasivă; folosirea formelor perifrastice (aller, venir de, ...); stil direct/indirect, construcții impersonale (verbe personale folosite impersonal) *) Adverbul - tipuri, grade de comparație; Prepoziția, conjuncția - folosirea prepozițiilor și a conjuncțiilor. Sintaxa propoziției - subiectul, inversiunea subiectului; predicatul, acordul subiectului cu predicatul; atributul; complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
pronumele en și y; Verbul: modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut, imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu, participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateză activă, reflexivă și pasivă; folosirea formelor perifrastice (aller, venir de,...); stil direct/indirect, construcții impersonale (verbe personale folosite impersonal)*) Adverbul: tipuri, grade de comparație; Prepoziția: folosirea prepozițiilor. Sintaxa propoziției: subiectul, inversiunea subiectului, predicatul, �� atributul,complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale; Sintaxa frazei: concordanța la indicativ; concordanța la conjunctiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
adverbiale en și y; Verbul - modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut, imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu, participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateza activă, reflexiva și pasivă; folosirea formelor perifrastice (aller, venir de, ...); stil direct/indirect, construcții impersonale (verbe personale folosite impersonal) *) Adverbul - tipuri, grade de comparație; Prepoziția, conjuncția - folosirea prepozițiilor și a conjuncțiilor. Sintaxa propoziției - subiectul, inversiunea subiectului; predicatul, acordul subiectului cu predicatul; atributul; complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
modalității de a exprima viitorul în cazul verbelor perfective, Gr. Nandriș concluzionează că limbile slave apusene și răsăritene se deosebesc net de cele sudice. Dacă în polonă, de exemplu, viitorul săvârșit admite doar verbul cu prefix aspectual, bulgara folosește viitorul perifrastic atât în exprimarea aspectului nesăvârșit, cât și săvârșit (cu auxiliarul буду). Scopul cercetătorului este să stabilească de când a început această generalizare a viitorului perifrastic și la aspectul săvârșit. Contribuția sa la cunoașterea vechii slave bisericești este astfel remarcabilă, căci "Evangheliarul
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
Dacă în polonă, de exemplu, viitorul săvârșit admite doar verbul cu prefix aspectual, bulgara folosește viitorul perifrastic atât în exprimarea aspectului nesăvârșit, cât și săvârșit (cu auxiliarul буду). Scopul cercetătorului este să stabilească de când a început această generalizare a viitorului perifrastic și la aspectul săvârșit. Contribuția sa la cunoașterea vechii slave bisericești este astfel remarcabilă, căci "Evangheliarul slav de la Putna" nu a mai făcut obiectul unei cercetări de o asemenea anvergură. Lucrările lingvistice ale lui Gr. Nandriș sunt orientate, cu precădere
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
alte surse se găsesc în plus și mai mulți. În literatura română de specialitate au fost repertoriați, în ordine alfabetică: aforism, citat celebru, clișeu, clișeu lingvistic, colocație, comparație proverbială, compus, eponim, expresie, expresie frazeologică, expresie idiomatică, expresie la modă, expresie perifrastică, expresie proverbială, expresii în limbi clasice, expresii în limbi moderne, formulă convențională, frazem, frazeologism, idiom, idiom funcțional, idiom lexemic, idiomatism, idiotism, izolare, izolare livrescă, locuțiune, locuțiune figurată, locuțiune proverbială, maximă, parimie, parte de vorbire cu determinare obligatorie, perifrază proverbială, proverb
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
altă parte - un singur termen pentru mai multe tipuri. În literatura română de specialitate au fost repertoriați, în ordine alfabetică: aforism, citat celebru, clișeu, clișeu lingvistic, colocație, comparație proverbială, compus, eponim, expresie, expresie frazeologică, expresie idiomatică, expresie la modă, expresie perifrastică, expresie proverbială, expresii în limbi clasice, expresii în limbi moderne, formulă convențională, frazem, frazeologism, idiom, idiom funcțional, idiom lexemic, idiomatism, idiotism, izolare, izolare livrescă, locuțiune, locuțiune figurată, locuțiune proverbială, maximă, parimie, parte de vorbire cu determinare obligatorie, perifrază proverbială, proverb
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
