35 matches
-
Relieful petrografic: pe granițe, argile, nisipuri, loess, gresii și conglomerate, calcare. Relieful structural: tabular, monoclinal, cutat, în blocuri (faliat), eolian. Relieful vulcanic: de explozie, de acumulare, de eroziune (în formele vulcanice). Relieful deserturilor, relieful glaciar (montan și de calota), relieful periglaciar. Relieful litoral: procese, forme, tipuri de țărm. 5. Biogeografie. Factorii ecologici (abiotici, biotici) și rolul lor în distribuția latitudinala și altitudinala a organismelor vii. Arealul biogeografic. Regionarea biogeografica. Regiunea Holarctica. 6. Geografia solurilor Componentele și proprietățile solului. Răspândirea geografică a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
Relieful petrografic: pe granițe, argile, nisipuri, loess, gresii și conglomerate, calcare. Relieful structural: tabular, monoclinal, cutat, în blocuri (faliat), eolian. Relieful vulcanic: de explozie, de acumulare, de eroziune (în formele vulcanice). Relieful deserturilor, relieful glaciar (montan și de calota), relieful periglaciar. Relieful litoral: procese, forme, tipuri de țărm. 5. Biogeografie. Factorii ecologici (abiotici, biotici) și rolul lor în distribuția latitudinala și altitudinala a organismelor vii. Arealul biogeografic. Regionarea biogeografica. Regiunea Holarctica. 6. Geografia solurilor Componentele și proprietățile solului. Răspândirea geografică a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
cele mai netede, iar pe de altă parte la menținerea unor pante abrupte și în continuă retragere. Glacisurile au fost semnalate și în alte zone, dar cu o frecvență mult mai mică. O dezvoltare mai mare o au în regiunile periglaciare. Formarea și tipurile de glacisuri sunt în funcție de condițiile de modelare, de rocă, de locul de formare. În literatura geomorfologică au fost făcute o serie de clasificări: Pentru țara noastră Gr. Posea evidențiază următoarele tipuri: Evoluția glacisurilor este marcată de extinderea
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
un climat mai uscat,cantitatea de precipitații scade,iar cerul de multe ori este văzut clar.Temperatură foarte scăzută arată faptul că precipitațiile se petrec deseori sub formă de zăpadă,iar vârful muntelui Mauna Loa este descris la o regine periglaciara unde înghețul și dezghețul joacă un rol important în modelarea peisajului. Mokuʻăweoweo este liniștit din 1984.Numele craterului este derivat din ăweowe,un pește roșu cu ochi mari hawaian pe denumirea lui Princanthus meeki,datorită asemănări focurilor din timpul erupției
Mauna Loa () [Corola-website/Science/313486_a_314815]
-
de localnici „La trei căldări”. Aici într-o stâncă izolată se află săpate trei scobituri rotunde cu diametrul de cca. 60 cm, a căror origine nu a întrunit consensul, considerându-se că ne aflăm fie în fața unui fenomen carstic, fie periglaciar, sau cu caracter de marmite eoliene formate prin acțiunea îndelungată a vânturilor. Pe Cozla au fost descoperite în 1882 izvoare de ape minerale cloruro-sodice și sulfuroase, caracterizate de analizele făcute la vremea respectivă de Petru Poni, și care se foloseau
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
fals rezultat în urma dezagregării rocilor mai puțin rezistente. Platourile de lavă bazică au o mare rezistență la eroziune. Aceasta este încetinită de prezența diaclazelor și fisurilor, care le face foarte permeabile. Dezagregarea este însă foarte activă în regiunile deșertice sau periglaciare. Dacă relieful și climatul permit umplerea fisurilor cu apă, eroziunea fluviatilă taie văi adânci, asemănătoare canioanelor, cu numeroase rupturi de pantă însoțite de cascade. Între ele rămân interfluvii largi, adevărate platouri alungite (platourile de lavă din Idaho și Oregon, tăiate
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
cel grefat pe roci metamorfice. Pe spațiile mai joase se afla relieful dezvoltat pe argile, marne, nisipuri și depozite leossoide. Relieful glaciar este bine reprezentat în părțile înalte ale Carpaților Meridionali și în Munții Rodnei, prin circuri glaciare, în timp ce relieful periglaciar este distribuit, în mod variat, pe întreg teritoriul țării. De asemenea, relieful fluviatil și cel litoral au o reprezentare specifică pe teritoriul României. este caracterizat prin patru elemente: varietate, proporționalitate, complementaritate și dispunere simetrică, dat fiind numărul mare de forme
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
Relieful periglaciar reprezintă un relief climatic dezvoltat la contactul dintre regiunile polare și cele temperate (în tundra) și în munții înalți din etajul alpin. Se află dincolo de limita pădurii. Termenul a fost introdus în 1909 de polonezul M. Lozinski. Fiind o zonă
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
