37 matches
-
remarcat conservarea formelor de relief în funcție de natura petrografică (relief glaciar, suprafețe de nivelare, umeri etc.), desfășurarea asimetrică a versanților, cei nordici abrupți, cei sudici căzând în trepte, linia marilor înălțimi corespunzătoare cumpenei de ape, dispunerea zonală a formelor periglaciare și crionivale față de marile centre glaciare din cuaternar. Culmea principală a Munților Iezer-Păpușa a fost modelată în rocile puternic metamorfozate ale seriei de Cumpăna. Cea mai mare parte a culmilor secundare au fost sculptate în cristalinul seriei de Leaota
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
apei în subteran, chiar pe contactul carstic-noncarstic și dezvoltarea depresiunii în amonte de acest punct. De pe versanții impermeabili din jur au fost transportate de-a lungul perioadei Pleistocene, spre vatra depresiunii, cantități importante de depozite provenite în urma proceselor periglaciare. Astfel, actual, grosimea depozitelor de umplutură din baza depresiunii ajunge până la 25 m. Platourile carstice prezente în Pădurea Craiului sunt rezultatul a două etape de nivelare, o etapă mai veche paleogenă, când a avut loc nivelarea formațiunilor calcaroase mezozoice
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
care încorporează extremitățile nordice ale Americii de Nord, Europei și Asiei. Cele mai reprezentative regiuni continentale din Arctica sunt: Groenlanda, Canada arctică, Scandinavia arctică, Rusia arctică. Aceste teritorii se suprapun zonei de tundră (în cea mai mare parte) și domeniului glaciar și periglaciar (în sectoarele cu calote glaciare și zăpezi permanente). Domeniul glaciar se caracterizează printr-o floră foarte săracă, adesea vorbindu-se de un crioplancton (plancton al ghețurilor și zăpezilor) format din diatomee, alge verzi, alge albastre. Domeniul periglaciar cuprinde suprafețele neacoperite
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
domeniului glaciar și periglaciar (în sectoarele cu calote glaciare și zăpezi permanente). Domeniul glaciar se caracterizează printr-o floră foarte săracă, adesea vorbindu-se de un crioplancton (plancton al ghețurilor și zăpezilor) format din diatomee, alge verzi, alge albastre. Domeniul periglaciar cuprinde suprafețele neacoperite de gheață, situate la periferia inlandsis-urilor, unde predomină procesele de înghet-dezgheț. Aici vegetația se prezintă sub forma unor petece sau fâșii înguste, fiind destul de rară (vegetația de tundră, de mlaștini ierboase etc) Fauna zonelor cu zăpezi veșnice
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Holm, culmile interfluviale, crestele și abrupturile cuestiforme ale văilor afluente râului Bahlui sunt opera modelării exclusive a proceselor de versant. De-a lungul timpului, rolul lor a fost amplificat, ori atenuat, datorită condițiilor climatice variate, calde în neogen, cu alternanțe periglaciare și interperiglaciare în pleistocen, temperat continentale cu nuanțe excesive în actuală (Gh. Slavic, 1977). Studiile geologice și geomorfologice elaborate după 1945 (N. Macarovici, 1949; N. Bucur și N. Barbu, 1954; C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1958, 1961, 1965; V. Băcăuanu, 1968
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Relieful petrografic: pe granițe, argile, nisipuri, loess, gresii și conglomerate, calcare. Relieful structural: tabular, monoclinal, cutat, în blocuri (faliat), eolian. Relieful vulcanic: de explozie, de acumulare, de eroziune (în formele vulcanice). Relieful deserturilor, relieful glaciar (montan și de calota), relieful periglaciar. Relieful litoral: procese, forme, tipuri de țărm. 5. Biogeografie. Factorii ecologici (abiotici, biotici) și rolul lor în distribuția latitudinala și altitudinala a organismelor vii. Arealul biogeografic. Regionarea biogeografica. Regiunea Holarctica. 6. Geografia solurilor Componentele și proprietățile solului. Răspândirea geografică a