de față. Oricum, în circumstanțe obișnuite, cine ne-ar acorda nouă, ăstora, tâmpiților, vreun strop de credit! Răspunde, însă, tot Bursucul: Arbore, sephiroți, sephire, emanații, extensii, cunoscut, necunoscut, acestea sunt alte cuvinte, alte denominații, alte paradigme. Alte modele semantice schimbătoare. Perifrastice. Altă disecție de aer. Alte fluxuri vocale. Alt discurs. Altă retorică. Universalia sunt realia, universalia non sunt nomina! Restul consistă în sforțări și în eforturi umane primitive, asimptotice, deci, incomplete, searbede, rudimentare, de a descrie și de a cuprinde o
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
mâine seara."19 În acest caz, se vede îndepărtarea de situația enunțiativă inițială și "necesitatea de a trece peste un obstacol, de a umple golul dintre situația prezentă și realizarea sa", valori semantice atribuite de lingvistică acestui viitor simplu. Viitorul perifrastic presupune contiguitate, continuitate, certitudine: "VP presupune contiguitatea, iar VS ruptura cu situația de enunțare. Recurgând la VP, enunțătorul își prezintă enunțul drept sigur, validat, în timp ce cu un VS l-ar plasa în afara validării."20 În text, această formă apare odată cu
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
romanești. 2.3. Cele două sisteme După cum am văzut, timpul de bază al "discursului" este prezentul, care distribuie trecutul și viitorul în funcție de momentul enunțării. Se adaugă deci paradigmei indicativului prezent două paliere de viitor, viitorul simplu (va veni) și viitorul perifrastic (are să vină), ale căror valori, după cum vom vedea, sunt diferite. "Povestirea" dispune de un evantai de paliere mult mai limitat, funcționând doar pe două paradigme: perfectul simplu și imperfectul. Rezultă următorul tabel : Discurs Povestire Perfect compus /Imperfect Prezent Viitor simplu
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
vină), ale căror valori, după cum vom vedea, sunt diferite. "Povestirea" dispune de un evantai de paliere mult mai limitat, funcționând doar pe două paradigme: perfectul simplu și imperfectul. Rezultă următorul tabel : Discurs Povestire Perfect compus /Imperfect Prezent Viitor simplu / Viitor perifrastic Perfect simplu /Imperfect (Prospectiv) Oral și scris Mai ales scris Folosire non specificată Folosire narativă Ambreiori (sau deictici) Absența ambreiorilor Modalizare Modalizare "zero" (aserțiune) Imperfectul este comun ambelor sisteme care, prin urmare, se intersectează. Relația dintre perfectul compus și imperfect
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
era necesară pentru simplii muritori, însă pe care naratorul și le asumă, el care se presupune că are acces la legile misterioase ale destinelor. Existența a două tipuri de viitor în limba franceză, viitorul simplu (VS: voi dormi) și viitorul perifrastic (VP: am să dorm) constituie o resursă interesantă pentru scriitori. Aceste două forme nu se înlocuiesc reciproc în toate contextele; însă, contrar unei prejudecăți răspândite, cauza nu este reprezentată de distanța temporală: viitorul perifrastic nu se referă doar la un
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
simplu (VS: voi dormi) și viitorul perifrastic (VP: am să dorm) constituie o resursă interesantă pentru scriitori. Aceste două forme nu se înlocuiesc reciproc în toate contextele; însă, contrar unei prejudecăți răspândite, cauza nu este reprezentată de distanța temporală: viitorul perifrastic nu se referă doar la un proces apropiat. Cu J.-J. Franckel 94, am putea rezuma contrastul dintre VS și VP, subliniind câteva diferențe: VP presupune contiguitatea, iar VS ruptura cu situația de enunțare; recurgând la VP, enunțătorul își prezintă
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
173 tematizare, 306 temă constantă (progresie cu ~), 311 temă derivată (progresie cu ~), 312 temă vs remă, 307 temă/titlu, 167 text (gramatică de ~), 285 tip (enunț ~), 56 tip de discurs, 287 trecere, 310 trop, 179 tu, 71 U-V viitor perifrastic, 109 viitor simplu, 109 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutându-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin librării pot fi comandate acum direct de la Editură! Consultați
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ocazională”, este declanșată de istoria în curs, îndeosebi de a doua conflagrație mondială. Poeta încearcă să își apropie, patetic, evenimentele, dar modalitatea e mereu discursivă și retorică, iar eposul, menit să constituie nervul poemelor, se diluează într-o frazare greoaie, perifrastică, monoton tânguitoare. Z.R. alternează, într-un discurs prolix - Șerban Cioculescu observa „excesul vocal de «haut parleur» care-i sonorizează sensibilitatea” -, versurile scurte cu cele foarte lungi, operează cu o topică secționată inadecvat, întârziind ideea prin acumulări eliptice și descifrări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290759_a_292088]