regiunile polare și cele temperate (în tundra) și în munții înalți din etajul alpin. Se află dincolo de limita pădurii. Termenul a fost introdus în 1909 de polonezul M. Lozinski. Fiind o zonă de tranziție, între climatul polar și cel temperat, periglaciarul apare cu o serie de nuanțe (arctic continental, arctic propriu-zis, climatul rece oceanic și cel alpin), care se răsfrâng în ritmul, intensitatea și ponderea proceselor cât și în tipul de forme și structuri rezultate. În aceste regiuni temperaturile sunt scăzute
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
tipul de forme și structuri rezultate. În aceste regiuni temperaturile sunt scăzute dar cu frecvente treceri de la valori pozitive la valori negative. În general zăpadă este puțină iar vânturile puternice o spulberă. Ansamblul de forme și structuri dezvoltate în regiunile periglaciare sunt rezultatul îmbinării mai multor agenți specifici acestei zone (îngheț-dezgheț, zăpada, gheața de legătură) sau cu caracter polizonal (vântul și șiroirea). Aceștia provoacă o serie de procese că: formarea gheții în sol, perturbarea structurilor inițiale prin contracții termice și creșterea
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
solifluxiunii, șiroirii (în sezonul cald), ceea ce duce la lărgirea cavitații. Când acestea se află în apropierea limitei zăpezilor, evoluția lor duce dezvoltarea circurilor nivale și a unor vai în formă de „U” - vai nivale. Potcoavele nivale sunt forme de acumulare periglaciara, cu aspect de val curbat, potcoava având partea concava îndreptată spre amonte; acumulările de gelifracte sunt împinse în fața microdepresiunilor nivale. Se formează prin materialele rostogolite peste acumulările de zăpadă înghețată ce acoperă depresiunea de la bază versanților. Avalanșele și alunecările intensifica
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
majorității materialelor rezultate și rămânerea în relief a unor vârfuri de diferite forme: crește ascuțite și crenelate (custuri), crește de cocos, ace, vârfuri piramidale, turnuri, ciuperci, jandarmi, strungi adică șanțuri adâncite, cu fundul relativ plat și foarte înclinate. În regiunile periglaciare, sub raport structural se disting: terenuri care se dezgheață complet în sezonul cald și terenuri care păstrează un orizont adânc înghețat permanent (pergelisol), uneori încă din Pleistocen. În timpul verii, în ultimul caz apare un strat dezghețat - molisolul; aici procesele periglaciare
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
periglaciare, sub raport structural se disting: terenuri care se dezgheață complet în sezonul cald și terenuri care păstrează un orizont adânc înghețat permanent (pergelisol), uneori încă din Pleistocen. În timpul verii, în ultimul caz apare un strat dezghețat - molisolul; aici procesele periglaciare sunt foarte active. Pergelisolul se extinde în N Canadei, Alasca, Groenlanda, Spitzberg, Asia Centrală și de nord-est. În sudul tundrei el devine discontinuu și subțire. Atinge grosimi diferite, între 150-300 m în Spitzberg și 600 m în Siberia. Este legat de
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
o etapă în care principala caracteristică a constituit-o formarea glacisurilor de vale, iar în cuaternar a fost desăvârșită configurația actuala a reliefului, înregistrându-se o adâncire a văilor de 100-140 m și formarea de terase, versanții fiind supuși modelarii periglaciare. În general, a existat o concomitenta între principalele faze de acumulare a aluvionarului în care au fost sculptate terasele și maximul de dezvoltare a proceselor de mișcare în masă pe versanți. Altitudinile cele mai mari corespund, de regulă, rocilor celor
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
deluvii groase de până la 20 m, care se dezvoltă mai ales "pe stratele de Hangu și pe șisturile negre de Audia", provocând dificultăți materiale importante în întreținerea și exploatarea drumurilor (în special a șoselei Bicaz - Largu). Versanții poartă amprenta modelarii periglaciare, în special prin solifluxiuni, iar în prezent alunecările au o amploare deosebită: în Depresiunea Pipirig, regiunea Ostra-Plutonița, versantul stâng al Lacului Izvorul Muntelui, bazinul superior la pâraielor Cracăul Negru și Cuejdiu. Rețeaua hidrografica aparține râului Siret, care colectează apele râurilor
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
prezintă un grad avansat de evoluție; promontoriile sunt secționate, evidențiind faleze și suprafețe de abraziune, golfurile sunt aproape închise, urmele glaciare încep sa fie șterse, astfel încât se tinde spre o regularizare a lor. Țărmurile câmpiilor din jurul bazinului polar arctic (climat periglaciar) se remarcă printr-o evoluție aparte, impusă de regimul de revărsări puternice din perioada dezghețurilor. Țărmurile înalte se axează pe zonele deluroase sau muntoase al căror profil abrupt se continuă subacvatic fie prin platforme de abraziune înguste, fie prin pante
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
atât exterioară cât și interioară, pe lemn. Acces: Masă lui Bucur sau masă ciobanului Bucur, este un monument al naturii situat în satul Pleși, comuna Bisoca. În această zonă blocurile de piatră au o mare frecvență ca urmare a proceselor periglaciare din cuaternar. Pe coama Muntelui Piatră Penei care ajunge până la altitudinea de 1145 m în punctul numit ”Masă lui Bucur”, se află un astfel de bloc cu o suprafață pseudoplană și un greutate de cca. 150 tone, care este așezat