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
Relieful petrografic: pe granițe, argile, nisipuri, loess, gresii și conglomerate, calcare. Relieful structural: tabular, monoclinal, cutat, în blocuri (faliat), eolian. Relieful vulcanic: de explozie, de acumulare, de eroziune (în formele vulcanice). Relieful deserturilor, relieful glaciar (montan și de calota), relieful periglaciar. Relieful litoral: procese, forme, tipuri de țărm. 5. Biogeografie. Factorii ecologici (abiotici, biotici) și rolul lor în distribuția latitudinala și altitudinala a organismelor vii. Arealul biogeografic. Regionarea biogeografica. Regiunea Holarctica. 6. Geografia solurilor Componentele și proprietățile solului. Răspândirea geografică a
PROGRAME din 14 noiembrie 2005 valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
cel grefat pe roci metamorfice. Pe spațiile mai joase se afla relieful dezvoltat pe argile, marne, nisipuri și depozite leossoide. Relieful glaciar este bine reprezentat în părțile înalte ale Carpaților Meridionali și în Munții Rodnei, prin circuri glaciare, în timp ce relieful periglaciar este distribuit, în mod variat, pe întreg teritoriul țării. De asemenea, relieful fluviatil și cel litoral au o reprezentare specifică pe teritoriul României. Carpații Românești se extind ca un inel, care închide o mare depresiune în centrul țării, a Transilvaniei
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
la est. Barajul și lacul de acumulare Siriu se află pe teritoriul comunei, lângă localitatea Lunca Jariștei. Lacul Vulturilor este un lac periglacial (a luat naștere prin acțiunea de nivație și gelivație, precum și prin deplasări masive de teren în condiții periglaciare), situat la o altitudine de 1.420 m, acoperind o suprafață de 0,5 hectare, în apele căruia se găsesc păstrăvi. Un versant stâncos din apropiere este singurul loc din Munții Buzăului unde pot fi văzute capre negre. Colții Babei
Comuna Siriu, Buzău () [Corola-website/Science/301042_a_302371]
-
fals rezultat în urma dezagregării rocilor mai puțin rezistente. Platourile de lavă bazică au o mare rezistență la eroziune. Aceasta este încetinită de prezența diaclazelor și fisurilor, care le face foarte permeabile. Dezagregarea este însă foarte activă în regiunile deșertice sau periglaciare. Dacă relieful și climatul permit umplerea fisurilor cu apă, eroziunea fluviatilă taie văi adânci, asemănătoare canioanelor, cu numeroase rupturi de pantă însoțite de cascade. Între ele rămân interfluvii largi, adevărate platouri alungite (platourile de lavă din Idaho și Oregon, tăiate
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
prezintă un grad avansat de evoluție; promontoriile sunt secționate, evidențiind faleze și suprafețe de abraziune, golfurile sunt aproape închise, urmele glaciare încep sa fie șterse, astfel încât se tinde spre o regularizare a lor. Țărmurile câmpiilor din jurul bazinului polar arctic (climat periglaciar) se remarcă printr-o evoluție aparte, impusă de regimul de revărsări puternice din perioada dezghețurilor. Țărmurile înalte se axează pe zonele deluroase sau muntoase al căror profil abrupt se continuă subacvatic fie prin platforme de abraziune înguste, fie prin pante
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
cele mai netede, iar pe de altă parte la menținerea unor pante abrupte și în continuă retragere. Glacisurile au fost semnalate și în alte zone, dar cu o frecvență mult mai mică. O dezvoltare mai mare o au în regiunile periglaciare. Formarea și tipurile de glacisuri sunt în funcție de condițiile de modelare, de rocă, de locul de formare. În literatura geomorfologică au fost făcute o serie de clasificări: Pentru țara noastră Gr. Posea evidențiază următoarele tipuri: Evoluția glacisurilor este marcată de extinderea