-
de licențe gratuite, în general, de siluiri, voluntare sau nu, ale limbii române. Textul pe care tocmai îl avem în vedere este, în esență, un joc carnavalesc al limbajului, în care sensurile de bază sunt deturnate, cuvintele indecente sunt exprimate perifrastic, deci deghizate sugestiv, noi sensuri comice sunt create prin modificări grafice și fonetice, toate speculând aceeași temă, ca sursă a unui râs dezinhibat. Paragraful final denunță cu umor alte două puncte vulnerabile ale exprimării adverse, sfârșind calamburistic: "(...) în sacsie, domnul
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
290. Prozopopeea (un procedeu retoric, prin care Arghezi vehiculează, aproape întotdeauna, un conținut ironic), atașată la final, împinge neverosimilul la extrem și constituie sursa unui umor de calitate, în care poanta e construită gradat. Omnisciența și omnipotența adversarului sunt exprimate perifrastic (acel "chiar ceva mai mult" e, de fapt, sursa ridicolului), mizând pe efectul creat de discrepanța dintre realitate și proiecția ei în spațiul eroilor legendari. Deseori, textul advers îi oferă polemistului suficiente motive de a ataca. Astfel, în prefața unuia
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
scoată momâia din academii și ligi și prestigiile din naftalină și să dea, o dată, și singur din pană"296, creând, aparent, un blanc în actul performativ al enunțului. Spunem aparent, deoarece micro-povestirea ficțională joacă din perspectiva enunțării rolul unei comunicări perifrastice, în care instanța auctorială se retrage, cedând, temporar, locul naratorului, într-un joc al dedublărilor, specific prozei publicistice argheziene. Explicând dualitatea actului ilocutor, Ducrot 297 operează o distincție importantă între eul explicit (care își asumă "angajamentul enunțiativ") și cel implicit
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
modificatorii. Posesorii restrîng, la rîndul lor, extensiunea substantivului, prin stabilirea unei relații de posesie cu un termen indicînd obiectul posedat și se realizează în primul rînd printr-un grup nominal cu determinantul în genitiv. Ei sunt identificabili în formulele toponimice perifrastice de tipul Hanu Despinii, Dealu Boazgăi. Peștera Muierii, Piscu Neamțului, Bîrîca lu Ivan, Coasta lu Fîsuiță, Teiu Udroilor, Calea Andrieștilor, Fîntîna Pisculungenilor etc. Relația semantică de la care pornește formația toponimizantă nu conține, de fapt, întotdeauna ideea de. posesie, ci nuanțe
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Poienari, (Valea) Poienii, Poienile, Poienița etc. Un avantaj, poate neavut explicit în vedere de autorii standardizării, dar sesizabil în multe situații, l-ar putea constitui diferențierea formală între omonimele toponimice care, trebuie să recunoaștem, sunt destul de numeroase, elementele derivative și perifrastice (determinanții) nefiind suficiente pentru a le distinge și a le permite, astfel, exercitarea funcției de individualizare. Cît privește riscul ambiguității semantice, care la apelative constituie argumentul principal pentru neacceptarea variației formale, acesta nu există la numele de locuri, pentru că sensul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Dolj, Horja, Perja) de la radicalul Clu(extras din secvența medială a unor nume mai lungi, cum e de exemplu Micluș). Covurlui Numele, în această formă simplă, fără termeni determinați sau determinanți, nu apare în Dicționarul geografic din 2008-2009. În forme perifrastice, el este prezent atît în acest dicționar, cît și în surse mai vechi: Covurluiul cu Apă și Covurluiul Sec, Cîmpia Covurluiului, Dealul Covurluiului, Lacul Covurluiului (situat în Lunca Covurluiului), Pîrîul Covurluiului (afluent de dreapta, lung de 32 de kilometri, al
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în formarea cuvintelor."103 Dezvoltînd și rafinînd observațiile cu privire la tipologia limbilor romanice, Coșeriu observa următoarele: "tipul limbilor romanice (cu exceptia francezei moderne) este guvernat de un principiu general: 'determinări interne (paradigmatice) pentru funcționari interne (non-relaționale) și determinări externe (sintagmatice) - adica expresii perifrastice - pentru funcționari externe (relaționale)'. Și acest principiu a fost aplicat în aceste limbi începînd chiar cu latină vulgara: cînd era vorba de funcțiile non-relaționale (cum ar fi numărul, genul, timpurile primare ale verbului), expresia paradigmatica a fost menținută sau a
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]