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
să fie extins, ca lățime, pentru a se forma bazine mari de eroziune, care să clădească piemonturi; a doua este posibilitatea că nivelul de bază local să fie relativ închis. Ultima condiție privește mai ales regiunile cu climat temperat sau periglaciar, unde evacuarea aluviunilor se face în mod obișnuit până la ocean. Când nivelul de bază este relativ închis, ca de pildă Depresiunea Brașovului, atunci pot apărea piemonturi și în asemenea climate; ex piemontul Timis-Sacele. Prima fază evolutivă este aceea a dezvoltării
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
plantă cunoscută de localnici sub denumirea populară de lingurea ("Cochelaria pyrineaca văr. borzaeana"). reprezintă o zona montană cu o mare variație reliefală, astfel: relief vulcanic atribuit perioadei mezozoice (în vârfurile Farcău, Mihăilecu), relief glaciar (în Pietrosul Maramureșului, Farcău, Mihăilecu), relief periglaciar din perioada geologică a pleistocenului, relief dezvoltat pe calcare (în bazinul superior al văii Repedea și în abrupturile vârfurilor Farcău și Mihăileacu), precum și forme de relief dezvoltate pe șisturi cristaline (în bazinele văilor Vaserului și Ruscovei). Parcul prezintă o culme
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
pentru alpiniști. Rezervația științifică Pietrosu Mare se află în partea nord-vestică a Munților Rodnei. Aceasta se desfășoară de la circa 750 m la 2.303 m altitudine, incluzând în arealul ei reliefuri aparținând diferitelor cicluri de modelare (în special glaciar și periglaciar), precum și porțiuni din principalele etaje de vegetație ale Munților Rodnei. A fost înființată în 1932 și are și o zonă științifică de protecție absolută. În rezervație sunt prezente o serie de specii rare de plante, endemisme carpatice sau rodnene. Rezervația
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
la est. Barajul și lacul de acumulare Siriu se află pe teritoriul comunei, lângă localitatea Lunca Jariștei. Lacul Vulturilor este un lac periglacial (a luat naștere prin acțiunea de nivație și gelivație, precum și prin deplasări masive de teren în condiții periglaciare), situat la o altitudine de 1.420 m, acoperind o suprafață de 0,5 hectare, în apele căruia se găsesc păstrăvi. Un versant stâncos din apropiere este singurul loc din Munții Buzăului unde pot fi văzute capre negre. Colții Babei
Comuna Siriu, Buzău () [Corola-website/Science/301042_a_302371]
-
participarea activă la ședințele periodice de comunicări ale Institutului, unde avea intervenții de mare utilitate prin precizia și pertinența observațiilor referitoare la temele discutate, contribuind la aprofundarea dezbaterii unor probleme controversate științific (depozitele cuaternare, inclusiv cele purtătoare de culturi materiale, periglaciarul din tara noastră, peneplenizarca unor platforme, etc.). Din acea epocă vor rămâne în memoria mereu vie a membrilor Institutului de Geografie ședințele de comunicări pe care le anima prin expunerea cu pasiune a rezultatelor cercetărilor sale de teren, ale analizelor
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
care le anima prin expunerea cu pasiune a rezultatelor cercetărilor sale de teren, ale analizelor de hartă, intervențiile sale în dezbaterea unor aspecte controversate, ca, de exemplu, stratigrafia depozitelor cuaternare, inclusiv a celor păstrătoare de cultură materială sau a celor periglaciare. Orizontul său de cercetare început cu "Cîmpia Olteniei" se lărgește la întreaga Câmpie Română - căreia îi consacră, în 1976, o sinteză a cercetărilor de teren a unei bogate informații de specialitate, între care se detașează forajele, analizele sporo-polinice, reconstituirile paleogeografice
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
vor contura platformele piemontane Cotmeana, Cândești și Gruiurile Argeșului. Deși perioada Cuaternară (1,7Ma) este caracterizată de oscilațiile fazelor glaciare și interglaciare, ghețarii au modelat numai zona montană din nord iar în zona subcarpatică a funcționat un sistem de modelare periglaciar care are ca depozit reprezentativ luturile-argilose (depozitele loessoide) de pe platoul Gruiu de la Câmpulung. În Cuaternar datorită coborârii nivelului de bază, râurile s-au adâncit epigenetic și s-au format terasele și luncile acestora ce sunt acoperite de prundișuri, alcătuite din
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
(denumit și Lacul Fără Fund) este un lac periglaciar aflat în Munții Siriului, la o altitudine de , în apropierea localității Gură Siriului din comuna Siriu, județul Buzău, România și se află pe suprafața comunei Chiojdu. Adâncimea să maximă este de . sau Lacul fără Fund se găsește pe partea estică
Lacul Vulturilor () [Corola-website/Science/315260_a_316589]