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
pante puternice, unde roca este dezvelită. Pot fi văzuți în Antile, Corsica, Sardinia. Se formează în climatele cu două anotimpuri: cald și secetos (predomină dezagregarea) și cel umed (predomină alterarea). În regiunile montane înalte, în condițiile unui climat de tip periglaciar sau crionival, apar forme cu aspect ascuțit, cum sunt creste înguste și adânc ferăstruite, vârfuri de tip piramidal, ace, blocuri în poziție de suspendare, îngrămădiri de blocuri. Uneori se observă blocuri care stau în poziție verticală, având forme ascuțite și
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
munților Rodnei, cu altitudini de peste cu vârful Țapului de . Munții Rodnei sunt constituiți din șisturi cristaline epizonale și formațiuni sedimentare vechi, injectate uneori cu gresii, diolite și granite. Relieful are un aspect variat, de la fenomenele glaciare (la peste ) la cele periglaciare, sub și carstice (complexul carstic Izvorul Tăușoarelor). Localitatea Rebrișoara s-a dezvoltat pe treptele de relief majore, de-a lungul cursurilor de apă în zona de luncă îngustă, cu lărgiri depresionare, dar și pe principalele artere de circulație. În zona
Rebrișoara, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300888_a_302217]
-
pentru alpiniști. Rezervația științifică Pietrosu Mare se află în partea nord-vestică a Munților Rodnei. Aceasta se desfășoară de la circa 750 m la 2.303 m altitudine, incluzând în arealul ei reliefuri aparținând diferitelor cicluri de modelare (în special glaciar și periglaciar), precum și porțiuni din principalele etaje de vegetație ale Munților Rodnei. A fost înființată în 1932 și are și o zonă științifică de protecție absolută. În rezervație sunt prezente o serie de specii rare de plante, endemisme carpatice sau rodnene. Rezervația
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
o etapă în care principala caracteristică a constituit-o formarea glacisurilor de vale, iar în cuaternar a fost desăvârșită configurația actuala a reliefului, înregistrându-se o adâncire a văilor de 100-140 m și formarea de terase, versanții fiind supuși modelarii periglaciare. În general, a existat o concomitenta între principalele faze de acumulare a aluvionarului în care au fost sculptate terasele și maximul de dezvoltare a proceselor de mișcare în masă pe versanți. Altitudinile cele mai mari corespund, de regulă, rocilor celor
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
deluvii groase de până la 20 m, care se dezvoltă mai ales "pe stratele de Hangu și pe șisturile negre de Audia", provocând dificultăți materiale importante în întreținerea și exploatarea drumurilor (în special a șoselei Bicaz - Largu). Versanții poartă amprenta modelarii periglaciare, în special prin solifluxiuni, iar în prezent alunecările au o amploare deosebită: în Depresiunea Pipirig, regiunea Ostra-Plutonița, versantul stâng al Lacului Izvorul Muntelui, bazinul superior la pâraielor Cracăul Negru și Cuejdiu. Rețeaua hidrografica aparține râului Siret, care colectează apele râurilor
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
mai multor culmi secundare. Cu toate că partea înaltă a masivului Omu s-a aflat deasupra limitei zăpezilor permanente, glaciațiunea cuaternară se pare că nu a afectat și Munții Suhard. În schimb, în pleistocen întregul masiv s-a aflat în etajul modelării periglaciare, care a lăsat urme vizibile și astăzi. De altfel și în postglaciar sînt întrunite condiții favorabile formării reliefului de tip periglaciar, datorită faptului că cel puțin părțile înalte ale masivului au temperaturi medii anuale în jur și chiar mai scăzute
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
că nu a afectat și Munții Suhard. În schimb, în pleistocen întregul masiv s-a aflat în etajul modelării periglaciare, care a lăsat urme vizibile și astăzi. De altfel și în postglaciar sînt întrunite condiții favorabile formării reliefului de tip periglaciar, datorită faptului că cel puțin părțile înalte ale masivului au temperaturi medii anuale în jur și chiar mai scăzute de 0oC. Relieful periglaciar (rezultat în urma numeroaselor procese de îngheț-dezgheț), pe alocuri, se înscrie pregnant în peisajul actual. În primul rînd
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
urme vizibile și astăzi. De altfel și în postglaciar sînt întrunite condiții favorabile formării reliefului de tip periglaciar, datorită faptului că cel puțin părțile înalte ale masivului au temperaturi medii anuale în jur și chiar mai scăzute de 0oC. Relieful periglaciar (rezultat în urma numeroaselor procese de îngheț-dezgheț), pe alocuri, se înscrie pregnant în peisajul actual. În primul rînd, este vorba de formele de dezagregare care au dat naștere la abrupturi de eroziune și creste, vizibile în masivele Omu, Fărăoane și Oușoru
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
de unde-și dezvăluie un profil crenelat, cu acel aer de atrăgătoare sălbăticie. Munții Trăscăului reprezintă o unitate montană care compensează lipsa urmelor glaciare, a piscurilor semețe, cu alte valențe — cu nimic mai prejos ca importanță — dintre care am aminti microrelieful periglaciar, bine reprezentat aici. Atracția turistică pe care o exercită acest masiv constă, poate, tocmai din neașteptata lor complexitate și diversitate peisagistică, fără îndoială, un rol important în definirea trăsăturilor cadrului natural al Trăscăului îl are relieful carstic, bine reprezentat, ce
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
un climat mai uscat,cantitatea de precipitații scade,iar cerul de multe ori este văzut clar.Temperatură foarte scăzută arată faptul că precipitațiile se petrec deseori sub formă de zăpadă,iar vârful muntelui Mauna Loa este descris la o regine periglaciara unde înghețul și dezghețul joacă un rol important în modelarea peisajului. Mokuʻăweoweo este liniștit din 1984.Numele craterului este derivat din ăweowe,un pește roșu cu ochi mari hawaian pe denumirea lui Princanthus meeki,datorită asemănări focurilor din timpul erupției
Mauna Loa () [Corola-website/Science/313486_a_314815]
-
de localnici „La trei căldări”. Aici într-o stâncă izolată se află săpate trei scobituri rotunde cu diametrul de cca. 60 cm, a căror origine nu a întrunit consensul, considerându-se că ne aflăm fie în fața unui fenomen carstic, fie periglaciar, sau cu caracter de marmite eoliene formate prin acțiunea îndelungată a vânturilor. Pe Cozla au fost descoperite în 1882 izvoare de ape minerale cloruro-sodice și sulfuroase, caracterizate de analizele făcute la vremea respectivă de Petru Poni, și care se foloseau
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
(denumit și Lacul Fără Fund) este un lac periglaciar aflat în Munții Siriului, la o altitudine de , în apropierea localității Gură Siriului din comuna Siriu, județul Buzău, România și se află pe suprafața comunei Chiojdu. Adâncimea să maximă este de . sau Lacul fără Fund se găsește pe partea estică
Lacul Vulturilor () [Corola-website/Science/315260_a_316589]
-
participarea activă la ședințele periodice de comunicări ale Institutului, unde avea intervenții de mare utilitate prin precizia și pertinența observațiilor referitoare la temele discutate, contribuind la aprofundarea dezbaterii unor probleme controversate științific (depozitele cuaternare, inclusiv cele purtătoare de culturi materiale, periglaciarul din tara noastră, peneplenizarca unor platforme, etc.). Din acea epocă vor rămâne în memoria mereu vie a membrilor Institutului de Geografie ședințele de comunicări pe care le anima prin expunerea cu pasiune a rezultatelor cercetărilor sale de teren, ale analizelor
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]